2,979 matches
-
județ, vor pune Mexicul și Indostanul la cale, vor da sfaturi lui Gorciacof și lui Bismarck și vor spune minciuni unii de alții - până ce Prutul se va revărsa în urma ploilor. Atunci, care cum va scrie, acolo i va îngheța mucul condeiului. Știut este: satul arde baba... [18 iunie 1876] ZIAR NOU ["CA TOATE CELELALTE... Ca toate celelalte - politic, literar, comercial și agricol - este și cel nou, apărut sub numele "Craiova". Politica, literatura, comerciul și agricultura sa apar deocamdată numai o dată pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și membrii din fiii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără nici o însemnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin procese nedrepte clasa răzășească, tot în această vreme răzeșiile vechi devin moșii de privilegiați mici și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a crea din ce în ce în mai multe posturi, plătite tot din punga lui, direct sau indirect. într-o țară care n-are export industrial țăranul muncește pentru toți: sigur și necontestabil. Dantela de Bruxelles, galonul de pe chipiul generalului, condeiul de fier cu care scrim, chibritul cu care ne aprindem țigara, toate ne vin în schimbul grâului nostru și acest grâu îl produce numai țăranul; grâul e productul muncei sale. Cu cât mai mulți indivizi se sustrag de la producerea brută, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrurile. Dar acest lux de revoluțiuni sociale nu ni este permis nouă, a căror stat e vecinic o cestiune. De aceea ne trebuiesc trei lucruri: Stabilitatea, adică guvern monarhic, ereditar, mai mult ori mai puțin absolut; Muncă, adică escluderea proletarilor condeiului de la viața publică a statului și prin asta silirea lor la o muncă productivă. Economia, adică dreapta cumpănire între foloasele aduse de cutare cheltuială și sacrificiile făcute pentru ea; aceasta atât în economia generală a statului cât și în cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar nația redusă la proletariat. - În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucu condeiului; iară cei mai curajoși ar mări pohodul na Sibir, fără judecată. prin ordin administrativ..... 173 {EminescuOpIX 174} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ȘTIRILE DESPRE RETRAGEREA... "] Știrile despre retragerea armatelor sârbești și anume a corpurilor Lieșanin și Horvatovici se confirmă, contrazicere între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
corelat munca inzecită a poporului rural, fără însă ca măcar să se fi îndoit puterile sale fizice și intelectuale; dările mari așezate pentru plata unor drumuri de fier pe care n-avem ce căra și pentru susținerea unui ignorant proletariat al condeiului angajează munca țăranului pe ani întregi. Astfel organizația socială a României are două părți caracteristice, una reprezentată prin o droaie de fraze goale în zecile de foi și foițe ale țării, alta în sărăcirea și mortalitatea reală a populației. Generația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezentau nici avere, nici inteligență și cari găseau mai comod a trăi din funcții plătite de stat și de comune decât din munca lor proprie, din îndeletnicirea cu meșteșugul părinților lor. Astfel s-au înmulțit rușinea de muncă și proletariatul condeiului, aceasta clasă vecinic nenorocită, condamnată la celibat și la mizerie, luptând prin ură, intrigi, calomnii și vicleșug pentru pînea amară a bugetului și înecînd c-o rară obrăznicie orice muncă spirituală adevărată, orice merit adevărat. Dar ce să mai vorbim
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cumu-i ea, nici n-au ajuns să-și deschidă ființa sa la soare, ci, esploatată de oameni și de împrejurări, susține cu sudoare [a]- i tot aparatul netrebnic al formelor străine de cultură introduse prin numeroasa clasă de proletari ai condeiului cari, îmbrăcîndu-se în ele fără să le știe înțelesul, își găsește pînea de toate zilele pe care n-ar putea-o găsi prin muncă, căci nu vrea să muncească. [9 ianuarie 1877] "ALMANACUL MUZICAL PE ANUL 1877" DE D. TEODOR
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-alt loc; reprezentări asupra aceluiași fel de obiecte. Dar din exemplul cu copilul urmează evident că numai versiunea a doua e cea adevărată și că cea dendîi e în cazul cel mai rău un lapsus calami - o greșală de condei. Acest lapsus, aflat pe o singură pagină și corijat cu cinci șiruri mai jos, îl esploatează apoi recenzentul în întreaga sa critică. În sfârșit d. Zotu nu poate termina fără a vorbi și despre impresiunea de mirare ce i-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la cea de-a doua sufletul meu ține cum ține la el însuși. ["LUPTELE DE PARTIDĂ... "] 2257 Luptele de partidă în România - ca orice luptă pentru esistența și pentru pînea de toate zilele; și acea pîne de toate zilele e condeiul biuroului de cancelarie și biciul subprefectului, după cari îmblă masele atât a unor partide cât și a celorlalte. Burgezia cată a se da după păr - azi cu roșii, mâne cu albii - ca care singură ar putea să fie independentă; poporul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
