4,240 matches
-
fapt universal acceptat în modul de gândire tradițional; în cel dogmatic, e un postulat. în locul unui singur punct de vedere general acceptat, există mai multe interpretări posibile, dar numai una dintre ele corespunde postulatului. Celelalte trebuie să fie respinse. Ceea ce complică lucrurile este faptul că modul de gândire dogmatic nu poate admite că impune un postulat deoarece aceasta ar submina autoritatea incontestabilă pe care urmărește să o impună. Pentru a depăși această dificultate, pot fi necesare eforturi mentale extraordinare. Oricât ar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
grup și nu doar a uneia individuale. Decidentul de grup poate avea în sfera sa de cuprindere managerii, corpul legislativ, sistemele de interese partinice, opțiuni ale societăți civile sau chiar opțiuni ale unui sector dat din economie. Toate aceste elemente complică enorm problema și o fac insolvabilă printr-o simplă procedură de modelare matematică. Rezolvarea problemei printr-o abordare de tip joc este cea mai utilă în acest context. Ea sugerează ideea realizării unui experiment care să spună cum reacționează sistemul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
semnifică outputul acestui context decizional. Modificarea alternativelor și evenimentelor poate fi utilizată în scopul studierii senzitivității consecințelor în raport cu inputurile. Studiul acestor corelații de tip input/output poate fi făcut în contextul existenței unor modele analitice. Caracterul probabilistic al corelațiilor relevate complică în mod evident soluționarea modelului atașat problemei date. Procedurile de simulare stocastică sunt deosebit de utile în rezolvarea acestui tip de probleme. Mediul stocastic al sistemului poate fi simulat prin intermediul inputurilor, dar în majoritatea cazurilor datele insuficiente, ca de altfel și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
elaborat de grupa de analiști în funcție de specificul sistemului și al problemelor caracteristice acestuia. Evident că modelul prin însăși esența sa apelează la simplificări și/sau agregări ale lumii reale. Sunt eliminați factorii irelevanți realizării obiectivelor, sunt liniarizate anumite relații neliniare, complicate din punct de vedere opera țional, anumite aspecte statistice sunt reduse la cazul mai simplu, determinist ș.a.m.d. Simplificările realizate trebuie făcute în limite rezonabile care să nu afecteze rezultatele și în special concluziile ADS. Verificarea și validarea unui
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cost-eficiență este valorizat diferit de decidenți diferiți, ca urmare a neidentității preferințelor acestora și a scalelor pe care le utilizează în analiză și diagnoză. Criteriul cost-beneficiu sau cost-eficiență nu mai este însă suficient într-o problemă multicriterială (multiatribut). Problema se complică evident când se trece de la decizii statice, cu un singur moment decizional, la decizii secvențiale, dinamice, descrise prin intermediul arborilor decizionali.<footnote Ioniță I., Radu V., Vasilescu I., Botezatu M., Studiu de fezabilitate pentru fundamentarea eficienței proiectelor de investiții, Editura ASE
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
a platformei industriale de 2,75 mil. mc apă reziduală, care va fi depozitată în concavitatea unei cariere pe termen nelimitat. În compoziția ei sunt identificați 66 de compuși, mulți dintre ei cu potențial poluant. Numărul mare de substanțe reziduale complică sau fac imposibile tratarea și neutralizarea acestora, astfel încât, deșeurile rămân un potențial activ mult timp după ce investiția s-a încheiat. În istoria multimilenară a exploatării aurului din Munții Apuseni, externalitățile pozitive nu s-au înscris într-un registru generos cu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
lor, anterior tranziției, este perceput doar prin prisma actualizării de mai târziu. Ian își vede viața fără Dumnezeu ca fiind fără sens și, astfel, nedemnă de a fi povestită, în vreme ce Mike își reconstruiește viața de dinaintea tranziției ca pe un traseu complicat de pregătire pentru ceea ce avea să se desfășoare mai târziu. Procesul tranziției Perioada scurtă în care cei doi își găsesc scopul vieții și stabilizarea după faza de încercări și erori, nu este prezentată de povestitorii noștri ca fiind un capitol
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
fiecare pas al studiului lor. După ce le-am oferit cititorilor un model pentru diversele modalități de lectură, de analiză și de interpretare ale materialelor narative și le-am arătat felul în care acest model poate fi utilizat, am dori să „complicăm” și să „deconstruim” demersul anterior, abordând unele dintre întrebările incomode pe care, de dragul clarității, le-am lăsat deoparte până la acest moment. Atunci când începe un nou studiu, cercetătorul se confruntă cu multe dileme privind alegerea ipotezelor de lucru și a abordării
