8,913 matches
-
concrete ale cauzei, consecințele unui act determinat de conduită (Hotărârea din 25 ianuarie 2017, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României). ... 14. Or, paralelismul legislativ nu corespunde exigențelor de calitate a legii, prin raportare la standardele jurisprudențiale anterior arătate, lipsa de claritate a prevederilor legale analizate neputând fi acoperită prin interpretarea instanțelor naționale și neoferind destinatarilor legii penale posibilitatea de a cunoaște, într-o manieră rezonabilă, conținutul acestor dispoziții legale și de a prevedea consecințele juridice ale faptelor pe care le săvârșesc
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]
-
cunoaște, într-o manieră rezonabilă, conținutul acestor dispoziții legale și de a prevedea consecințele juridice ale faptelor pe care le săvârșesc, aspect ce nu le permite acestora să își adapteze conduita la exigențele normelor penale criticate. ... 15. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor legale a fost asociată, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu nevoia de asigurare a securității raporturilor juridice. Astfel, prin deciziile nr. 404 din 10 aprilie 2008
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]
-
România este stat de drept, democratic și social, și că existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduc la încălcarea securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituție. În același sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia principiul
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]
-
din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și nici pe ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest sens arată că introducerea sintagmei „soldă de bază“ încalcă standardele de claritate și predictibilitate a legii, întrucât nu este prevăzută și definită de art. 1 alin. (3) și de art. 3 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă la solda lunară, ce se compune din solda de funcție
DECIZIA nr. 530 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299556]
-
întrucât este neclară și lipsită de predictibilitate, necorespunzând terminologiei consacrate de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. ... 18. Referitor la cerințele privind claritatea și previzibilitatea legii, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și
DECIZIA nr. 530 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299556]
-
privind claritatea și previzibilitatea legii, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Formularea cu o precizie suficientă a actului normativ trebuie să permită persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o
DECIZIA nr. 530 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299556]
-
cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta. ... 22. Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că, în realitate, criticile ce vizează lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmei „solda de bază“ relevă probleme de interpretare și aplicare a legii, ce revin competenței exclusive a instanței de judecată. ... 23. În ceea ce privește criticile raportate la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (1) și ale
DECIZIA nr. 530 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299556]
-
asigurării unei practici unitare, coerente și previzibile. ... 33. Rămân astfel valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în care s-a statuat că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
se arată următoarele: 88. Se reține că esența dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este aceea de a stabili dacă dreptul reclamantului de a beneficia de majorarea salarială pentru deținătorul titlului de specialist de clasă este prevăzut cu suficientă claritate și precizie în conținutul art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 și dacă acesta este un drept necondiționat, a cărui acordare nu impune măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
de specialitate și deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 și nr. 1 din 10 ianuarie 2014, că legea trebuie să întrunească cele trei cerințe de calitate, care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție, și anume claritate, precizie și previzibilitate. Or, se arată că în cauză niciuna dintre ele nu este îndeplinită. Astfel, doar trei alineate din art. 5 din hotărârea criticată fac referire la reorganizare, emitentul hotărârii având o atitudine duplicitară, prin care a încercat să
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
statul de drept, supremația Constituției și respectarea legilor (deciziile nr. 22 din 27 ianuarie 2004 și nr. 783 din 26 septembrie 2012), că hotărârea criticată este redactată într-un limbaj juridic precis și accesibil, fără ambiguități și termeni vagi, prezentând claritate în exprimare, iar structura sa este logică, ceea ce facilitează înțelegerea și aplicarea prevederilor sale. În consecință, se apreciază că Hotărârea Senatului nr. 5/2025 nu prezintă vicii de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
supune controlului de legalitate al instanței, a interveni printr-o lege ordinară în sensul restrângerii acestui drept este neconstituțional. Nu există niciun dubiu că, procedând în această manieră, legiuitorul a încălcat principiul securității juridice, de esența căruia sunt previzibilitatea și claritatea normei juridice. ... 16. Se mai susține că textul de lege criticat este vădit discriminatoriu, acordând legitimitate procesuală exclusiv prefectului în acțiunile ce vizează anularea autorizațiilor de construire emise cu încălcarea dispozițiilor legale. Discriminarea se produce în favoarea instituției prefectului și
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale legii. Așadar, dispozițiile criticate nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). ... 20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
studii de oportunitate. Așadar, în cuprinsul atribuției de elaborare a studiilor de oportunitate se numără doar operațiunile de concesionare, închiriere sau arendare, nu și cea de vânzare a bunurilor. Această necorelare creează o confuzie în aplicare și lipsește norma de claritate, precizie și previzibilitate, contrar standardelor dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție. Potrivit art. 4 alin. (2) din legea criticată, atribuțiile ANPA au fost reconfigurate și se apreciază că noua formulare a art.
