7,311 matches
-
muzicale. La nivelul învățământului primar, prin introducerea Noului Sistem de Evaluare, pe baza descriptorilor de performanță, s-a urmărit punerea accentului pe dezvoltarea spiritului de echipă, nu pe competiție și ierarhizare. Notarea prin calificative, descrise prin descriptorii de performanță, asigură coerența și compatibilitatea în notare, permițând discriminarea mai scăzută, considerată mai puțin importantă pentru învățământul primar. c) Funcția diagnostică Această funcție evidențiază valoarea, nivelul și performanțele pregătirii elevilor la un moment dat. Pot fi diagnosticate prin evaluare cauzele care au condus
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
imagini” vorbește de la sine , în cazul indivizilor care au deficiențe, atunci cand fac cunoștintă cu un sinonim, cu un obiect, cu un fenomen (pe care ei îl percep la modul comun/trivial), spre deosebire de individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
cu un sinonim, cu un obiect, cu un fenomen (pe care ei îl percep la modul comun/trivial), spre deosebire de individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
piese (un minimum de 4: caietul de practică pedagogică, proiecte didactice, referate, instrumente evaluative, elemente de cercetare didactică etc.); 2) corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare etc. ) din perspectiva disciplinelor psihopedagogice, a didacticii disciplinei și a specificității conținuturilor academice; 3) coerența internă a materialelor și corelativitatea / complementaritatea lor funcțională la nivelul întregului portofoliu; 4) actualitatea și racordarea materialelor la noutățile reformei curriculare; 5) calitatea prezentării portofoliului; 6) calitatea răspunsurilor la întrebările formulate de comisie; 7) particularizarea materialelor didactice la specificul disciplinei
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
activităților de învățare vizînd înțelegerea temei și a specificului domeniului; * calitatea didactică a exersării conținului în aplicații, în cazul activităților de învățare vizînd interiorizarea informației, formarea de competențe specifice; * volumul și diversitatea activităților de învățare, teoretice și aplicative; * claritatea și coerența întregului demers didactic; * calitatea exprimării, comunicarea cu elevii; * gestionarea relației cu elevii; * gestionarea timpului; * organizarea activității; * valorificarea educativă a conținutului informațional, în perspectiva finalității disciplinei de studiu; * evaluarea realizată pe parcursul lecției; * atmosfera de lucru creată; * gradul de angajare a elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției: -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor clasei c) Realizarea lecției -conținutul științific al acesteia -calitatea didactică a activităților teoretice calitatea didactică a exersării conținului în aplicații -volumul și diversitatea activităților de învățare -claritatea și coerența întregului demers didactic calitatea exprimării -valorificarea educativă a conținutului informațional -evaluarea realizată pe parcursul lecției -caracterul creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
bibliografic, prelegerea ținută de profesor, dar care se manifestă cu precădere într-o singură direcție, căpătând aspect de „caracter impus” și „receptare pasivă”. În plus, informația obținută prin aceste mijloace și în special, prin mass-media, poate acuza o lipsă de coerență, o anumită standardizare sau stereotipie, anulând particularitățile individuale și de grup și limitând aspectele formative ale individului. În aceste condiții de „bombardament informațional” instruirea școlară capătă valențe și responsabilități suplimentare, printre care aceea de a-i învăța pe educați de
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
30, o parte incluse abia în antologiile din anii ’60 și ’80, erau tributare principiilor bretoniene ale dicteului automat sau simple jocuri avangardiste, cele de aici vădesc, dincolo de prospețimea adolescentină și de senzualitatea intensă a limbajului, o surprinzătoare profunzime și coerență a viziunii. Ulterior, în Spectrul longevității. 122 de cadavre, se explică „mecanismul” imaginației poetice, care funcționează ca mod al transgresării limitelor materiei. Imaginația poetică are un rol fundamental nu doar pentru a sparge limitele, dar și pentru a uni contrariile
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut/prezent. Fără a oferi o imagine radical nouă asupra lui Sadoveanu, cartea se individualizează îndeosebi prin coerența viziunii de ansamblu, chiar dacă aceasta este obținută uneori prin fagocitarea sau ignorarea exemplelor care sfidează „schema”. Pe un tipar relativ asemănător se structurează și Opera lui I. L. Caragiale (I, 1977), unde cartografierea universului literar este precedată de o minuțioasă radiografie
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
inițiatic, cu propoziții oraculare din care fiecare înțelege ceea ce poate. Elegia a doua, numită și Getica, destramă, în stil aproape eseistic, această solemnitate dă o idee despre popularea universului cu zei. Zeul apare acolo unde se produce o ruptură în coerența materiei, orice rană naște zeul ei, orice suferință este sacralizată. Dar suferința de a scrie (Poezia), dar rupturile în interiorul subiectivității (precum cele sugerate de tăcerile, golurile elegiilor) nu au zeii lor? Propozițiile nu merg mai departe și gândul cititorului aleargă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