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nefavorabile, comparativ cu cursurile de dimineața. Aceste condiții nefavorabile ale cursurilor de după-amiază antrenează o supraîncărcare pentru elevi. În numeroase școli primare, mai ales în orașe, orarele școlare sunt variabile, dimineața și după-amiaza; de altfel, această situație nefavorabilă a fost complicată prin introducerea unei săptămâni școlare de cinci zile. Numărul zilnic de cursuri este deci mărit, ceea ce are un efect negativ asupra elevilor care merg la cursuri după-amiaza. Acum câțiva ani, sistemul orarelor variabile afecta mai mult de jumătate din elevii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
luminozitate (în fovee este nevoie de multă lumină) etc. La subiecții tineri cu o vedere bună sunt necesare, în medie, între 10 și 20 ms pentru a identifica lucrurile simple, cuvintele, formele geometrice sau desenele (Fraisse, 1992). Dar problema se complică atunci când se succed mai multe informații (de exemplu, cinematograful). Mai multe combinații au fost testate în laborator în funcție de durata stimulării nr. 1 (S1) și a stimulării nr. 2 (S2). Rezultatele sunt destul de simple: • Atunci când S1 + S2 este mai mic sau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
exteriori) nu permite o estimare corectă a adâncimii. Dar unele studii în microelectrofiziologie au permis recent înțelegerea exactă a mecanismului. Pentru a-l înțelege, trebuie să urmărim călătoria celor doi nervi optici prin creier. Acest „cablaj” al căilor vizuale este complicat, deoarece nervii optici se încrucișează înainte de a ajunge în creier (chiasm optic). Fibrele optice ale fiecărui ochi care provin din regiunea temporală (o latură a capului) merg în emisfera cerebrală de pe aceeași parte (de exemplu, în emisfera cerebrală stângă pentru
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
urmărită de la începuturile romantismului până în epoca actuală. O primă obiecție care s-ar putea aduce acestei teorii ar fi cea privitoare la terminologie. Deși problematica în sine este cât se poate de incitantă, apelul la termeni ca denotație și conotație complică întrucâtva lucrurile, dat fiind că binomul menționat este, prin definiție, unul ambiguu. Autorul schițează, ce-i drept, o scurtă arheologie a conceptelor (precizează, de pildă, că, în accepția lui Stuart-Mill, conotația era echivalentă cu semnificația, iar denotația cu referința, în timp ce
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
îl presupune (în mod tacit) scrierea unui poem. 3.2 Câteva criterii...tc "3.2 Câteva criterii..." S-ar putea obiecta că introducerea în ecuația acestui tip de poezie a unor criterii ca acelea de „mimetic” și/sau de „ficțional” complică și mai mult lucrurile, întorcându-ne cu câteva secole în urmă, înainte de romantism, când mimesis-ul era considerat criteriul esențial pentru stabilirea literarității, în general. Pentru a răspunde acestei obiecții, trebuie să precizăm de la bun început că ne vom ocupa doar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
neobservată, și chiar poetul-teoretician a semnalat în câteva rânduri, nu numai în articole și studii, ci și în texte poetice, caracterul convențional, doxificat al referentului însuși. Iată câteva versuri edificatoare în sensul acesta: staniolul ciocolatei vrea să reflecteze realist lumea complicată de afară, dar oglinda lui e boțită ca fața unui praxiolog înșelat de amantă. Rămâne de explorat, așadar, amestecul de teme, stiluri și tehnici, împrumutate din tradiția culturală pentru a putea constata în ce măsură sunt ele puse să servească realitatea înconjurătoare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Din cauza acestei energii incontrolabile a cuvântului”, nota criticul, „poemele ajung la o stare holografică a imaginației. Sensul se naște ca un produs târziu al senzației, iar valențele simbolice, dacă nu se pierd, sunt sufocate. Problemele construcției poetice devin mult mai complicate în acest spațiu al inițiativei particulare a cuvântului care e poemul. Mircea Cărtărescu construiește în plin vacarm seismic și armătura sa ondulează mereu”409. Toate cele remarcate până acum ne conduc spre concluzia că, în poezia lui Mircea Cărtărescu seducția
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se vede din figura 1.1, cel puțin grafic, el nu include factori ce pot surveni pe parcursul timpului, ci numai pe cei existenți la momentul T1. • O altă critică ce se impune imediat - și apoi, de aici, posibilitatea de a complica și ameliora modelul - este că, cel puțin în forma sa grafică, el nu sugerează existența efectelor de interacțiune a factorilor din interiorul pâlniei, fiind vorba doar de un model simplu cumulativ. Dar, de altfel, autorii și, mai târziu, comentatorii modelului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
