61,377 matches
-
2) oferă stimulente pentru comportament (Miroiu, 2007, p. 244). Instituția este unul dintre conceptele-cheie ale acestei abordări, în general, și ale CADI, în particular, și este înțeleasă ca un set de reguli și norme ce au un impact semnificativ asupra comportamentului uman. Capacitatea individului de a construi noi reguli, dacă eficiența instituțiilor scade, este o idee deosebit de importantă în interiorul CADI pentru că ea permite înțelegerea dinamicii sociale. Dilemele de cooperare cu care se confruntă indivizii reprezintă, în esența lor, probleme de acțiune
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
idee deosebit de importantă în interiorul CADI pentru că ea permite înțelegerea dinamicii sociale. Dilemele de cooperare cu care se confruntă indivizii reprezintă, în esența lor, probleme de acțiune colectivă. Teoria alegerii raționale pretinde că indivizii vor ajunge la rezultate colectiv-iraționale atunci când au comportamente individual-raționale. Unul dintre principalele beneficii ale CADI este faptul că acesta poate fi utilizat pentru a înțelege de ce rezultatele reale, extrase din cercetări empirice și experimentale, nu sunt de regulă cele prezise de teoria alegerii raționale. De asemenea, CADI facilitează
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
beneficii ale CADI este faptul că acesta poate fi utilizat pentru a înțelege de ce rezultatele reale, extrase din cercetări empirice și experimentale, nu sunt de regulă cele prezise de teoria alegerii raționale. De asemenea, CADI facilitează înțelegerea mecanismelor care stimulează comportamentul uman, precum și înțelegerea modului în care pot fi depășite dilemele de cooperare într-o manieră inductivă. Astfel, CADI poate fi utilizat atât în soluționarea problemelor teoretice pe care dilemele de cooperare le ridică, cât și în rezolvarea problemelor ce țin
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
redată de faptul că „instituțiile sunt pretutindeni, guvernându-ne viețile în moduri fundamentale” (Ostrom, Polski, 1999, p. 2). Cu alte cuvinte, „instituțiile contează” (Miroiu, 2007, p. 229), iar dacă înțelegem modul în care acestea ne afectează, putem înțelege mai bine comportamentul indivizilor. Referințe bibliografice
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. Pentru a limita efectele negative ale problemelor care pot conduce la compromiterea unităților de resurse aflate în proprietate comună, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este cea a pasagerului clandestin care tinde să beneficieze de pe urma utilizării resursei fără să suporte costurile aferente (Dietz et al., 2003, p. 20). Pentru a limita efectele negative ale acestor probleme, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Aceste reguli pot fi dezvoltate la diferite niveluri. Aici mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea și voi analiza sistemul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice specifice analizei instituționale dezvoltate de Elinor Ostrom și colaboratorii săi. Teoria lui Ostrom și prezentarea perspectivei CADI sunt prezentate pe larg în primul capitol al acestui volum. De aceea, aici
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
1, unul dintre modelele teoretice utilizate pentru analizarea situației resurselor comune este modelul actorului rațional. Un exemplu foarte bun în acest sens este dat de demersul teoretic al lui Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este dat de demersul teoretic al lui Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate sunt intrinseci resursei și nu trebuie confundate cu forma de proprietate sau de exploatare a resursei. În plus, faptul că resursa este
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să asigure respectarea mutuală a normelor. În plus, în cazul acestor interacțiuni, actorii pot comunica, pot conveni asupra unui sistem de reguli care să le guverneze acțiunile și implicit pot adopta strategii comportamentale în funcție de predicțiile pe care le fac despre comportamentul celorlalți. Cu alte cuvinte, în cadrul interacțiunilor sociale avem de-a face cu instituții. Instituțiile, fie că sunt definite ca entități organizaționale, fie că sunt definite ca seturi de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
instituții. Instituțiile, fie că sunt definite ca entități organizaționale, fie că sunt definite ca seturi de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care guvernează sistemele de resurse, trebuie să ținem cont de diferențele care apar între regulile formale (scrise sau provenite de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care funcționează
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I, p. 17). Regulile care dirijează comportamentul colectiv în exploatarea bunurilor stabilesc clar cine și prin ce metode este îndreptățit să exploateze bunurile, care este distribuția autorității în cadrul comunității, cum se face legătura dintre alegerile individuale și deciziile colective, cum circulă informația și care este modul în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
împărțelii averii familiale a condus uneori la conflicte între normele informale și cele formale și la modificarea sistemelor de alocare a drepturilor de acces în funcție de deciziile instanțelor (Costa-Foru și Stahl, 1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional, regulile erau mai ușor respectate pentru că exista o capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acces în funcție de deciziile instanțelor (Costa-Foru și Stahl, 1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional, regulile erau mai ușor respectate pentru că exista o capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
un act de vânzare-cumpărare de ordin privat sunt înstrăinate drepturi care nu erau de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare. Apariția unor noi competitori în cadrul interacțiunilor de exploatare a sistemului de resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
noi competitori în cadrul interacțiunilor de exploatare a sistemului de resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare a sistemului de resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
operațional este explicabilă prin faptul că ele nu erau internalizate ca reguli de bază ale funcționării comunității, ci, din contră, aduceau schimbări radicale care afectau stimulentele comportamentale ale indivizilor. Observăm că regulile existente la nivel operațional sunt cele care afectează comportamentul indivizilor. Acțiunile se bazează pe normele de la nivelul operațional și sunt deseori contrare regulilor de la celelalte niveluri. 3.8. Concluzii Înainte de a se atinge o creștere demografică ce putea să afecteze drepturile de folosință asupra bunurilor comune, au apărut alți
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta este exact accidentul care pare să fi avut loc în cazul Vrancei, care va fi urmărit în continuare. Există două posibile surse, complementare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ci pentru că adresează aspecte importante privind piețele și alte instituții economice. Este morală nu pentru că presupune că țăranii și elitele erau mai morali și mai puțin calculați în aranjamentele precapitaliste, ci pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale capitalismului modern (Popkin, 1980, p. 413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]