109,977 matches
-
Pentru că ne așteptăm la literatură, vom fi surprinși de cît de ziaristice sînt în fond aceste tablete atît de baroc alambicate. Se înțelege că nu e vorba de un jurnalism informativ, nici vorbă, ci doar de un anumit tip de comentariu, de tip editorialistic mai degrabă, care brodează pe o temă oarecare. Și teme reale sînt destule în aceste să le spunem proze, temele obsesive ale societății românești din acești ani: disprețul demnitarului față de omul de rînd, frauda generalizată, comicăria unor
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
generației sale, filosoful nu apare suficient de "rațional", avînd chiar, stilistic vorbind, un aer neașezat, frămîntat, divulgat printr-o dicție deloc calmă, mai curînd gîfîitoare, de om care urcă în fugă o pantă. Raportarea preliminară la Cioran, într-unul din comentarii, este edificatoare: "De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decît germanii, a trebuit să ne așteptăm soarta o mie de ani? Astăzi la ce-am ajuns? La voința de a face istorie. Cine a înțeles acest lucru este lămurit cu
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
-l facă pe deplin suspect și să blocheze și orice altă activitate a ministerului." Lanțul de excluderi din PNȚCD anunțate de interimarul președinte al acestui partid, Victor Ciorbea, dar în primul rînd excluderea lui Vasile Lupu, au stîrnit valuri de comentarii în presa cotidiană. La începutul săptămînii trecute Cornel Nistorescu a evaluat într-un întreg editorial ceea ce el numește Premisele Ciorbea: "Nu înțeleg cum fostul premier, cel care de fapt a spart PNȚCD-ul, poate acum să-l acuze pe Vasile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
buzunar propriu. Dar sechelele îl opresc pe dl Râpeanu să vadă lichelele. Ce mai observă "Observatorul" În numărul dublu (damblaua culturală a sfîrșitului/începutului de an) 97-98 din ianuarie, Observatorul cultural este cu ochii pe românii de la Paris. Cităm, fără comentarii: �~n toamna anului trecut, în funcția de director al Centrului Cultural din Paris a fost numit Virgil Tănase. Prozator și dramaturg, emigrat la Paris după performanțe literare modeste în România, el s-a făcut cunoscut mai ales cu ocazia unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
unui timp pe care nu-l înțeleg, dar pe care se prefac a-l reprezenta, artiștii bovarici și posedați de arta imitației eficiente și, evident, încă mulți alții, pot sta de-acum liniștiți. Una dintre cele mai afurisite voci ale comentariului artistic și unul dintre condeiele cele mai acute din ultimele decenii au amuțit, din nefericire, pentru totdeauna. Cu puțin înaintea Anului Nou și aproape în aceeași zi cu Alin Gheorghiu, Cornel Radu Constantinescu s-a stins din viață după o
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
și stupizeniile, ridicolă și absurdă, bîntuită de sublim și derizoriu, reprezentînd ironic sau satiric în desen prin acele linii care subliniază tenta negativă. Tango, una dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek este mai mult decît atît. Ea conține comentariul cinic și revoltat al însuși autorului, derulat pe zeci de pagini, ca explicație la imagine, dedesubtul caricaturii. Sînt mai multe chei care îți îngăduie accesul în codul lui Mrozek. Evident, nu toate cheile pe care le încearcă regizorii se și
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
autobibliografică flatantă ("E ceea ce rezultă și din numeroasele mele traduceri șde la Voltaire la Remy de Gourmont și de la Villiers de l'Isle-Adam la Anatole Franceț, dar și din truda la ediția E. Lovinescu șnouă volume publicate, cu note și comentarii de mii de paginiț'), precum și o gustoasă volută pamfletară în care scrîșnetul incipient al injuriei se topește în spuma barocă: "Trebuie să fii părăsit de toți dumnezeii logicii și ai simplei perceperi a realității ca să faci din A.G. un "balcanic
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
într-adevăr, cum spune alcătuitorul său, George Sorescu, 'un instrument de lucru mai în fiecare etapă de evoluție și afirmare' a scriitorului, mai ales că materialul documentar propriu-zis este însoțit de numeroase note și precizări sau de bogate sinteze și comentarii privind momente sau protagoniști ai corespondenței lui Marin Sorescu. Deși nu e vorba despre scrisori literare, care ar fi fost evident, mai captivante și mai semnificative pentru istoria literaturii și pentru opera lui Marin Sorescu, un cercetător al biobibliografiei sale
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
