2,912 matches
-
context de învățare în paradigma aparatului cu șocuri rămâne încă nerezolvată. O altă metodă folosită pentru studierea agresiunii fizice directe constă în crearea unei situații de evaluare reciprocă între subiect și complice. Mai întâi complicele evaluează subiectul, apoi subiectul evaluează complicele. În paradigma lui Berkowitz (1962 citat de Baron et al., 1994), subiecții sunt lăsați să creadă că vor evalua performanțele unui student în timp ce acesta va îndeplini o anumită sarcină. Evaluările se fac prin administrarea de șocuri (1 foarte bine, 10
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1962 citat de Baron et al., 1994), subiecții sunt lăsați să creadă că vor evalua performanțele unui student în timp ce acesta va îndeplini o anumită sarcină. Evaluările se fac prin administrarea de șocuri (1 foarte bine, 10 foarte rău). La început complicele evaluează performanța subiectului. Jumătate dintre subiecți sunt evaluați pozitiv, iar o altă jumătate negativ. După sunt expuși unei manipulări experimentale (vizionarea unui film violent sau non violent), subiecții sunt rugați să evalueze soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bine, 10 foarte rău). La început complicele evaluează performanța subiectului. Jumătate dintre subiecți sunt evaluați pozitiv, iar o altă jumătate negativ. După sunt expuși unei manipulări experimentale (vizionarea unui film violent sau non violent), subiecții sunt rugați să evalueze soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea numărului de șocuri administrate complicelui. Această procedură experimentală a fost totuși criticată din cauza efectului pe care-l poate avea percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului (a se vedea Pahlavan, 1987; Sabini, 1992). În opinia unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre subiecți sunt evaluați pozitiv, iar o altă jumătate negativ. După sunt expuși unei manipulări experimentale (vizionarea unui film violent sau non violent), subiecții sunt rugați să evalueze soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea numărului de șocuri administrate complicelui. Această procedură experimentală a fost totuși criticată din cauza efectului pe care-l poate avea percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului (a se vedea Pahlavan, 1987; Sabini, 1992). În opinia unor cercetători, subiecții care au primit un anumit număr de șocuri electrice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacționat negativ față de el este un factor important în declanșarea comportamentului agresiv. Paradigma timpului de reacție într-o situație de competiție (Taylor, 1967) este cea de-a treia metodă folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe. Subiectul participă împreună cu complicele experimentatorului la o activitate privind timpul de reacție. Cel care răspunde mai lent primește un șoc electric. La sfârșitul fiecărei încercări subiectul este informat despre intensitatea șocului pe care complicele i l-a administrat. Se presupune deci că persoana care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe. Subiectul participă împreună cu complicele experimentatorului la o activitate privind timpul de reacție. Cel care răspunde mai lent primește un șoc electric. La sfârșitul fiecărei încercări subiectul este informat despre intensitatea șocului pe care complicele i l-a administrat. Se presupune deci că persoana care reacționează mai lent primește șocul. În realitate, experimentatorul este cel care decide cine câștigă și cine pierde. Uneori provocarea constă în creșterea intensității șocului administrat de către complice. Măsurarea agresivității se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șocului pe care complicele i l-a administrat. Se presupune deci că persoana care reacționează mai lent primește șocul. În realitate, experimentatorul este cel care decide cine câștigă și cine pierde. Uneori provocarea constă în creșterea intensității șocului administrat de către complice. Măsurarea agresivității se realizează în acest caz prin măsurarea intensității șocului administrat de către subiect complicelui. În unele cercetări măsurarea agresivității se face prin luarea în calcul a duratei șocului. Alteori cercetătorii folosesc sunete neplăcute, cuvinte necuviincioase sau o lumină puternică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai lent primește șocul. În realitate, experimentatorul este cel care decide cine câștigă și cine pierde. Uneori provocarea constă în creșterea intensității șocului administrat de către complice. Măsurarea agresivității se realizează în acest caz prin măsurarea intensității șocului