2,321 matches
-
unei epoci apuse, de către onorabilii bolovani contemporani, care tot mai cred, că trăim în cea mai bună dintre orânduirile sociale, societate potrivită perfect, pentru siguranța integrității celor doi neuroni proprietate personală, pe care-i posedă și pe aceia, la modul clandestin. Acum, altele sunt grijile oamenilor din patria noastră. În urma recomandărilor călduroase ale iubitului nostru președinte, a luat ființă un nou curent modern care se propagă la nivel de țară. Se numește cică PTAP. Nu vă speriați, nu mai suntem în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
acționeze. Până și cea mai pasivă persoană este de fapt un agresor. În fiecare zi, simplul fapt că trăiești înseamnă moartea unor plante și a unor animale, poate chiar a unor oameni. Îți convine sau nu, zice, abatoarele, fermele, atelierele clandestine nu trăiesc decât din banii noștri. Îi spun că l-a ascultat prea mult pe Stridie. Șpilul e să omori oamenii intenționat, zice Helen, și ia ziarul cu poza lui Gustave Brennan. Se uită la ea de aproape și zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
poezie, domnule profesor, îi declară atunci Victor, după ce, timp de câteva nopți, îi citise și-i recitise "Jocul secund", volum pe care îl împrumutase de la un coleg de-al Feliciei, un tip extrem de citit, care avea acasă o întreagă bibliotecă clandestină, cu o mulțime de titluri și de autori trecuți la index. Profesorul Barbilian îl fixă cu niște ochi nostalgici și sentimentali: Ah, exclamă el, ne fut-ce que pour en donner l'idee!... Dar mi-a trecut, tinere... Mi-a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în lumina zilei. Nici noi n-am fost decît o mînă de oameni, cu asta pot spune că mi-am luat revanșa, se gîndește. La timpuri noi, soluții noi, i-ar fi răspuns Bătrînul. Pe vremea mea chiar și întîlnirile clandestine pe care le pregăteam la Campingul din Băneasa erau considerate riscante. Aveam nevoie de cîte cinci șase luni ca să le organizăm. Dar de fiecare dată ne-a ieșit la fix. Puneam totul la punct pînă la cel mai mic detaliu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a cîștigat încrederea, și dintr-un simplu șofer s-a transformat într-un partener cu acte în regulă în afacerea Revoluției. Începuse să fie nelipsit la toate ocaziile, de la contactele protocolare de la Editură cu cenzorii plătiții de Partid și chefurile clandestine organizate de tot felul de scriitori dubioși pînă la întîlnirile conspirative cu ceilalți așa-ziși disidenți cu care punea la cale lovitura împotriva dictaturii. În scurt timp ai ajuns să știi pe de rost toate locurile și oamenii de contact
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se arătase Roja peste măsură de nerăbdător imediat ce fu informat că în sfîrșit se coace ceva serios, că planul său dă roade. Te-ai pricopsit cît pentru zece vieți, norocosule, începu Roja să se felicite pe sine după prima întîlnire clandestină pe care o avuseseră toți patru. V-am spus eu fetelor, că merită să încercăm marea cu degetul, le întîmpină Angelina a doua zi cu un aer triumfător. Foarte frumos, așa la prima vedere, își spuse imediat Tușica oful, numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
faptul ca doar senzațiile nu-i erau de ajuns pentru a judeca o relație. Dar cum să străpungă tăcerea ei ostilă? Și ce să afle? Cum să-i smulgă rochia asta Îmbrăcată parcă pe ascuns pentru o sărbătoare ea Însăși clandestină? Când, Într-un târziu, ajunse la concluzia nefiresc de simplă că lucrul cel mai Înțelept era să o accepte așa cum era, se simți sfârșit, epuizat. Din nou a lui! Dar nu ca obiect de colecție, ci ca parte a propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ceafă. Așa o zări pe Marta. Stătea pe un taburet, cu spatele drept și răsfoia absentă o revista de modă. Prin geamul deschis se vedea cerul plin de stele. Acest amănunt făcea din mansarda hotelului „Astoria” locul preferat al cuplurilor clandestine și al celor În călătorie de nuntă. Primii plăteau și o taxă de confidențialitate pentru care nu primeau nici o chitanță. Coriolan oftă. Suferise, dar acum Îi era bine, În special după ce vomase Într-un lighean de porțelan alb, sub răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ziceai că vinzi tablouri... Pe nesimțite, se apropiară de garsoniera Iolandei. Blocul semăna cu o cazarmă trecută În rezervă și ea Îl ocolea ori de câte ori i se ivea prilejul. Mansarda lui Petru fusese până ieri refugiul ei preferat. Acum Însă, lectura clandestină a Caietului cu vise, În albul de var al garsonierei sale, mobilată simplu, după un proiect propriu, având un căutat aer monahal, un loc de reculegere după excese de tot felul, o făcea sa respingă fără greutate orice invitație care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care nici măcar nu erau Întotdeauna bunuri personale, au ajuns Într-o bună zi să Împartă aceeași femeie, cum ar Împărți un cort sau o cameră de hotel. Renata Covalschi de la barul Voltaire trecea de la unul la altul Într-un comerț clandestin de care lui Îi era rușine. Ea una, Însă, nu Își putea reproșa gestul și gândul curat de a-i face să o uite pe Violeta. Nici măcar nu se fereau. Îl socoteau prea prost pentru lucruri atât de subtile. Activiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