recrutîndu-și membrii din fii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără nici o însămnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin procese nedrepte clasa răzeșască, tot în această vreme răzeșiile vechi devin moșii de privilegiați mici și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu-i decât pretextul de a crea din ce în ce mai multe posturi, plătite tot din punga lui, direct sau indirect. Într-o țară care n-are export industrial țăranul muncește pentru toți: sigur și necontestabil. Dantela de Bruxelles, galonul de pe chipiul generalului, condeiul de fier cu care scriu, chibritul cu care-mi aprind țigara, toate-mi vin în schimbul grâului meu și acest grâu îl produce numai țăranul, grâul e productul muncei sale. Cu cât mai mulți indivizi se sustrag de la producerea brută, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrurile. Dar acest lux de evoluțiuni soțiale nu ni este permis nouă, a căror stat e vecinic o cestiune. De aceia ne trebuie trei lucruri: Stabilitatea, adică guvern monarhic, ereditar, mai mult ori mai puțin absolut; Muncă, adică escluderea proletarilor condeiului de la viața publică a statului și prin asta silirea lor la o muncă productivă; Economia, adică dreapta cumpănire între foloasele aduse de cutare cheltuială și sacrificiile făcute pentru ea; aceasta atât în economia generală a statului cât și-n cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar nația redusă la proletariat. În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucul condeiului, iară cei mai curajoși ar adăuga pohodul na Sibir fără judecată, prin ordin administrativ............ {EminescuOpIX 468} {EminescuOpIX 469} UN DOMN CARE PARE A NU ȘTI CĂ EXISTĂ POLIȚIE 2264 Daca luăm cuvântul într-o întrebare care nu ne privește e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
devin neonești, căci cine-și va da osteneala de-a rămânea om de treabă când știe că bunul plac al ministrului sau al comitetelor de partid îl zvârle mâni pe uliță oricât de bun ar fi. 3) Înmulțirea clasei proletarilor condeiului, căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se așază un nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obiect" și după aceea "reprezentări relative la același fel de obiecte", pe când din exemplul pe care chiar recenzentul îl citează se vede curat că numai versiunea a doua e cea adevărată și că [cea] dentîi e pozitiv o greșeală de condei. Cât despre noțiune și reprezentațiune comună nu ne-om certa de loc cu d-nul recenzent, numai pentru că ne sânt foarte indiferente ideile d-sale filozofice. După noi orice reprezentare comună e abstracție, orice abstracție noțiune, orice noțiune cuprinde esența
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt învinuiți de dări excesive, „fără nici o socoteală sau vreun spor”, ducând la pauperitate populația, în ciuda situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Povestirea doftorului identificăm un model de virtute, dar și imaginea unei victime a prejudecăților epocii, Virginia. Ca și în alte situații, nu avem de-a face cu o creație originală, ci cu o preluare, dar care se metamorfozează original în condeiul scriitorului englez. Povestirea apare la Tit Liviu în De la întemeierea Romei, însă Chaucer a cunoscut-o din Le Roman de la Rose, operă medievală pe care a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fiindcă îi domină și își impun autoritatea în orice situație. Atitudinea negativă, declarativ misogină a lui Boccaccio, vis-à-vis de personajul feminin, apare în Il Corbaccio 1024. Această lucrare, de dimensiuni reduse, atât de sarcastică, este un gest neașteptat venit din condeiul celui care scrisese Decameronul, unde, în cele o sută de povestiri, a dat dovadă de echilibru și de amuzament benign la adresa slăbiciunilor firii umane. Textul poate fi înțeles mai bine ca o remedia amoris, un fel de rămas bun literar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Povestirea doftorului identificăm un model de virtute, dar și imaginea unei victime a prejudecăților epocii, Virginia. Ca și în alte situații, nu avem de-a face cu o creație originală, ci cu o preluare, dar care se metamorfozează original în condeiul scriitorului englez. Povestirea apare la Tit Liviu în De la întemeierea Romei, însă Chaucer a cunoscut-o din Le Roman de la Rose, operă medievală pe care a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiindcă îi domină și își impun autoritatea în orice situație. Atitudinea negativă, declarativ misogină a lui Boccaccio, vis-à-vis de personajul feminin, apare în Il Corbaccio 1024. Această lucrare, de dimensiuni reduse, atât de sarcastică, este un gest neașteptat venit din condeiul celui care scrisese Decameronul, unde, în cele o sută de povestiri, a dat dovadă de echilibru și de amuzament benign la adresa slăbiciunilor firii umane. Textul poate fi înțeles mai bine ca o remedia amoris, un fel de rămas bun literar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
titlu și de a avea mai puțin de șase pagini în dicționarul lui Simion, de a nu fi decorat, aplaudat, invidiat de vecinii de bloc nici nu contează. Dacă are cu adevărat vocație, meșteșug la claviatură, să nu zic la condei, și poftă de scris, toate „nedreptățile” de mai sus nu interesează. Dacă nu are, lipsurile enumerate nu sunt nedreptăți și nu le poate umple nici cu poliția, nici cu DNA, nici prin liste de semnături. Bag seama că poate și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
om de cultură” își intitula ziarul „Neamul evreiesc” din 23 august 1949 articolul semnat de S.H. Gherasim închinat lui A.Axelrad: „Zilele acestea s-au împlinit 70 de ani de la nașterea scriitorului și publicistului A.Axelrad. Viața acestui mânuitor al condeiului este un exemplu de muncă continuă în slujba progresului, în slujba răspândirii culturii în masele largi populare. În afară de opera sa poetică („Lădița cu necazuri” 19001945) activitatea cea mai importantă a lui Axelrad a fost aceea de popularizare. Astfel, sub pseudonimul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]