30,218 matches
-
din când în când la moarte. Astfel, viața lui va atârna de felul în care tu vei împărți dreptatea. Să-l ierți însă de fiecare dată, ca să-l ai mereu. Nu e decât unul. MICUL PRINȚ: Nu-mi place să condamn la moarte. Mai bine plec după oaia mea. Dacă Măria Ta ar dori să mă supun numaidecât, mi-ar da o poruncă înțeleaptă: mi-ar porunci, de pildă, să plec de-aici chiar în clipa asta. REGELE: Ei bine, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
primeau și magistrații corupți. Herodot arată că regele persan Cambise a poruncit executarea unui judecător vinovat de corupție, iar cu pielea acestuia și-a tapisat scaunul. Pedepse la fel de aspre erau aplicate și de regele persan Darius, care obișnuia să-i condamne la moarte prin crucificare, pe judecătorii corupți. În societatea romană corupția era, de asemenea, condamnată, fiind interzisă acceptarea de daruri pentru îndeplinirea îndatoririlor civice. Interzicând în mod general oamenilor publici acceptarea de daruri, dreptul roman din acea vreme interzicea implicit
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în floare, s-a permis magistraților să primească daruri, fără însă să depășească o anumită sumă în cursul unui an. Se spunea chiar că pe un cetățean bogat, oricât ar fi de vinovat nu se va găsi nimeni să-l condamne<footnote Antoniu, G., Popa, M., Daneș, S. (1970), Codul Penal pe înțelesul tuturor, Editura Politică, București, p. 211. footnote> . Pe bună dreptate s a spus că severitatea pedepselor nu a fost decât o piedică neputincioasă împotriva corupției, întrucât, la un
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la concurs sau la examen pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției muncii se face avându-se În vedere, În principal, următoarele criterii: a) aptitudini manageriale; b) activitate desfășurată anterior; 273 c) capacitate deplină de exercițiu; d) să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție; e) să aibă cetățenia română și domiciliul În România . Inspectorii de muncă sunt obligați să nu aibă nici un interes, direct sau indirect, de orice natură ar fi acesta În unitățile care se află sub
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
putea șterge așa deodată cu buretele uitării, nopțile de nesomn, lacrimile vărsate, zilelele înnorate de-a lungul a luni și luni de zile. Tragismul evenimentului avusese un impact neașteptat de dur și în inima ei de mamă. Doina nu o condamna pe Simona, ci nesăbuința ei, hazardarea într-o bătălie cu o viață în care lipsa suportului moral și material ar fi trebuit să-i dea de gândit înainte de a face primul pas pe un drum plin de povârnișuri. Acum toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fac, un beneficiu personal. Privind din nou la carnetul cu însemnări, am văzut că mai erau doar câteva rânduri până la final, dar n-am mai citit; era fără niciun rost. Pentru mine, totul era limpede: invidia curmase o viață și condamnase, fără cruțare, pe o alta. M-am întors de unde luasem carnetul, m-am aplecat și l-am așezat întocmai în poziția în care îl găsisem mai devreme. Apoi, trăgând adânc aer în piept, m-am îndepărtat ușor și cu mințile
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mut în năucire, la auzul acestor vorbe. Pesemne, își dădu seama că și el făcuse, în trecutul lui, parte din aceeași categorie de oameni, oameni pe care îi disprețuia Maria cu atâta forță, în care glăsuiește ignoranța și care o condamnaseră pe femeie la temnița sufletească, în care se găsea ea acum. Astfel, acestuia i se formase un nod în gât, care începuse a-l sufoca teribil și, în dorința de a și-l scoate, zise timid și foarte încet, abia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în care se concentrase într-atâta adevăr și înțelepciune - se vede că este fără niciun leac sau speranță de salvare. Aceasta, lăsând impresia că o înțelege pe femeie și dorește necondiționat s-o vindece, nu făcuse altceva, decât s-o condamne la panta primejdioasă, de pe care cel ce alunecă aproape întotdeauna moare... Această societate, s-ar părea, nu știuse că o bestie nu are cum să mângâie o floare, fără să nu o rupă! Iar, îndată după ce ajunge să facă asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