casete și urmau să fie transcrise Într-un caiet, apoi bătute la mașină și duse la o editură de unde se vor Întoarce sub forma unei cărți cu titlul Farmecul discret al insomniei. La Club se adunau doar insomniacii adevărați. Consumatorii clandestini de napoton, diazepam ori stilnox erau trecuți pe liste de așteptare până la sfârșitul curei obligatorii de dezintoxicare și, doar după aceea, erau primiți În club ca membri cu drepturi depline. Numai așa puteau savura și ei farmecul discret al insomniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Dürer, șopârlele, cerbii, pupăza, maimuța lui Pisanello (fără Îndoială, cel mai frumos desen individual consacrat vreodată acestui animal) ni se par la fel de „naturale“, de realiste ca și o fotografie modernă. Însă, În termenii istoriei artelor, ele par În același timp clandestine, purtând un ușor stigmat de pornografie, de viciu secret, pe care pictorul, În existența lui publică, trebuia să-l ascundă; căci de Îndată ce asemenea elemente individuale devin doar componente Într-o scenă mai amplă, ele trebuie „grădinărite“, aranjate și dispuse artificial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Își reluă circuitul prin Estrella de Mar, am pornit de-a dreptul pe urmele lui. Pe jumătate tur de inspecție, pe jumătate escapadă infracțională, traseul lui Îl purtă printr-o Estrella de Mar tainică, o lume de umbre, a barurilor clandestine, a magazinelor cu casete video hardcore și a drogheriilor dubioase. Nu se produse niciun transfer de bani și am bănuit că scopul primordial al acestei călătorii În trombă era inspirația, o extensie a rolului său de responsabil cu buna-dispoziție de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
niște butoniere mai mult sau mai puțin Întregi; pulpana unei haine atârnând, asprimea unei stofe noi, iată diagnosticele sigure ale profesiunilor, moravurilor și obiceiurilor. Și iată costumul nou-nouț al unui dandy, haina de postav a rentierului, redingota scurtă a misitului clandestin, fracul cu nasturi suflați În aur al lyonezului retrograd sau surtucul slinos al avarului. Deci Brummell avea dreptate să vadă În TOALETĂ punctul culminant al vieții elegante; căci ea domină opiniile, ea le determină, ea domnește! Poate nu e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
va fi negată de fiecare din ei. Shapira și bărbatul din dreapta lui erau singurii care aveau posturi oficiale în mișcarea colonialistă. Bărbatul așezat pe scaun câștigase faimă și notorietate într-un alt mod, ca șef al intendenței în Machteret, organizația clandestină a evreilor, care a stat la baza mai multor atacuri teroriste asupra unor politicieni arabi și a altor persoane, acum mai bine de două decenii. Stătuse la închisoare și se retrăsese oficial din viața publică. Majoritatea jurnaliștilor israelieni credeau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
existau străzi propriu-zise, doar rețele de alei care mergeau în zigzag spre un cartier. Acesta se numea Brazil, după trupele ONU de menținere a păcii venite din țara care avusese odată barăci acolo. Întâlnirea din seara asta era și mai clandestină decât cele obișnuite. Salim avea de comunicat informații cruciale și strict confidențiale. Interceptase o scurgere de informații de la serviciile palestiniene, de la o sursă care nu avea prea mult respect pentru Khalil al-Shafi și pentru grupul Fatah și mari îndoieli în privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sa. Nu mai trebuia decât, și-a dat el seama, ca un politician israelian de marcă să participe și ar fi avut un canal de rezervă. Nu mai era nevoie de zboruri în toiul nopții la Oslo sau de weekenduri clandestine prin cabane forestiere scandinave. Dialogul putea avea loc în plină zi, având posibilitatea de a nega totul. Dacă cineva ar fi întrebat ce se întâmplă, „Yaakov Yariv“ și „Khalid al-Shafi“ puteau spune că erau pur și simplu niște studenți americani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