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
art. 44, 136 și a art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. ... 25. Se susține că art. 72 din legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice, la previzibilitatea și claritatea legislației. ... 26. Prin Decizia nr. 19 din 15 februarie 2023, Curtea a reținut că există o suprapunere normativă privind fapta care este susceptibilă să întrunească conținutul atât al contravenției de la art. 72 lit. f) - pescuitul fără drept, prin orice
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
la identificarea titularului dreptului de dispoziție în cazul vânzării terenurilor din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și a terenurilor aferente acestora, se consideră că din modalitatea de redactare a art. 30 alin. (1) reies cu claritate atribuțiile părților implicate în procesul de vânzare. Astfel, ANPA elaborează un studiu de oportunitate, iar Guvernul aprobă studiul, prin hotărâre. Se arată că nu este necesară derogarea expresă de la prevederile art. 363 alin. (3) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
doar transpunerea Deciziei Curții Constituționale nr. 19 din 15 februarie 2023, se consideră că obiecțiile sunt inadmisibile. Se mai invocă Decizia nr. 733 din 10 iulie 2012, prin care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra aspectelor privitoare la lipsa de claritate și previzibilitate în sensul că, în acea speță, acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. În consecință, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform Constituției, principiul legalității stând la
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
și (4) din Constituție. ... 47. Cu privire la criticile aduse art. 72 lit. g) [și nu h)] din legea contestată raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice și la previzibilitatea și claritatea legislației, se arată că atât legea criticată, cât și Legea nr. 176/2024 conțin mențiunea de abrogare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 a oricăror „alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi“. Raportat inclusiv la Decizia Curții Constituționale nr. 19
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
al aceleiași legi. Prin urmare, chiar dacă fapta reglementată în cele două acte normative este identică, nu se poate vorbi despre existența unui paralelism legislativ, atât timp cât săvârșirea ei privește un domeniu de aplicare diferit. Pentru un plus de claritate, relevantă este și expunerea de motive a legii criticate, în cuprinsul căreia se regăsește argumentată diferența dintre cele două domenii de aplicare, respectiv cel al acvaculturii și cel al pescuitului. În susținerea celor prezentate anterior este chiar sancțiunea diferită aplicabilă
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
fiind pe deplin competent să aplice sancțiuni diferite, proporționale cu fapta săvârșită, prin raportare la forma dreptului de proprietate și titularul acestuia. ... 49. Ca atare, art. 77 lit. g) îndeplinește toate criteriile obligatorii la redactarea actelor normative, fapt ce asigură claritate și previzibilitate legii. Argumentele prezentate sunt valabile și față de obiecția formulată cu privire la art. 72 lit. a) din legea criticată. ... 50. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu art. 147 alin. (2) din Constituție
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
solicitarea autorului excepției privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că noțiunea „arme“ cuprinsă în textul de lege criticat este lipsită de claritate și previzibilitate. Arată că dispozițiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor definesc mai multe tipuri de arme, cum ar fi: arme de foc, arme neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispozițiile art. 271 din
DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295583]
-
tipuri de arme, cum ar fi: arme de foc, arme neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispozițiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 nu precizează la care categorie/tip de arme se referă, fapt ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a textului criticat. Apreciază că în momentul incriminării unei fapte trebuie să se țină cont de pericolul social concret al acesteia, astfel că textul criticat nu se poate referi la o armă neletală sau de panoplie. ... 6. Tribunalul
DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295583]
-
prin încheierile de completare, nu a prezentat niciun argument din care să rezulte că problema de drept ar putea primi interpretări contrare, de natură a genera practică neunitară. ... 102. Dimpotrivă, în cuprinsul punctului de vedere exprimat, au argumentat cu suficientă claritate că valoarea normelor de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12 a fost majorată prin ordinele ministrului apărării naționale, menționate la pct. II al prezentei decizii, însă aceste ordine au forță juridică inferioară ordonanțelor de urgență prin care s-
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
la norme anterior abrogate, și, prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. ... 21. În consecință, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 22. Referitor la invocarea art. 16 din Constituție în susținerea criticii de neconstituționalitate formulate asupra dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 463 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295612]