14,667 matches
-
căpitan. După Marea Unire națională de la 1918, urmează cursurile Școlii Superioare de Război între 1923-1925, obținând diploma Statului Major, devenind comandant al Statului Major al Trupelor de Munte. În 1936 ajunge lt. colonel, iar în 1939, suie la gradul de colonel. La începutul celui de-al doilea război mandial este avansat general, îndeplinind funcția de șef de operațiuni în Armata a 3-a română, cu care luptă pentru dezrobirea Basarabiei și a Bucovinei, însumând jertfa sfântă a 4 000 de martiri
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
constituind Armata Română din Exil sub conducerea generalului Platon Chirnoagă, la puțin timp după căderea sa ca prizonier la germani în zona râului Tisa. Generalul de divizie Chirnoagă și-a constituit Statul Major pe demna responsabilitate a celor 2 colegi colonei cu care a luptat în Divizia a 4-a, Alexandrescu și Ciobanu și comandorul Eugen Băilă. Majoritatea ofițerilor și subofițerilor fusese recrutată din rândurile personalului pe care Antonescu îi trimisese în Germania la specializare și dintre cei care căzuseră prizonieri
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
campania din Ungaria. A fost avansat în 1917 la gradul de maior și decorat cu ordinele „Coroana României”, clasa a V-a, român și „Sfânta Ana”, clasa a III-a, rus. În 1923 a absolvit Școala Superioară de Război, devenind colonel. Ajunge Șef de Stat Major la Diviziei Aeriene și al Inspectoratului General al Aeronauticii, Comandant al Regimentului I Artilerie, Anti-Aeriană (A.A). În 1937 ajunge general de brigadă, Secretar general al M. A. N. comandant al Brigăzii I Apărare Contra
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Viteazul”. În 1917 ajunge comandantul unui Divizion de tunuri de150mm. Primește mai multe misiuni peste hotare, iar în 1921 termină cursurile Școlii Superioare de Război. În 1927 este numit atașat militar al României la Budapesta, iar în 1928 este avansat colonel. În 1931 este numit la comanda Regimentului 38 Obuziere și doi ani mai târziu devine Șef de Stat Major al Inspectoratului General al Artileriei. La 15 Iunie 1935 urcă la gradul de general de brigadă, iar la 1 Iulie 1938
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Desălagă, Drăgan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turculeț, Chigheci, Grigoraș, Bogdan, Radul, Focșa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mulți din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654(11), iar alții precum generalul Ciorbă și coloneii Mândra, Ghinea și Brânca vor intra în servicul Rusiei(12). Domnii Moldovei au stăpânit Transnistria După ce în 1574, Ion Vodă Armeanul pomenea de „țara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru”, după ce în 1602 boierii(13) vorbesc de neamurile lor de peste
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
informații al României și poliția politică internă. ,,Brigada Mobilă a fost organizată de șeful I.N.U. pentru România, generalul A. Saharovski. Pe plan intern unitatea a fost coordonată de generalul Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko), dar la vedere, șeful ei era colonelul Boris Grunberg, care și-a schimbat numele în Alexandru Nikolski și va deveni general și unul dintre cei mai temuți șefi ai procesului de distrugere al elitei românești 35. Trebuie remarcată preocuparea acestor oameni de a-și schimba numele, de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
securiști pentru că botezase copilul, născut în pădure, al familiei de luptători Silișteanu din munții Făgărașului; ieromonahul Ioasaf de la schitul Pahomie care a susținut grupurile de luptători de zona Arnota, fapt care a primejduit chiar ființa așezământului monahal amintit 24; sau colonelul Gheorghe Arsenescu care a primit binecuvântarea în mănăstirea Cetățuia, din zona Câmpulung-Muscel, iar starețul Pimen Bărbieru l-a sprijinit moral și material 25. Alți preoți și călugări au sprijinit activ cu alimente și adăpost membrii acestor mișcări. De altfel mănăstirile
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
sprijinit activ cu alimente și adăpost membrii acestor mișcări. De altfel mănăstirile erau locul de refugiu preferat al tuturor celor urmăriți de Securitate. Dacă erau prinși, călugării erau aspru pedepsiți. Așa s-a întâmplat la mănăstirea Polovragi unde era ascuns colonelul Iulian Popescu, comandant la Odessa, în anii războiului. Fiind descoperit,toți călugării din mănăstire au fost arestați 26. Încercări ale Bisericii Ortodoxe Române de colaborare cu diferitele culte Potrivnic opiniei încetățenite că Biserica Ortodoxă Română s-a izolat de celelalte
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