administrat de către subiect complicelui. În unele cercetări măsurarea agresivității se face prin luarea în calcul a duratei șocului. Alteori cercetătorii folosesc sunete neplăcute, cuvinte necuviincioase sau o lumină puternică în locul șocurilor electrice. Procedura lui Taylor oferă mai multe avantaje. Victima nu este în totalitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au dezvoltat o procedură în timpul căreia subiectul îi poate face rău unei victime pasive (Diener, Dineen, Endersen, Beaman și Fraser, 1975 citat de Diener et al., 1976). Participanții au libertatea de a alege felul în care vor aborda o persoană (complicele experimentatorului) aflată în centrul unei camere puțin iluminate. Complicele trebuie să rămână pasiv oricare n-ar fi comportamentul subiectului. Mai multe obiecte (un pistol cu gloanțe de cauciuc, un burete, o radieră) sunt puse la dispoziția subiectului și pot fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
face rău unei victime pasive (Diener, Dineen, Endersen, Beaman și Fraser, 1975 citat de Diener et al., 1976). Participanții au libertatea de a alege felul în care vor aborda o persoană (complicele experimentatorului) aflată în centrul unei camere puțin iluminate. Complicele trebuie să rămână pasiv oricare n-ar fi comportamentul subiectului. Mai multe obiecte (un pistol cu gloanțe de cauciuc, un burete, o radieră) sunt puse la dispoziția subiectului și pot fi folosite împotriva victimei. Timp de două minute comportamentul subiectului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studenții de sex masculin au participat la un experiment în schimbul a doi dolari și câteva credite academice. Subiecții trebuiau să reducă de la 0 (tasta 0) la 95 de cenți (tasta 9) suma pe care experimentatorul vroia să i-o dea complicelui de fiecare dată când acesta comitea o eroare. Această paradigmă măsoară agresivitatea fizică indirectă, subiectul suprimând o parte din banii care-i reveneau complicelui. Paradigma operării libere (Cherek, 1981) este o altă metodă folosită pentru măsurarea agresivității fizice indirecte. Subiectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
0) la 95 de cenți (tasta 9) suma pe care experimentatorul vroia să i-o dea complicelui de fiecare dată când acesta comitea o eroare. Această paradigmă măsoară agresivitatea fizică indirectă, subiectul suprimând o parte din banii care-i reveneau complicelui. Paradigma operării libere (Cherek, 1981) este o altă metodă folosită pentru măsurarea agresivității fizice indirecte. Subiectul poate să apese una dintre cele două taste ale aparatului aflat în fața lui. Dacă apasă pe tasta A, subiectul poate acumula puncte pe care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personalitatea și atitudinile subiecților. Apoi s-a recurs la înregistrarea reacțiilor fiziologice și a autoevaluării cu privire la activarea sexuală produsă în urma descrierii unor acte sexuale abuzive sau nu. În cea de-a treia etapă, subiecții puteau să administreze șocuri electrice unui complice al experimentatorului în timpul unei sarcini de învățare. Rezultatele înregistrează corelații semnificative între toate variabilele și dimensiunea agresivității fizice, exceptând stereotipurile rolurilor sexuale. Malamuth concluzionează că nivelul general de agresivitate corelează pozitiv cu agresivitatea sexuală. Semnalele erotice la fel ca cele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rezultate s-au înregistrat și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că după ce au administrat șocuri electrice complicelui experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dată când aceasta primește o stimulare aversivă (șocul electric, de exemplu). În realitate, însă, este vorba despre niveluri predeterminate de către experimentator pe care acesta le poate varia după bunul său plac. Astfel după ce au fost sau nu puternic provocați de către complicele experimentatorului, subiecții trebuie să administreze stimuli aversivi provocatorului, cunoscând sau nu nivelul de suferință cauzat. Rezultatele arată că subiecții non provocați reduc cu rapiditate nivelul de stimuli atunci când constată nivelul de suferință a victimei. În schimb, cei care fuseseră provocați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom XXX 103 XYY 102 XO 103 Cod etic și deontologic 163 Cogniție agresivă 96 Competență relațională 75 socială 130, 213, 216 socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informațiilor transmise, relație care poate reflecta și asumarea unor roluri diferite de către fiecare dintre subiecții actului comunicativ (de exemplu, rolul de elev, rolul de profesor, rolul de profesor-elev, rolul de opozant în prelegerea cu opozant, rolul de colaborator, rolul de complice etc. vezi și Stoean, 2002, p. 65); pe ambele coordonate, este important ca ""personajul-resursă30" să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile formei de învățare implicate în situația dată" (Zsuzsa, 2010, p. 10). Din aceeași perspectivă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
