8,354 matches
-
acestui mod de cunoaștere s-ar afla între 5 și 7 ani). c. Modalitatea simbolică, atunci când simbolurile (cuvintele sau alte semne convenționale) înlocuiesc imaginile (Bruner, J., pp. 40 și 59). Simbolurile permit o mare comprimare a realității (cuvântul „un milion” concretizează un număr imens de indivizi) și distingerea aspectelor esențiale, lucru hotărâtor în rezolvarea problemelor existenței. Datorită acestor distincții, teoria lui J. Bruner poate fi considerată o teorie „genetic-cognitivă și structurală”. Pentru a scoate în evidență avantajele, dar și pericolul învățării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei „academii” a avut-o și un domnitor al Țării Românești, Petru Cercel (1583-1585), care, la reședința sa de la Târgoviște, a reușit să reunească oameni de cultură italieni, francezi și greci. Încercări similare s-au înregistrat și în anii următori, concretizate în organizarea Academiei Vasiliene de la Iași (1640), a academiilor domnești de la București (1688) și Iași (1707), a Academiei Mihăilene din Iași (1835). La sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului următor, în programele unor asociații sau
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
dominatori și dominați” (ibidem, p. 210). Distanța verticală obținută prin mijloace materiale sau simbolice este „principiul constitutiv”, care asigură existența și perenitatea unor diferite grupuri aflate față în față. Când, spre sfârșitul Evului Mediu, s-au manifestat primele tendințe democratice (concretizate în „democrația urbană”), diferitele moduri de expresie artistică și culturală au dat semne de „de-distanțare”, scoțând în evidență perspectiva vieții cotidiene (ibidem, p. 220). Cu maxime și minime, aceste tendințe s-au prelungit până în epoca modernă, ajungându-se la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Schema 2. Două dimensiuni teoretice ale democartizării (Robert Dahl, 1971, p. 6) Emergența posibilităților de contestare a unui regim nu este echivalentă cu lărgirea posibilităților de participare la procesele instituționale definite de acesta: acestea sunt două aspecte diferite care se concretizează prin două procese diferite. Mișcările pe cele două axe; „contestare” și „participare”, definesc porțiunile unui spațiu cu două dimensiuni ocupate de regimuri diferite (vezi schema 3). Fg69 -p89 Liberalizare (contestare publică) Includere (participare) Oligarhii competitive Poliarhii Hegemonii închise Hegemonii inclusive
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui Laumann și Pappi, care sunt fundamentate pe modelul structural-funcțional al lui Parson (1976). Pe baza celor patru funcții din schema AGIL, a fost elaborată o tipologie a instituțiilor și organizațiilor locale. Funcția de adaptare A (sau subsistemul economic) este concretizată aici de întreprinderi și bănci; funcția de elaborare a finalităților G (sau subsistemul politic) de instituțiile municipale și de justiția locală; funcția de integrare I (sau subsistemul social strictosensu) de partide, sindicate și de sectorul asociativ; funcția de menținere a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fericit pe Lucrețiu - dar care-s textele sau mărturiile pe care se bazează această apreciere? Prin fantasma ei de atotputernicie, această ideologie ar face imposibile iubirea, politica, relația cu celălalt sau cu muzica! Plecând de la aceste principii, este imposibil să concretizezi o „viață simbolică”... Dr. Logre este citat de autoarea precedentă. îi datorăm L'AnxiătĂ de Lucrèce, lucrare apărută la J.B. Janin, un excelent prototip de proiecție efectuată fără voia sa de un medic psihiatru. Ar fi nostim, dacă n-ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
p.). Ambiguitatea noțiunii are o utilitate importantă - și anume, permite flexibilitate în deliberare și în modificarea opțiunilor politice ale demnitarilor și ale electoratului. Lipsa unei definiții nu se datorează vreunei omisiuni, ci fluidității rețelelor de interese sociale. Încercările de a concretiza conceptul sunt împiedicate de pluralitatea de interese divergente din lumea reală și de relațiile incerte ale i.p. cu interesele private și de grup. Chiar și conceptul mai general de interes este slab definit, el fiind în general folosit ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Percepția fondatorilor sociologiei, cât și a generațiilor succesive de sociologi profesioniști asupra căilor de dezvoltare socială apare condiționată de configurația socio-istorică a societății românești și de zestrea teoretică ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai prestigioase modele ale dezvoltării sociale, dezbătute în istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a acoperirii teritoriale sunt doar câteva exemple. Astfel de planuri au obiective derivate și opțiuni strategice de la nivelul diferitelor domenii ale activității organizației. Acest tip de plan se caracterizează prin sferă de cuprindere