factorii de îndrumare a culturii. Simpla idee a existenței unui grup care funcționa în afara cadrelor instituționalizate era inacceptabilă pentru optica dirijistă a forurilor culturale oficiale. Grupul oniric - încurajat la un moment dat de Miron Radu Paraschivescu - avea să își mențină coerența până prin 1971, destrămându-se lent. În ianuarie-martie 1968 Ț. se afla la Paris (recomandat de Zaharia Stancu pentru o bursă sau un stagiu de documentare). După „primăvara de la Praga”, pronunțându-se, de pe poziții tot mai radicale, pentru liberalizare estetică și
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Construcția epică în două planuri alternante - „prezentul prezentului” și „prezentul trecutului”, cum le numește prozatorul - se păstrează și în Degetele lui Marsias (1985), unde interesul pentru enigme, echivoc, pentru imaginație și vis este o prezență de fundal, fără să mineze coerența realului. Nu trebuie trecută cu vederea căptușeala mitologică discretă a epicului - ca o dublură culturală suplă și fină: istoria străveche a lui Apolo și a flautistului Marsias. Conform adagiului din Ecleziast: „Tot ce a fost va mai fi...”, iterația e
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
plăcerea de a rotunji prin comentariu faptele și întâmplările, de a le nuanța cu portrete trasate din doar câteva linii, iscusit realizate. „Însemnările”, numerotate până la 136, ca niște fișe de observație medicală, socială, politică, de viață sau doar comportamentale, capătă coerență narativă prin raportare la câteva figuri - adevărate caricaturi în acvatintă, cum sunt doctorul Barbete, agentul sanitar Nae Țăpoi, medicul primar al județului, Popescu-Căpușe. Observând că scrierea lui U. ridică și „problema jurnalului literar”, a distincției între realitate și ficțiune, dând
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
și mai mult pe U. de Diane Wakoski, din a cărei lirică a tradus și cu care are certe afinități. Totuși, principalul dușman al poemelor sale se dovedește tendința lor centrifugală, refuzul coagulării în întreg, o notație suprinzătoare putând rupe coerența unui text care începe bine: „O mare împrevizibilă mi-atinge mâinile/ norii atârnă zdrențuiți, cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care singurătatea cărnii umple/ toate alveolele memoriei. Un perete de iarbă. Vălul lui Hokusai/ îneacă păsările” (Mic accident). Caz
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
unui dosar de „fapte” etnografice și folclorice care conservă oralitatea (colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore etc., dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, Cluj-Napoca, 1983; Coresi, București, 1985; Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
semnul „scutului iernii”, anotimp al singurătății, care îngheață imaginația și impune doar imaginea. Versurile din ciclul Trunchiuri și ilustrate sunt niște „antipasteluri” (Cristian Livescu), pentru că notațiile fulgurante, crâmpeiele de peisaj vorbesc despre o derealizare a realului. Dezarticularea senzațiilor, lipsa de coerență a eului sunt transpuse în plan morfosintactic prin sintaxa discontinuă, prin aglomerările substantivale sau verbale, prin lipsa majusculelor. Ceea ce asigură, în ultimă instanță, unitatea este memoria, amintirea copilăriei: „dispunem întotdeauna de o trăsură unde memoria / noastră crudă te va răstigni
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Un amestec indistinct de reverie, stări extatice și amintiri creează registrul specific, genul de fantastic al acestor proze, precum în Golem de Gustav Meyrink. Nuvelele din culegerea Ereticul de la Mănăstirea Neamțu pierd din tensiunea primei cărți, narațiunea câștigând în schimb coerență și verosimil. Întâmplări „scandaloase”, ca erezia părintelui Lazăr, sunt pigmentate de umor fin și de subtilitate psihologică, în timp ce restul prozelor, cu subiecte având drept fundal Bistrița și piscul Cernegura (Pubertate), vârful Pietricica și pârâul Cuejdi, „reinterpretează” în cheie mistică întâmplări
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
Litere, arte & idei”, „Memoria” ș.a. Împreună cu Vlad Russo traduce teatru de Eugen Ionescu (I-III, 2003), versiunea realizată pentru Scaunele fiind de altfel și reprezentată scenic. Nuvelele lui Z. din Genunchiul stâng sau genunchiul drept impun prin siguranța stilului și coerența lumii ficționale, chiar dacă se încearcă mai multe formule narative și măști, iar subiectele sunt variate. Autorul este un borgesian, cunoscător al tuturor poveștilor, pe care le reia lucid, amuzat, cu sentimentul zădărniciei, dar și cu înțelepciunea celui care a aflat
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
a școlii depășește tot mai mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculum-ului școlar având în vedere și faptul că mulți părinți sunt prea preocupați de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluția copiilor lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară. Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaștere reciprocă și depășirea stereotipurilor, și continuând
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]