norocoși. În 1949 vor fi executați pentru trădare Kotche Xoxe și Laszlo Rayk, foști miniștri de Interne ai Albaniei și Ungariei și Traiko Kostov, fost secretar al Partidului Comunist Bulgar. Acești oameni, cărora li se adaugă o mulțime de pretinși complici, după ce ani de zile își riscaseră viață pe baricadele cauzei comunismului, erau taxați în chip aberant că agenți ai imperialismului, provocând în Occident o îndepărtare a opiniei publice de cercurile politice de stânga. În mod regretabil, de dincolo de cortina de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Raportul academicianului Petre Constantinescu Iași „a făcut o largă expunere asupra frontului mondial al păcii”. Printre altele, rezoluția adoptată de plenul reuniunii, anunță iminentă declanșării celui de-al treilea război mondial de către S.U.A., împreună cu Marea Britanie, Franța, Italia și alte state. „Complici activi - spune documentul - ai provocatorilor de război imperialiști sunt sângeroșii lor lachei, călâii fasciști titoiști”. Delegații care au luat cuvântul, „au înfierat activitatea trădătoare a clicii lui Tito și fărădelegile făcute de el și bandă lui, care au trădat poporul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bîrfă. Similar: cotită, fitil, șperlă Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au primit alimente din belșug și că au subtilizat chiar ei materialele de construcție cu ajutorul tovarășilor din afară). Cel mai adesea ele se petrec departe de ochii deținuților sau ai cadrelor inferioare, fiind puse la cale cu cît mai puțini complici. Criminologii au demonstrat că regulile din închisori creează posibilitatea infracțiunii, a miturii și a corupției și generează nu o piață neagră, ci o multitudine de piețe negre în penitenciare, la care au acces doar anumite categorii de indivizi: există o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu dorească a fi capabili. Eroul se impune prin îndrăzneală, prin capacitatea sa de a respinge și de a contesta. El tulbură monotonia vieții cotidiene, distruge interdicții vechi, inversează regulile admise în celule, eliberează energii mult timp reprimate. Stăpîn și complice, agent de mediere și coagulare socială, eroul se impune la nivel spiritual și afectiv. A recunoaște autoritatea sa și a se regăsi în ea înseamnă deopotrivă a se regăsi pe sine și a-i regăsi pe ceilalți. Nu contează dacă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din 1964, penitenciarele au fost umplute în proporție de două treimi de hoți și proxeneți. Predominanța lor a făcut să se impună viziunea lor despre viață, valorile lor, ierarhiile și normele lor de conviețuire. Expresia "tovarăș" care desemna în afară complicele la înfăptuirea unei ilegalități 127 s-a generalizat în închisori, desemnînd asocierile dintre doi sau mai mulți indivizi: tovarăși de pachet, tovarăși de muncă, tovarăși de pat etc. Relația de tovărășie este una utilitară, pragmatică, avînd rolul de a îmbunătăți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în cazul de față directorii de penitenciar sau membrii din conducerea Direcției Generale a Penitenciarelor sau din Ministerul de Justiție). Deteriorarea unei norme culturale se produce din cauză că oamenii simpli fac de fiecare dată judecăți mai apropiate de norma naturală decît complicii sau cetățenii în vîrstă care le servesc de mentori... O normă culturală nu se poate dezvolta fără interesul autorităților... care o stimulează cu recompense pentru conformism și sancțiuni pentru comportamente rebele... Tradițiile instituite arbitrar supraviețuiesc, prin procese de influență socială
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
săvîrșite de minori diferă semnificativ de cea a faptelor adulților: predomină furturile și tîlhăriile (peste 80%), omorurile și violurile avînd o frecvență redusă, efectuate de regulă fără premeditare, sub influența alcoolului sau drogurilor, avînd ca victime persoane cunoscute, atacate fără complici sau cu parteneri de faptă cu vîrste mai mari. În ciuda teoriilor care afirmă că cifra neagră a criminalității juvenile nu a cunoscut o scădere în aceeași măsură în care a scăzut cifra minorilor arestați, este semnificativă schimbarea tipurilor de infracțiuni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]