M-am educat singură, învățând să privesc totul cu multă îngăduință și bunăvoință, iar asta pentru simplul fapt că, bunăoară, există uneori în viață situații cu două fețe, iar eu, orbită cu totul de radicalismul meu (pe care mi-l condamn acum), să nu fiu capabilă să văd decât pe una și, pe urmă, să regret nespus. Eram pe deplin convinsă, înainte vreme, că numai logica și radicalismul sunt cea mai bună dovadă de inteligență la om. Acum, sunt întru totul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Sper că va veni un timp când omenirea va pune mai mult preț pe latura spirituală, sper!” „Mesajul care poate salva lumea?” „Nu distrugeți planeta! Redați aromnia și echilibrul acestui spațiu În care vor crește fiii fiilor voștri.! Nu vă condamnați urmașii la o existență plină de suferință!” esență de gânduri și pasiuni Trimis de Irina Lucia Mihalca la Dum, 14/11/201014:13. "Aș putea compara litera cu fata morgană rătăcind În deșert, agonizând... Speranța În apa salvatoare este fără
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
omului, tot ceea ce-l intregește prin gânduri, pasiuni și crez, prin căutări și speranțe. Un frumos, interesant interviu Încheiat cu un mesaj-lumină!"Nu distrugeți planeta! Redați aromnia și echilibrul acestui spațiu În care vor crește fiii fiilor voștri. Nu vă condamnați urmașii la o existență plină de suferință!" Felicitări poetului și omului! O zi la munca câmpului Să fi fost În jurul orei unsprezece. Soarele ardea destul de tare și aerul Încins te determina să cauți un loc unde umbra era mai deasă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
populației din satele prin care au trecut minerii în drum spre București. Din cauza acțiunilor violente și ilegale ale minerilor, ca și în cazul altor tulburări asemănătoare din timpul marșurilor organizate de mineri în anii 1990 și 1991, mișcarea a fost condamnată de întreaga presă. Patru luni mai târziu, în cadrul unui studiu sociologic care a furnizat și una dintre seriile de date utilizate în prezentul studiu, s-a solicitat unui eșantion național să-și exprime opiniile cu privire la mineri și la sătenii care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un anume fel, dar îi înțelegea atât de bine. Voia să demonstreze că orice țigan poate trăi ca ceilalți oameni, și mai voia să demonstreze că nu ei sunt singurii de vină pentru viața de câine la care cei mai mulți erau condamnați. Aici trebuia pusă problema păcatului, a jertfei și a ispășirii. Dar nu în manuale și biblioteci, ea trebuia sădită în carnea și răsuflarea fiecărui om. Trebuiau reconstruite conceptele. Cum poate fi liber un om care crapă de foame, care degeră
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
făuritori ai societății socialiste multilateral dezvoltate. Acribia lui Sorin Cotlarciuc face să găsim îin nuce, evident!) în volumul său o adevărată istorie a muzicii progresiste, a muzicii care ținea aprinsă flacăra speranței în sufletul unei generații pe care comunismul o condamnase la anchilozare sufletească, îndoctrinare roșie, gulag național. Pentru fiecare formație, autorul realizează o fișă în care notează „anul nașterii”, componența, albumele cele mai importante și titlul cîtorva hituri lansate. Sunt paginile care au o încărcătură emoțională deosebită pentru foarte mulți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
au dat viață nu am putut vărsa o lacrimă. Atunci, la 28 de ani, devenit stâlp al familiei, am suferit a doua schismă a maturizării, chiar dacă nu mai eram un copil damnat în vârstă de 10 ani, ci un tânăr condamnat la viață, purtând pe umeri responsabilitățile întreținerii familiei și ale moștenirii numelui Kotlarkzuk. Raportând prezentul la trecut, amintirile mă copleșesc, provocându-mi eforturi de memorie, de altfel plăcute, care scot la iveală imagini în ritm de sarabandă ale trăirilor bucolice
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
merge lor de bine, pe atât ne merge nouă de rău, în țara băieților deștepți, întunecați la chip și la suflet, pe care-i acuz cu „mânie proletară” de uneltire contra orânduirii sociale îvină pentru care a fost arestat și condamnat la 16 ani muncă silnică cu confiscarea totală a averii, tatăl meu, nevinovat) și de crime cu premeditare. Cei care țintesc cu mare nerăbdare spre un ideal, căci românii au talent în a crede această utopie, iau calea pierzaniei, având