situație economică etc.). Este limpede că acest gen de sondaje interesează mai curând comunitatea științifică a politologilor și, într-o anumită măsură, pe cei care participă direct la competiția politică, și mai puțin publicul larg, întrucât astfel de analize sunt complicate și nu oferă date spectaculoase. Apare și o altă problemă, și anume faptul că valoarea acestor analize este limitată de distorsiunile care se produc prin diferența dintre declarațiile indivizilor și comportamentul lor la alegeri. Iar aceste diferențe cresc rapid, pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oamenii, înainte de a li se cere o opinie, dacă au sau nu o opinie în problema respectivă. Că în realitate nu se face uz foarte frecvent de asemenea întrebări-filtru nu e un lucru greu de înțeles. Mai întâi, aceasta ar complica inutil chestionarul și ar putea crea dificultăți în comunicarea cu subiecții. Apoi, există o tendință firească a oamenilor, generată probabil de nevoia de autoprotecție a eului, de a alege, în special în cazul întrebărilor „dificile”, varianta care să-l angajeze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ξ Cu ce partid ați votat la ultimele alegeri parlamentare? ci se va întreba, mai întâi, dacă omul a votat sau nu, și doar celor aflați în prima situație li se va adresa întrebarea de mai sus. Situația se poate complica și mai mult, mai cu seamă în cazul întrebărilor de opinie, când oamenii tind să facă aprecieri și asupra unor evenimente, situații, bunuri etc. despre care nu posedă nici o informație directă. Să luăm un caz foarte simplu, ce apare frecvent
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că lucrurile se cuvin judecate la justa lor valoare și nu trebuie dramatizate atunci când nu e cazul. De pildă, dacă este vorba de sondaje de opinie mai simple (inclusiv cele preelectorale), oamenii știu despre ce e vorba și nu se complică în presupuneri și suspiciuni cu privire la operator sau la obiectul cercetării (firește, cu excepțiile de rigoare). În cercetările pe bază de anchetă mai complexe însă, cercetătorii ar trebui să-și pună cu mai mare acuitate problema imaginii pe care și-o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o metodă „tare” de eșantionare, fiind superioară altora, prin sporul de reprezentativitate adus și prin posibilitatea de a compara subpopulații care, de la început, au fost clar delimitate. Dacă se încearcă utilizarea „încrucișată” a mai multor criterii de stratificare, procedura se complică în privința punerii ei în practică și se dovedește greu de folosit atunci când datele statistice despre populație nu sunt de bună calitate. 3.3. Eșantionarea multistadialătc "3.3. Eșantionarea multistadială" Presupunând că am selectat un eșantion simplu aleatoriu, de pe o listă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deci), mitologia și, sub formă de simboluri gata făcute (cunoscutul pasaj despre Amor din Anacreon), intră și cultura ca experiență a spiritului și punct de referință pentru imaginație. Ca să exprime o temă (atotputernicia Amorului În lume), Iancu face mari ocoluri, complică discursul, introduce mai multe planuri (mitologia, istoria, geografia), Încercînd să le adune Într-o alegorie măreață. Discursul rămîne, În esență, didactic, iar instrumentele lui sînt: descripția, evocarea, reflecțiunea morală, comparația prestigioasă, adică tot instrumentele vechii poezii. Metaforele sînt rare și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
melancoliei ce trece prin vecinătatea marilor mituri. Deplasîndu-se spre zona alpină, fantezia lui Bolintineanu caută locurile Închise și Încearcă o penetrație dincolo de linia vizibilului, realului. Fantasticul pătrunde În poem și, odată cu el, o mitologie autohtonă neguroasă, aceea pe care o complică pînă la absurd În Traianida. În locul desfătării, mai viu este acum blestemul, mai puternică este conjurația spiritelor negre. Curios, poezia capătă mai multă substanță din contactul cu acest obiect fantastic. În fine, privirea cedează auzului Întîietatea. Vuietul universului În fierbere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de timpul nesănătos, de aici aleargă spre sud, la mare și la soare, dar ghinion, la Neapole este frig asemănător (s-a văzut din scrisoarea către Zulnia) cu acela din Moldova, pe mare clima devine insuportabilă... Teroarea de frig se complică, În Jurnal, cu teama de moarte. Elena Negri (eroina Jurnalului) este bolnavă de piept și frigul, ploaia, vîntul Îi grăbesc sfîrșitul. Sosirea Într-un oraș „pe un timp urît” și la o oră tîrzie de noapte constituie un dezastru. O
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trece peste pragul diminutivelor: „Inima-mi jălește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ce dorește Inimioara mea. Căci aude șoapte Fremăte de zbor, Ș-apoi blînde șoapte Ce-i șoptesc din nor.” Crai-nou, Sburătorul și alte poeme prefigurează mitul luceafărului, Însă Alecsandri nu complică drama incomunicării și n-o spiritualizează prea mult. Sburătorii iau chipurile voinicilor cu plete negre care răpesc fetele din „lumea-ntunecată” și se pierd cu ele În codru. „Acel duh ce-ades se leagă” de copila mîndră și-i provoacă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]