4,181 matches
-
unei trăsături comune: caracterizarea regentului se face printr-o comparație: „Când determinarea circumstanțială de mod se face în comparație cu alte obiecte sau acțiuni, complementul se numește comparativ.” (vol.II, p. 184). Noua ediție a Gramaticii Academiei înscrie în clasa Complemente și Complementul comparativ.(vol.II, pp. 450-461) Din cele două categorii de structuri, așa cum rezultă din exemplificări, prima reprezintă o comparație stilistică: „Două trei zile trec ca o părere.” (M. Sadoveanu) „Căci scris a fost ca viața ta / De doru-i să nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod, ci termenul al doilea, termen de referință, în desfășurarea opoziției categoriei gramaticale a intensității: „Pe el l-a iubit chiar mai mult decât pe Ioana.” Această a doua categorie de structuri în baza comparației dezvoltă conținutul funcției sintactice de complement comparativ, ca funcție autonomă, în sfera complementului, complinire semantică obligatorie în câmpul sintactic deschis de termenul regent. Complementul comparativ determină: • adjective: „Nu se temea. Curiozitatea era mai puternică decât frica.” (P. Sălcudeanu, 312), „Cuvântul uneori este prea sărac față de structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
referință, în desfășurarea opoziției categoriei gramaticale a intensității: „Pe el l-a iubit chiar mai mult decât pe Ioana.” Această a doua categorie de structuri în baza comparației dezvoltă conținutul funcției sintactice de complement comparativ, ca funcție autonomă, în sfera complementului, complinire semantică obligatorie în câmpul sintactic deschis de termenul regent. Complementul comparativ determină: • adjective: „Nu se temea. Curiozitatea era mai puternică decât frica.” (P. Sălcudeanu, 312), „Cuvântul uneori este prea sărac față de structura nervoasă, cu mult mai bogată și mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a iubit chiar mai mult decât pe Ioana.” Această a doua categorie de structuri în baza comparației dezvoltă conținutul funcției sintactice de complement comparativ, ca funcție autonomă, în sfera complementului, complinire semantică obligatorie în câmpul sintactic deschis de termenul regent. Complementul comparativ determină: • adjective: „Nu se temea. Curiozitatea era mai puternică decât frica.” (P. Sălcudeanu, 312), „Cuvântul uneori este prea sărac față de structura nervoasă, cu mult mai bogată și mai nuanțată...” (P. Sălcudeanu, 148), • adverbe: „Calea laptelui e-n vale / mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
E însă mult mai ușor a deosebi frunzele și roadele decât a le descrie esența, a le reduce la germenul primitiv.” (M. Eminescu, P.L., 51), • verbe: „Radu mai mult se plimbă decât studiază.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul comparativ descrie termenul în raport cu care caracteristica exprimată prin regent există ca atare sau prezintă un anumit grad de intensitate. Comparația privește: • subiectul: „Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste...” (M.Eminescu, P.L., 40) • complementul (direct, indirect): „Mi-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantice" Sub aspect semantic, complementul comparativ descrie termenul în raport cu care caracteristica exprimată prin regent există ca atare sau prezintă un anumit grad de intensitate. Comparația privește: • subiectul: „Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste...” (M.Eminescu, P.L., 40) • complementul (direct, indirect): „Mi-a părea cum că natura / Toată mintea ei și-a pus Decât orișice păpușă / Să te facă mai presus.” (M. Eminescu, I, 100) • verbul-predicat, caracterizat printr-un adverb modal la comparativ: „Soarele mai mult lumina decât încălzea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pentru a-și sonda adâncimile și a le face cunoscute mai mult decât de telescoape și nave spațiale, universul are nevoie de poeți și metafore.” (G. Bogza, 194) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență de la baza complementului comparativ se exprimă numai prin elemente de relație. Acestea diferă în raport cu tipul comparației (implicită sau explicită), cu poziția regentului în interiorul categoriei gramaticale a comparației, cu tipul structural al complementului. a. Când are dezvoltare infrapropozițională, complementul comparativ este însoțit de prepoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență de la baza complementului comparativ se exprimă numai prin elemente de relație. Acestea diferă în raport cu tipul comparației (implicită sau explicită), cu poziția regentului în interiorul categoriei gramaticale a comparației, cu tipul structural al complementului. a. Când are dezvoltare infrapropozițională, complementul comparativ este însoțit de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) și adverbe întrebuințate prepozițional: alături cu/de, față cu/de, pe lângă, dintre, între, ca (și), cât (și), decât: „Dintr-odată, mai mult decât setea m-a chinuit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Relația de dependență de la baza complementului comparativ se exprimă numai prin elemente de relație. Acestea diferă în raport cu tipul comparației (implicită sau explicită), cu poziția regentului în interiorul categoriei gramaticale a comparației, cu tipul structural al complementului. a. Când are dezvoltare infrapropozițională, complementul comparativ este însoțit de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) și adverbe întrebuințate prepozițional: alături cu/de, față cu/de, pe lângă, dintre, între, ca (și), cât (și), decât: „Dintr-odată, mai mult decât setea m-a chinuit teama că voi fi văzut, voi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai iubit... III, 177) • adverbul relativ cum (foarte rar, unde, când), singur sau, mai ales, precedat de prepoziții: de, față de sau de adverbul decât: „Nu mi-ar părea nici mai mici de cum îmi par azi.” (M.Eminescu, P.L., 24) Când complementul dezvoltă o comparație explicită, elementele de relație devin mărci distinctive pe baza situării regentului la comparativ sau la superlativ relativ: „În ce pârău de rece și curgătoare rouă a pus natura un suspin mai adânc de dureroasă dragoste decât glasul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devin mărci distinctive pe baza situării regentului la comparativ sau la superlativ relativ: „În ce pârău de rece și curgătoare rouă a pus natura un suspin mai adânc de dureroasă dragoste decât glasul Negrei Broștenilor noștri?” (C. Hogaș, 109) Când complementul dezvoltă o comparație implicită, se impun ca mărci distinctive locuțiunile prepoziționale față cu și în raport cu, singure, la nivelul propoziției, sau precedând pronume relative, la nivelul frazei: „Ceea ce producem noi nu place pentru că e prea slab față cu experiențele de artă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu este o bucată a lui, oricât de mare și oricât de mică ar fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea?” (M. Eminescu, P.L., 25), „Față cu ceea ce s-a petrecut în dimineața aceea de vineri, toate celelalte «ântâmplări» pălesc definitiv.” COMPLEMENTUL DE AGENTTC "COMPLEMENTUL DE AGENT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă), la diateza pasivă: „«Geniu pustiu» a fost tipărit în ediția Minerva a „autorilor clasici” ca roman „inedit” de către d. I. Scurtu.” (G. Ibrăileanu, 141) „Își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bucată a lui, oricât de mare și oricât de mică ar fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea?” (M. Eminescu, P.L., 25), „Față cu ceea ce s-a petrecut în dimineața aceea de vineri, toate celelalte «ântâmplări» pălesc definitiv.” COMPLEMENTUL DE AGENTTC "COMPLEMENTUL DE AGENT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă), la diateza pasivă: „«Geniu pustiu» a fost tipărit în ediția Minerva a „autorilor clasici” ca roman „inedit” de către d. I. Scurtu.” (G. Ibrăileanu, 141) „Își luaseră pâine cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deal oțelarii parcă mergeau spre trecut.” (A. Păunescu, Iubiți-vă..., 177) • adjective cu sens pasiv; adjective derivate cu sufixul -(a)bil36: În felul acesta, ideea nu mai este contestabilă de nimeni. În plan semantic, limita exterioară, pe care o fixează complementul de agent, este expresia sintactică a autorului acțiunii verbale, din planul extralingvistic al enunțului, atunci când subiectul gramatical (sau alte funcții sintactice) reprezintă expresia lingvistică a obiectului pasiv al aceleiași acțiuni: „... Colonii de lumi pierdute (...) Sunt atrase în viață de un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiuni: „... Colonii de lumi pierdute (...) Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.” (M. Eminescu, I, 132), „A trăit în nesiguranță, nesiguranță și teamă intuite de mine imediat ce ne-am întâlnit.” (P. Sălcudeanu, 270) Când determină adjective cu înțeles pasiv, complementul de agent exprimă, prin conținutul lexical al termenului în care se realizează, autorul posibil al acțiunii spre care trimite conținutul semantic al rădăcinii verbului (sau substantivului): A așezat aparatul în așa fel încât să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