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ajungeau la el, căci de vreun răspuns nici nu putea fi vorba. Hotărârea de condamnare a fost cea mai severă din tot lotul judecat, tata necolaborând deloc cu anchetatorii, nerecunoscând nimic din acuzațiile aduse, și suna astfel: „Cotlarciuc Vladimir este condamnat prin sentința penală nr. 18 din 12 martie 1962 a Tribunalului Militar București, rămasă definitivă prin respingerea recursului, prin decizia finală nr. 124/1962 a Colegiului Militar al Tribunalului Suprem, la: 16 ani muncă silnică 5 ani degradare civică confiscarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aceeași ținută în fața lui, contrariată, apoi începu să se îmbrace. O străfulgeră un gând: Alex era un adevărat cavaler, voia ca totul să se desfășoare în noaptea nunții, și-și zâmbi sieși, fără a-și reproșa gestul, fără a-l condamna. Își zidi uimirile în tăceri, gândind că orice cuvânt rostit cu glas tare ar putea fi dăunător. În acest timp, Alex robotea la bucătărie, un ghem de nervi. Puse cafeaua în cești, vărsă din neatenție câteva picături din ibric lângă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se gândea să-l contacteze pe celălalt și să-i ceară iertare, să se retragă și să-i lase locul, așa cum se cuvenea de la bun început. Era gata să meargă la închisoare dacă așa ar fi vrut celălalt, să fie condamnat și executat. La rugămințile lui Edi, toți ne-am pus în locul celuilalt ca să înțelegem ce greu trebuie să-i fie știind că altcineva trăiește în locul lui. Noi am mai înțeles ce greu trebuie să-i fie și lui Edi să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ar fi imaginat gândurile, dacă ochii mei nu i-ar fi privit cum iau ființă în romanul despre biografia lui Leo Raman, iar liniile de fugă, imprecise la început, nu ar fi fost trasate cu mult timp înainte de a fi condamnate la lumină și numite fie Orlando Zara, fie Leo Raman, asta numai dacă nu se mai află nimeni în spate să privească peste umărul meu. BILETUL Când buletinele meteo anunțară cantități enorme de precipitații pe metru pătrat, Luis avu un
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
era calculată la milimetru. Bătăile în ușă îl făcură să tresară și să se simtă puțin nesigur. Deschise. În cadru se afla unul dintre agenți. Dacă ați venit să mă arestați, să știți că vă pierdeți timpul. Am fost deja condamnat și executat. — Nu pentru asta am venit. — Poate că doriți să mi dezvăluiți motivul. — Îmi este imposibil. Vreți să spuneți că nu știți de ce ați venit? — Nu pot face dezvăluiri în acest sens. — Încerc să înțeleg. — Nu este o vizită
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
începu să se smiorcăie. Dar eu vreau la desene. — Ieși imediat afară. — Da... eu... Cristi fu purtat spre ușă și dus în altă cameră, unde fu lăsat în fața televizorului. Toți îl invidiau pe Cristi și nimeni nu putea să-l condamne că se uită la desene. Pe la nouă sosiră câțiva prieteni de-ai unchiului și întrebară cum e. Mătușa Aura vru să le spună ceva, dar o năpădiră lacrimile și se duse la bucătărie. Nu îndrăznirăm să scoatem un sunet, ne
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
până când nu am mai rezistat și le-am întors spatele. Totul devenise prea dulceag, încât mi se aplecase. M-am dus direct la baie și am început să vomit, scoțând din mine ultimele firimituri de iubire. Îi uram și îi condamnam pe amândoi în egală măsură pentru că au fost capabili de așa ceva; aș fi vrut să-i văd închiși pe tot restul vieții, supuși la torturi, înfometați și biciuiți pentru că din toate apartamentele din oraș ei l-au ales pe cel
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
începeau la fel, erau la fel. Aceeași poveste imaginată, scrisă și citită la infinit. Parcă ar fi fost un soi de răzbunare din partea lui, pentru faptul că-l părăsise pentru un oarecare X. Se simțea închisă în propria-i poveste, condamnată la aceleași sentimente, gesturi, replici; cu alte cuvinte la aceeași viață ce urma să se repete mereu, ori de câte ori cineva avea dispoziția necesară încât să ia cartea din bibliotecă, să se așeze pe canapeaua cu aceeași cuvertură verde și să înceapă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
interese și a realiza anumite scopuri, ea nu constituie o obligație. Orice afirmare juridică se reduce la asemenea afirmare a unor obligații. Atunci când, de exemplu, se Înfățișează Într-o instanță o poliță și când judecătorul se Întreabă dacă trebuie să condamne pe debitor, el nu-și pune numai problema de a ști ce procese psihologice sau sociale, mai mult sau mai puțin depărtate, au fost cauza reală care a produs actul material al debitorului de a semna polița: el se mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]