și complexitate mai reduse. De regulă, se concretizează în planuri sau programe pe domenii. O strategie de tip departamental poate fi adoptată, spre exemplu, la nivelul instituțiilor deconcentrate (de exemplu, Direcție Generală de Muncă, Solidaritate Socială și Familie). Raportată doar la structura unei organizații, Mercer restrânge aria de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cererii României de finanțare a programelor de dezvoltare din fondurile UE. Uniunea Europeană utilizează PND pentru evaluarea și localizarea fondurilor financiare acordate României. Una din cele 6 priorități ale acestui plan se referă la sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor țării, concretizând principiile ESDP. Printre problemele semnalate se numără: gradul redus de atractivitate a regiunilor, declinul activităților economice manifestat prin decuplarea unor zone de la procesul de creștere economică (zone miniere, zone rurale predominant agricole, zone tradițional subdezvoltate, centre monoindustriale), procesul greoi de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cel mai bine scopurilor, valorilor și calităților sale personale. Această atitudine reflexivă față de viață, prezentă într-o măsură tot mai mare la omul contemporan, îi va determina, de pildă, pe tinerii să facă alegeri profesionale și maritale care se vor concretiza în căsnicii și cariere mai stabile. Mai recent, orientările biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
între planificarea și managementul centralizat al dezvoltării sociale și economice. Abordarea cea mai radicală o întâlnim în societățile socialiste. Odată cu victoria revoluției sovietice, a fost inițiat un plan național de dezvoltare, având ca bază ideologia partidului comunist, ce s-a concretizat în planuri cincinale transpuse în fiecare domeniu de activitate. Efortul de transformare a fost determinat de regândirea societății pe baza principiului intervenției statului, condus de partid, în toate domeniile vieții, inclusiv în cel personal, proces care a avut ca efect
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2004, s-a implicat în promovarea de reforme privind forțele armate și sistemul de securitate națională. Organizațai Națiunilor Unite a oferit asistență în multiple domenii prin diferite organizații aflate sub egida sa, precum ILO, UNICEF și PNUD, care s-a concretizat prin expertiză în construcția noului cadru legal privind, de exemplu, legislația muncii sau drepturile copilului. În relația României cu Comunitățile Europene/UE se pot discerne trei faze distincte: stat asociat al Comunităților Europene (1993-1999), stat aflat în faza de preaderare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de sprijinire de către stat, cu ajutorul instrumentelor financiare, a activității economice și a dezvoltării regionale și locale. BM a oferit asistență financiară în anii 1994-1996 pentru o serie diversificată de programe. În domeniul social, Banca a finanțat r. sistemului de învățământ, concretizată prin Legea Învățământului din 1997 cu două împrumuturi, ambele în valoare de 50 milioane USD, acordate în 1994, respectiv 1996. Cel de-al doilea împrumut a fost axat pe susținerea r. în învățământul superior. Legea Învățământului din 1995 prevedea principiul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
face, de regulă, prin adoptarea unei legi. De cele mai multe ori, promovarea unui nou sistem social-instituțional trebuie, obligatoriu, să fie realizată prin legi organice. Alte acte normative, ca, de exemplu, hotărâri de guvern sau ordine ministeriale, în mod normal, precizează și concretizează direcțiile schimbării promovate prin legi. Schimbarea socială prin lege (s.s.l.) presupune două faze distincte. Prima fază este concretizată de: formularea unei strategii (vezi strategie). Strategia cuprinde, obligatoriu, o analiză a stării existente a sistemului și o direcție de restructurare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fie realizată prin legi organice. Alte acte normative, ca, de exemplu, hotărâri de guvern sau ordine ministeriale, în mod normal, precizează și concretizează direcțiile schimbării promovate prin legi. Schimbarea socială prin lege (s.s.l.) presupune două faze distincte. Prima fază este concretizată de: formularea unei strategii (vezi strategie). Strategia cuprinde, obligatoriu, o analiză a stării existente a sistemului și o direcție de restructurare a sa, împreună cu justificarea necesității unei asemenea schimbări. Preevaluarea (ex ante) strategiei înseamnă identificarea efectelor probabile ale structurii promovate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