astfel de comunicare cu ai săi. Avînd în vedere aceste lucruri, în mod evident scrisorile sînt în general extrem de prozaice, vorbesc despre aspecte practice, bani, obiecte, îmbrăcăminte ce urmează să fie trimise sau primite, boli, griji, evenimente familiale și inevitabilele comentarii despre vreme, activități școlare și profesionale. Cea mai bogată și susținută corespondență o are cu fratele său, George Sorescu, autorul volumului, iar cea mai delicată, sensibilă, cu Nicolina Sorescu. Relații puternice, prietenie adevărată, dragoste filială impresionantă, iată ce ar putea
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
Național din București (sala Atelier). O construcție scenică non-verbală în care armonia dintre idei, expresivitatea și culorile ei, materializarea în substanța poantei, a gag-ului spumos și inteligent, frumusețea gestului și a compunerii lui, spectaculosul ritm al pașilor de step, comentariul muzical, atmosfera filmului mut, poezia luminilor, cheia costumelor, eleganța simplității, armonia dintre toate acestea, repet, a fost cuceritoare. Relația dintre Dan Puric și partenera sa, actrița Carmen Ungureanu, este și rezultatul implicării coregrafei Malou Josef, un extraordinar profesionist al scenei
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
Josef, un extraordinar profesionist al scenei și al scenografei Liliana Cenean. Dinspre lumea scenografilor Irina Solomon și Dragoș Buhagiar a plecat, la Teatrul Nottara, tentație de a crea un spectacol al cărui protagonist să fie costumul de teatru. Ca un comentariu vizual al evoluției, al unei etape a celor doi artiști. "Un adevărat scenograf de teatru își va considera schițele ca fiind mereu în mișcare, în acțiune, în relație cu ceea ce actorul aduce unei scene în timpul desfășurării ei. El vede, deci
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
aceste cărți alcătuiesc o categorie pe care aș numi-o 'critica insuficientă'. O critică aplicată, corectă de cele mai multe ori, fără nici un risc, fără nici un cîștig... Un lucru trebuie stabilit de la bun început. Proza românească între milenii de Geo Vasile și Comentarii critice de Nicolae Bârna nu sînt două cărți proaste ' sînt 'cărți medii' sau 'cărți de raftul doi'. Și Geo Vasile, și Nicolae Bârna sunt excelenți alcătuitori de ediții. Cele două cărți amintite se ocupă de literatura română postbelică. Acești critici
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
să dăm și-o palmă, în completă necunoștință de cauză, culturii populare contemporane. Pentru că noi, eroii esteți și redutele bunului gust rezistăm acestor 'tentative de îndoctrinare, de prost-gust și mercantilism'. O jalnică rezistență prin cultură postdecembristă... lang=EN-US style='font-family:Comentariile critice ale lui Nicolae Bârna diferă prin 'subiecții' aleși, numai scriitori unul și unul. Domnia sa propune o critică aparent suspicioasă a unor cărți mari din literatura română contemporană. Totul este însă un joc retoric puțin abil ' instrumentele critice sînt clasice
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
și 25 noiembrie 2000, așadar cu un an în urmă, sub președinția lui Gianni Vattimo. Comunicările, mesele rotunde și intervențiile la discuții formează substanța numărului. Dar nu numai atît: sînt cuprinse în el texte (inedite la noi) ale filosofului sau comentarii de mult celebre asupra operei lui (știute pînă azi doar specialiștilor). Remarcăm dintre texte cîteva poezii de tinerețe, superb traduse de Șt. Aug. Doinaș sau scrisorile către Malwida von Meyersburg din 1888, explicînd ruptura de Wagner, traduse de Șt. Popa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
asupra operei lui (știute pînă azi doar specialiștilor). Remarcăm dintre texte cîteva poezii de tinerețe, superb traduse de Șt. Aug. Doinaș sau scrisorile către Malwida von Meyersburg din 1888, explicînd ruptura de Wagner, traduse de Șt. Popa (alias Doinaș). Dintre comentarii: Metafizica lui N. de Martin Heidegger, N. și marea politică de Karl Jaspers ori Gîndirea nomadă de Gil Deleuze. Traduceri de Șt. Aug. Doinaș, Ana-Stanca Tăbărași și Dan Petrescu. Sigur, partea cea mai vie a numărului o reprezintă reluarea lucrărilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
nu susține că fostul propietar al Curentului ar fi o victimă a presei, dar maniera în care acest ziar se năpustește asupra lui n-are nici o legătură cu ideea de obiectivitate și de imparțialitate. Cornel Nistorescu remarcă acest lucru în comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI: "Ziarul Curentul și grupul Monitorul au devenit principalele arme de atac ale unui adversar cu care (Vîntu) începuse să facă afaceri." Dar cum observă tot Nistorescu despre același Vîntu: Toate încercările sale de a se înconjura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