un prozator de substanță, stăpân pe uneltele sale. Despre autor a mai vorbit Ovidiu Purdea-Someșan, comandantul Cercului Militar care și-a amintit unele evenimente plăcute de pe timpul când era la Scoala Militară din Sibiu și unde i-a fost profesor colonelul Ștefan Vișan. În continuare poeta din Dej, Raveca Vlașin și-a prezentat proaspătul volum de versuri ” Din mareea gândului “, citind din acestă câteva poezii, despre autoare a mai vorbit Lucreția Mititean, după care Al.Florin Țene a prezentat cartea lui
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344530_a_345859]
-
bunuri și conducător de economie era baronul Neumann; la Andrényi era fierăria, la Appónyi pantofii, la Szabó sticlăria, la Domány covoarele. Fabrica de vagoane Astra o conducea gentlemanul-evreu Sapira. Popeștii (cu Popă, Popovici, Popovat, Popeanga) erau funcționari, profesori, clopotari, cantori, colonei e tutti quanti. Grosul banilor și managementul abia se infiltrau, cu târâita, la unii Popești. Croitorul Ariton abia făcea fața lui Huppert și Goda; Zsédely, Leipniker și Karacsony țineau restaurantele, zdrobindu-l pe Mohor; librarul Munteanu răzbea greu de Kerpel
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
de câțiva ani și m-a invitat la Cercul de artă plastică de la CCA-Casa Centrală a Armatei- unde mi-a placut și unde mi-am făcut prieteni. Unul dintre ei, Nicolae Gheațău, inginer de formație, lucra în armată, grad de colonel fapt care-i permitea să ne ia jos în restaurant, la Salonul coloneilor. Ce seri frumoase ! Aici la Cerc veneau să predea profesori și absolvenți de la Institut, Ion Țarălungă, un pictor apropiat marinărilor și piloților militari, Marius Cilievici, profesor și
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
CCA-Casa Centrală a Armatei- unde mi-a placut și unde mi-am făcut prieteni. Unul dintre ei, Nicolae Gheațău, inginer de formație, lucra în armată, grad de colonel fapt care-i permitea să ne ia jos în restaurant, la Salonul coloneilor. Ce seri frumoase ! Aici la Cerc veneau să predea profesori și absolvenți de la Institut, Ion Țarălungă, un pictor apropiat marinărilor și piloților militari, Marius Cilievici, profesor și un foarte bun colorist, Doru Rotaru, colorist rafinat, vitralist - a făcut vitraliile de la
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
capacității de decizie în fracțiuni de secundă a pilotului și bineînțeles, multă, multă minune dumnezeiască. Inainte de a ne cunoaște în Egipt, în sejurul de zece zile, avusese loc un eveniment aviatic similar celui prin care a trecut d-l colonel Paul Mitu: un pilot american și-a salvat pasagerii aterizând (fals spus- terra = pământ) în albia râului Potomak (pare-mi-se) și a devenit erou național. De aici i-a venit ideea de a se întâlni la o televiziune cu
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
acum, chiar dacă el nu recunoaște: "Sunt elev fruntaș Nicolae, domnule doctor." A râs tata de s-a prăpădit și eu stăteam cu mâna la gură. Niciodată nu m-a văzut el sărutându-mă cu vreun bărbat..." Oho, domnule fruntaș, sunt colonel doctor Marinescu, medic primar la secția chirurgie... Unde ești elev?" Și Fănel, într-un picior, a raportat: "La Școala de Poliție din Câmpina. Ordonați, domnule colonel!". Ei, în rest îți aduci tu aminte, dar mereu râzi de mine, răutăcioaso, a
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
nu m-a văzut el sărutându-mă cu vreun bărbat..." Oho, domnule fruntaș, sunt colonel doctor Marinescu, medic primar la secția chirurgie... Unde ești elev?" Și Fănel, într-un picior, a raportat: "La Școala de Poliție din Câmpina. Ordonați, domnule colonel!". Ei, în rest îți aduci tu aminte, dar mereu râzi de mine, răutăcioaso, a încheiat Anca relatarea. - Nu râd iubito, dar te scot din moleșeală. Hai să bem ceva, ce naiba... - Nu bei nimic, Mariana? Un păhărel de... ce să fie
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește Că-n sfârșit s-a deșteptat,` Si că-n faptă vrednicește Libertatea ce-a visat”. ` Unirea Principatelor Române constituie un moment deosebit, excepțional de istorie națională, înfăptuit de către colonelul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorii săi apropiați: Mihai Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu, generalul Ion Emanuel Florescu ș.a., pe competența, talentul și devotamentul cărora s-a sprijinit, de partea lor fiind tot poporul. Este meritul marilor cârmuitori de
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
măsuța de toaletă și-l ronțăie cu poftă. - Au! Cred ca mi-a căzut plomba. - Victor, trezește-te la realitate. Trebuie neapărat să ne mutam. Cât se poate de repede. Tropăie peste demnitatea noastră. Nu vezi cum se poartă cu Colonelul ca și cum i-ar fi valet. -Îmi dau perfect seama că trebuie să luam imediat o decizie, iubito. - Victor, am ajuns dincolo de cuvinte. Să fim realiști. Trebuie să scăpăm de aici. Să ne eliberăm de prânzul ei duminical! Ai privit-o