promovat un alt principiu structural: democrația universitară. Democrația internă universitară presupune că senatul, ales de către facultăți, este corpul deliberativ; el alege conducerea executivă a universității; facultățile aleg consiliile profesorale, organismul deliberativ al facultății, care alege conducerea facultății. Democrația interuniversitară este concretizată prin organismul reprezentativ al universităților în dialog cu Ministerul, și anume Conferința rectorilor, și prin consiliul național de acreditare și evaluare, consiliul de finanțare a învățământului și a celui de finanțare a cercetării, consilii naționale realizate, de asemenea, pe baza
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în practică. La toate aceste input-uri s.p. trebuie reacționeze constructiv, să găsească o soluție, să furnizeze un răspuns. Aceste răspunsuri, ca rezultate ale prelucrării din cadrul sistemului politic, reprezintă output-urile sistemului politic și pot fi de două tipuri : • Decizii concretizate în legi. Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate. • Acțiuni concretizate în politici publice care se elaborează pentru satisfacerea cerințelor existente la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
output-urile sistemului politic și pot fi de două tipuri : • Decizii concretizate în legi. Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate. • Acțiuni concretizate în politici publice care se elaborează pentru satisfacerea cerințelor existente la nivelul societății. Rezultatele prelucrării în cadrul s.p. produc anumite modificări asupra mediului, determinând, în final, generarea de noi cerințe și nevoi sociale. Printr-un sistem de retroversiune, prin care societatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Consiliul Județean Harghita. Acesta a oferit (prin licitație publică) granturi de cofinanțare a înființării de t. în județ, ONG-urilor sau asociațiilor microregionale cu sediul în județ. Probleme în implementarea telecentrelor Experiența CAR și CREST în implementarea de t. se concretizează, între altele, în cele două manuale produse de cele două ONG-uri (Ciumăgeanu et al., 2004; Deszo și Kazamér, 2006), ambele având, deopotrivă, rolul de a prezenta conceptul și de a-l promova la nivel național. Interesant este faptul că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
neproblematică, separarea între organizațiile internaționale guvernamentale (OIG) și organizațiile internaționale neguvernamentale (OING) este, în fapt, destul de dificilă. Aceasta pentru că densitatea relațiilor transnaționale din ultimele decenii a creat multiple modele de interacțiune între agenții etatice și entități neguvernamentale, unele dintre ele concretizându-se în forme hibride. În lucrările de relații internaționale, dar și în domeniile conexe, termenul organizații internaționale se folosește adesea ca sinonim pentru OIG. Conceptul organizație internațională poate fi definit pornind de la cel de instituție internațională, deși ultimul este mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin emiterea de ipoteze pornind de la observarea realității, este ineficient: el va pune în evidență legi, însă nu va genera teorii. Teoria presupune îmbinarea inducției cu deducția, pornind de la o idee novatoare, care ar trebui să se refere, sub o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
metodologic. Pe de altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele sistemice direct pe baza structurii sistemului, ci prin intermediul interacțiunilor între actori. Statele fac politica internațională - structura nu determină, ci selectează comportamente. Reacția concretizată prin realismul neoclasic are la bază nevoia completării explicațiilor sistemice cu explicații aferente celei de-a doua imagini (modul în care este percepută puterea, modul în care se exercită conducerea la nivelul unității) - este așadar o tendință de relaxare atât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puterea, modul în care se exercită conducerea la nivelul unității) - este așadar o tendință de relaxare atât a naturalismului, cât și (totuși) a holismului lui Waltz în direcția lui Morgenthau, dar fără a parcurge chiar tot drumul până la Morgenthau. Reacția concretizată prin „realismul alegerii raționale” este o reacție individualistă la holismul metodologic al realismului structural, fără a-i pune însă în discuție naturalismul epistemologic. Astfel de cercetători realiști, preocupați de cooperarea și conflictul internațional (dilema securității, problema câștigurilor relative ca obstacol
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
păreau a justifica adoptarea unei viziuni realiste asupra lumii. Conflictul (nu cooperarea) se impunea ca temă dominantă de cercetare, dacă disciplina academică a relațiilor internaționale dorea să-și mențină relevanța asupra politicii publice. Evoluțiile anticipate în anii destinderii nu se concretizaseră (încă) de o manieră convingătoare: impactul organizațiilor internaționale și al actorilor transnaționali rămăsese limitat, cel puțin în sfera securității, pe care realiștii o defineau drept esențială. Și totuși, în această lume „realistă” exista un grad semnificativ de cooperare între state
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]