aur, bijuterii, monede... În timpul războiului, au fost dezgropate și răspândite În toată lumea, vândute colecționarilor, muzeelor, băncilor, episcopiilor, chiar unor țări care vroiau să-și consolideze vistieria, sporindu-și rezervele de aur. Banii obținuți prin astfel de tranzacții, cele mai multe dintre ele clandestine, au fost depuși În seifurile unor bănci reputate, de asemenea, răspândite pe toate meridianele. Comoara s-a transformat Într-o listă cu numere de cont și parole. Cine are lista, are comoara. - Asta cauți tu În subsolul Centrului, așadar... - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
s-a dovedit că avea de mult legături cu poliția secretă a țarului - niște novici, desigur, În comparație cu oamenii lui Dzerjinski sau ai lui Iagoda, dar totuși destul de turbulenți. De pildă, Încă din 1906, suspectându-l pe tata că organizează Întruniri clandestine la Vira, poliția s-a folosit de Ustin care s-a rugat În acest scop de tata, sub un pretext oarecare pe care nu mi-l amintesc, dar cu intenția profundă de a spiona tot ce se petrecea, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
scrieri nu putea circula În Uniunea Sovietică, toată afacerea căpăta un aer de irealitate fragilă. Numărul de titluri era mai impresionant decât numărul exemplarelor vândute, iar numele editurilor - Orion, Cosmos, Logos și așa mai departe - păreau plăpânde, instabile și ușor clandestine, precum firmele care scot cărți de astrologie sau de sexologie. Totuși, privind În urmă cu seninătate și judecând numai după standarde artistice și științifice, cărțile create in vacuum de scriitorii emigrației par astăzi, indiferent de defectele lor individuale, mai durabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
adunam cei trei intelectuali autentici ai orășelului, popa Țandără (se certase cu episcopul din B. care-i luase cele patru cruci din marmoră de Carrara din cimitirul satului unde slujise până atunci), medicul Pascu (ginecolog, îl prinseseră cu trei avorturi clandestine și l-au trimis să-și ispășească păcatele acolo) și eu, ajuns între ei după un joc de-a entuziasmul creației libere. Dădusem reuniunilor noastre din fiecare seară numele de cenaclu „Grebănarea“, gândindu-ne chiar să ne înscriem la „Cântarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Am pierdut îngrozitor". Spuse încet: ― Inițial am practicat medicina. ― Specialitatea? ― Stomatologie. ― Până la 5 septembrie 1963. Apoi? ― Mi s-a luat dreptul de a profesa. ― De ce? ― Un accident... ― Un accident trist, domnule Vâlcu. Eleonora Stanciu a murit din cauza unei intervenții chirurgicale clandestine efectuate la domiciliu. Nu știați și nu știa că suferă de inimă și i-ați administrat un anestezic prea puternic. ― Vai! se miră bătrâna. Domnul Vâlcu e dentist? Nu, hotărât, azi e ziua surprizelor! Cristescu o măsură zâmbind apoi continuă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
alb, Până acolo sunt în stare să ajung pe cont propriu, nu mă interesează decât ceea ce nu știu, Nu mă îndoiesc, domnule președinte, Continuați, vă rog, Deși sunt obligat să admit, în teorie, totdeauna în teorie, posibilitatea existenței unei organizații clandestine îndreptată împotriva siguranței statului și împotriva legitimității sistemului democratic, acestea nu se fac fără contacte, fără întruniri, fără celule, fără ademeniri, fără hârtii, da, fără hârtii, domnul președinte știe bine că în această lume e absolut imposibil să faci ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
preferase să trimită pentru misiune oameni care se bucurau de cea mai directă încredere a sa, de cea care se afla la vedere și la îndemână și, cine știe, sedusă de generosul ingredient de aventură cinematografică constând într-o traversare clandestină a blocajului, târându-se cu pumnalul la brâu pe sub sârma ghimpată, păcălind cu desensibilizatoare magnetice senzorii electronici de temut și apărând de cealaltă parte, pe terenul inamic, în direcția obiectivului, ca niște cârtițe dotate cu agilitate de pisică și ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
la mijloc locuia soția medicului cu soțul ei, iar pe cea mai îndepărtată locuiesc bătrânul cu legătura neagră și prostituata. Să sperăm că sunt toți acasă. La fel ca în ziua anterioară, coborâră în garaj cu liftul, de fapt, pentru clandestini aceasta nu e cea mai bună manevră, pentru că, dacă e sigur că până acum au scăpat de iscodelile portarului, Cine or fi sticleții ăștia pe care nu i-am văzut niciodată pe aici, se întreba el, curiozității responsabilului garajului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]