filosofice contemporane, încât traducerea domnului Alexander Baumgarten, profesor de filosofie la universitatea din Cluj, apărută într-o ediție bilingvă, alături de textul original, și însoțită de un foarte util index terminologic, poate fi considerată un eveniment. Aristotel. Politica. Ediție bilingvă. Traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten. Studiu introductiv de Vasile Muscă. Editura IRI, București, 2001. Ba nici fericiți, nici virtuoși Filosofia (cu atât mai mult politica) are puțin de-a face cu virtutea, îl contrazicea Nietzsche pe Aristotel. Morala e o
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
astfel de termeni: "o anume doleanță a mea, ca prețiosul critic, autor a cel puțin o duzină de articole despre mine, pe care le calificam drept unul mai alăturea de realitate decît celălalt să mă lase în pace". Indiferent de comentariile ce i le-am închinat, ni s-a părut și ni se pare, vai, și acum că e la mijloc un bosumflat refuz al autorului, devenit bun public prin tipărirea textelor sale, de-a se supune reacției critice. Oare are
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
subiect sau altul? Generalitatea unei metafore smulse fizicii să acopere oare satisfăcător respingerea infinitelor particularizări ale manifestărilor spiritului în varianta sa critică? Numai dl Adrian Marino ar mai fi fost capabil de-a socoti cu o olimpiană serenitate că un comentariu ce nu răspunde cu precizie așteptărilor d-sale n-ar fi altceva decît o... "pierdere de vreme". "Și, dacă pleacă de la o "rugăminte" a mea, de la un "îndemn" - eu i-aș spune amical, pentru că l-ar fi scutit de pierderea
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
de zile mari în Observator. A fost și o controversă provocată de niște contestări, una în suplimentul literar al Adevărului și alta în nu știu ce alt ziar. Pe prima n-am reușit s-o citesc (dar i-am dedus ideile din comentariile altora), iar a doua e o ciudățenie despre care-aș vrea să spun cîte ceva, pentru că e singura recenzie care m-a mirat, m-a tulburat și m-a rănit cu adevărat. Autorul ei mi-a fost un prieten bun
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
și steril al regățenilor, ca bănățean "vândut miticilor" - după cum îmi reamintesc, gingaș, prieteni timișoreni -, evident că am avut o tresărire de interes aflând despre "Memorandum"-ul intelectualilor din jurul revistei "Provincia". Așa cum se întâmplă frecvent la noi, mai întâi am auzit comentariile și abia apoi am citit textul propriu-zis. De la dialogul pe bază de bulan al lui Vadim ("niște gunoaie ale intelectualității românești racolate de UDMR") la previzibil obtuza declarație a unui fruntaș pedist ("o asemenea idee este absurdă" - de ce-o
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
literară. Mărturisesc, din capul locului, bucuria de a mă reîntîlni cu o ediție critică, bogat și îndelung comentată. Cei trei distinși editori (d-nii Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav), prin migălosul lor efort științific, au întrunit, în corpusul lor de comentarii mai tot ceea ce se găsea în mai vechile ediții critice de la E. P. L. și Editura Minerva: locul primei apariții, geneza operei, receptarea ei în epocă și mai tîrziu, note explicative semnalînd pînă și unele erori de lecțiune îndătinate. Dacă în
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
operei, receptarea ei în epocă și mai tîrziu, note explicative semnalînd pînă și unele erori de lecțiune îndătinate. Dacă în spațiul ediției s-ar fi găsit și corespondența și publicistica, puteam spune că aceasta este adevărata și moderna (inclusiv în comentarii) ediție Caragiale și nu cea a lui Zarifopol-Cioculescu sau cea din 1959-1965 a lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, oprită la volumul al patrulea. Dar și așa, fără cele două amintite secțiuni, ediția d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest compartiment al ediției. (Nu pot să nu recunosc că meseria mea de cronicar de ediții mă îndreaptă, fără alte explicații și scuze, spre acest capitol al ediției Caragiale). Și pentru că spațiul
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
e consacrată postumelor, încheiată cu titlul atribuit "Ultimele cugetări" reproduse din al treilea volum (1962) al ediției Rosetti, Cioculescu, Călin, unde se și da o descripție a manuscrisului, între timp rătăcit. Iată, de pildă, un fragment semnificativ din Note și comentarii privind receptarea în epocă a nuvelei O făclie de Paște demn de tot interesul. Duiliu Zamfirescu, mereu cîrcotaș și încredințat că el e cel mai mare nuvelist al timpului (l-a diminuat și pe Slavici iar Creangă se afla situat
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]