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
fi cu toții feriți...Privirea lui de oțel îi arde tapetul. - Nu vorbi așa, Victor! Suntem medici. Trebuie să fim înțelegători! Pretind ca nu te-am auzit pronunțând aceste cuvinte. Cand am mers la baie dimineață, m-a încolțit pe palier...Colonelul se lupta deja cu mașina de gătit, camuflat strategic de o grămadă de prosoape de bucătărie, iar un morman de crătiți i se urcau în față ca o piramidă. - Ea ne face să ne simțim consumați de vină! - Elena, Victor
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
urcau în față ca o piramidă. - Ea ne face să ne simțim consumați de vină! - Elena, Victor...Elena, Victor...! țipă strident o voce ca glaspapirul de partea cealaltă a ușii. Un ciocanit greu reverberează prelung. - Elena, Vicotor...Coborâți imediat...este Colonelul!... repede, repede...strigă glasul apretat din spatele ușii din stejar bine lustruite. Elena și Victor tresar. Se privesc vinovați. Ies din dormitor și coboară scările câte două odată. Colonelul, lat pe canapea, cu fața hâită, gâfâie ca un câine de curse
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
a ușii. Un ciocanit greu reverberează prelung. - Elena, Vicotor...Coborâți imediat...este Colonelul!... repede, repede...strigă glasul apretat din spatele ușii din stejar bine lustruite. Elena și Victor tresar. Se privesc vinovați. Ies din dormitor și coboară scările câte două odată. Colonelul, lat pe canapea, cu fața hâită, gâfâie ca un câine de curse. Doamna Ghervescu îi freacă mîinile și încheieturile. - Repede Elena... ieși în stradă și strigă o birjă! ordonă Victor. - Domnule Colonel, unde vă doare? Victor îi ia mâna stângă
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
din dormitor și coboară scările câte două odată. Colonelul, lat pe canapea, cu fața hâită, gâfâie ca un câine de curse. Doamna Ghervescu îi freacă mîinile și încheieturile. - Repede Elena... ieși în stradă și strigă o birjă! ordonă Victor. - Domnule Colonel, unde vă doare? Victor îi ia mâna stângă și-i caută pulsul. - Îîîî...Colonelul se luptă să pronunțe, dar limba-i alunecă și se dizolvă în dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți să zambiți, vă rog? Ii cere Victor
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
hâită, gâfâie ca un câine de curse. Doamna Ghervescu îi freacă mîinile și încheieturile. - Repede Elena... ieși în stradă și strigă o birjă! ordonă Victor. - Domnule Colonel, unde vă doare? Victor îi ia mâna stângă și-i caută pulsul. - Îîîî...Colonelul se luptă să pronunțe, dar limba-i alunecă și se dizolvă în dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți să zambiți, vă rog? Ii cere Victor. Gura Colonelului rămâne rigidă, colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolită în
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
ieși în stradă și strigă o birjă! ordonă Victor. - Domnule Colonel, unde vă doare? Victor îi ia mâna stângă și-i caută pulsul. - Îîîî...Colonelul se luptă să pronunțe, dar limba-i alunecă și se dizolvă în dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți să zambiți, vă rog? Ii cere Victor. Gura Colonelului rămâne rigidă, colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolită în vise mușcătoare despre vânătoarea ursului, un urs care se ascunde în tufișuri uriașe. Visează?...despre ursul
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
vă doare? Victor îi ia mâna stângă și-i caută pulsul. - Îîîî...Colonelul se luptă să pronunțe, dar limba-i alunecă și se dizolvă în dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți să zambiți, vă rog? Ii cere Victor. Gura Colonelului rămâne rigidă, colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolită în vise mușcătoare despre vânătoarea ursului, un urs care se ascunde în tufișuri uriașe. Visează?...despre ursul, un urs al nopții, de tip arlechin pe care nu-l poate
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
într-un vis despre cum să vânezi ursul după manualul inginerului silvic. Visează un vis despre un vulpoi prevestitor de rele? Sau este un vis despre sfârșit? Doamna Ghervescu nu mai radiază autoritate. Privirea-i confuză se deplasează de la fața Colonelului la cea a lui Victor, ca și cum ar privi un film mut. Se simte încordată și tulburată. Fata ei este cizelată ca în marmură. Se simte pusă în priză. Elena aranjează perna pe care Colonelul își odihnește capul fără vlagă, cu
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]