agent exprimă, prin conținutul lexical al termenului în care se realizează, autorul posibil al acțiunii spre care trimite conținutul semantic al rădăcinii verbului (sau substantivului): A așezat aparatul în așa fel încât să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică prin complement de agent a complementului semantic principal al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexical al termenului în care se realizează, autorul posibil al acțiunii spre care trimite conținutul semantic al rădăcinii verbului (sau substantivului): A așezat aparatul în așa fel încât să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică prin complement de agent a complementului semantic principal al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic de subiectul vorbitor: • agentul „activ” al acțiunii verbale este sintactic complement de agent • obiectul „pasiv” al acțiunii verbale este sintactic subiect, funcție pe care i-o impune și asigură intrarea în relație de interdependență cu verbul-predicat: (agent-„activ”) acțiune (obiect „pasiv”) El a tradus poemul $predicat$$ $subiect gram.$$ sens activ $compl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intrarea în relație de interdependență cu verbul-predicat: (agent-„activ”) acțiune (obiect „pasiv”) El a tradus poemul $predicat$$ $subiect gram.$$ sens activ $compl. gram. - direct$$ de el a fost tradus Poemul. $compl. gram. - de agent$$ sens pasiv $subiect gramatical$$ $subiect gram.$$ $complement gram. - direct$$ - de agent$$ El a tradus poemul. - construcție activă Poemul a fost tradus de el. - construcție pasivă Necesară împlinirii câmpului semantico-sintactic deschis de verbul la diateza pasivă (sau de adjective), realizarea funcției de complement de agent este cerută de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasiv $subiect gramatical$$ $subiect gram.$$ $complement gram. - direct$$ - de agent$$ El a tradus poemul. - construcție activă Poemul a fost tradus de el. - construcție pasivă Necesară împlinirii câmpului semantico-sintactic deschis de verbul la diateza pasivă (sau de adjective), realizarea funcției de complement de agent este cerută de desfășurarea raportului general-particular în procesul de cunoaștere și comunicare a cunoașterii. Când funcția de complement de agent nu se realizează, planul semantic al verbului (adjectivului) pasiv se absolutizează, rămâne în sfera generalului din perspectiva autorului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de el. - construcție pasivă Necesară împlinirii câmpului semantico-sintactic deschis de verbul la diateza pasivă (sau de adjective), realizarea funcției de complement de agent este cerută de desfășurarea raportului general-particular în procesul de cunoaștere și comunicare a cunoașterii. Când funcția de complement de agent nu se realizează, planul semantic al verbului (adjectivului) pasiv se absolutizează, rămâne în sfera generalului din perspectiva autorului (real sau virtual) al acțiunii; „agentul” rămâne în afara interesului imediat al emițătorului și, prin el, al comunicării lingvistice. Identitatea semantică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
agent nu se realizează, planul semantic al verbului (adjectivului) pasiv se absolutizează, rămâne în sfera generalului din perspectiva autorului (real sau virtual) al acțiunii; „agentul” rămâne în afara interesului imediat al emițătorului și, prin el, al comunicării lingvistice. Identitatea semantică a „complementului de agent” este situată atunci sub semnul nedeterminării: „Uneori i se cerea să povestească noaptea ceea ce scrisese ziua.” (M.Eliade) sau rămâne implicită în sfera cunoașterii ambilor protagoniști ai actului lingvistic (subiectul vorbitor și interlocutorul său): „Mă așteptam de la o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectul vorbitor și interlocutorul său): „Mă așteptam de la o zi la alta să fiu ridicat de-acasă, sau toți împreună să fim arestați la redacție.” (M. Preda, Viața ..., 299) Când diateza pasivă a verbului regent se exprimă prin pronume reflexiv, complementul de agent rămâne, în general, nerealizat sintactic, interesul comunicării fiind concentrat asupra acțiunii verbale și a subiectului gramatical: „De câte ori era chemat la interogatoriu i se atrăgea atenția să scrie mai citeț.” (M. Eliade, 230) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost sfărâmată de slavi, maghiari și germani împreună.” (V. Pârvan, 156), „Certitudinea mea nu e asigurată nici de obiectul din afara mea, nici de ce e în mine.” (C. Noica, 17) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" În dezvoltarea funcției de complement de agent, relația de dependență se exprimă numai prin elemente relaționale: • prepoziții: de, de către: „Îngânat de glas de ape Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu, Opere, I, 103), „A fost deci natural ca această prelungire a Italiei către Orient să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că mi-au plăcut «Craii» lui Mateiu Caragiale.” (M. Preda, Viața..., 301) • pronume relative precedate de una din cele două prepoziții: „A fost remarcat imediat de cei ce se plimbau pe malul lacului.” Marca specifică absolută a identității funcționale a complementului de agent o reprezintă prepoziția compusă de către, ca atare, la nivelul propoziției: „Frumos împodobiții cavaleri medievali ai bronzului IV dacic au fost doborâți de pe carele de război de către călăreții năvalnici ai stepei...” (V. Pârvan, 55) sau precedând un pronume relativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]