3,116 matches
-
Eu nu mai sunt astfel decât felul desființării mele. Umilirea este desființare. A fi umilit până la capăt înseamnă a nu mai putea să-ți dai nici un hotar, a nu mai putea să te hotărăști în nici o privință, înseamnă a fi configurat numai prin hotare străine, a fi „hotărât“ de la un cap la altul. „Eu“ nu mai are în sine nici o valoare reflexivă, ci este produsul compact al unor determinări străine de mine. În umilire, eu nu recunosc drept autoritate instanța care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vieții este mai vast decât cel al destinului. Din faptul că viața umană reprezintă întâlnirea necesară dintre responsabilitate (libertate) și întâmplare rezultă că propria viață poate fi o surpriză permanentă pentru tine însuți și că, prin urmare, ea nu se configurează niciodată doar ca realizare voluntară a proiectului. Cu toate acestea, miracolul unei vieți nu este rodul întâmplării, ci noul neașteptat pe care îl aduce cu sine simpla stăruire în proiect. Destinul reprezintă vertebrarea vieții de către noua stare pe care o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ratatul, cât și bovaricul nu știau de ce anume nu sunt în stare. A fi liber înseamnă în fond a fi sigur de tine, de posibilitățile tale. Libertatea nu e altceva decât rezultatul educației în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
precum omuciderea și surditatea. Răspunsul este firmativ: toate categoriile comportamentale și stările psihofizice invocate mai sus au în comun faptul că reprezintă devieri de la valorile, normele, așteptările comunității. Ele pot fi ordonate pe o scală de la perfect voluntar la involuntar, configurându-se în acest mod o structură specifică a universului devianței. Procedând la o asemenea ordonare, M. Cusson <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> identifică următoarele categorii de devianți: a) bolnavii mintal și persoanele cu handicap - în această categorie
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
unei epoci sau unui curent literar 14. Impulsul ekphrastic se concretizează perfect nu atât în cazul pasajului ekphrastic, cât în cel al epigramei și, în mod special, al emblemei 15. Abordarea lui Grant F.Scott nu se îndepărtează de viziunea configurată în studiile amintite până acum. Ekphraza reprezintă un accesoriu poetic, dar și un gen literar, prima întrebuințare a termenului ekphrasis fiindu-i atribuită lui Dionysus din Halicarnas. Conectat încă de la început genului epic, ekphrasis-ul este definit drept o digresiune, o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
într-un context nou. Faptul că în cazul romanului realist naratologul francez asumă descrierii o funcție simbolică deschide posibiliatea explorării ei din perspectiva rolului în construcția romanescă. Studiile lui Philippe Hamon, Michel Riffaterre, Alain Buisine, Michel Beaujour, Jean Michel Adam configurează a doua orientare în teoria descrierii din această perioadă. Du descriptif (Despre descriere) interoghează mecanismele interioare ale relației descriptor/descriptar. Philippe Hamon pornește în cercetarea sa de la câteva premise. Anunțat și de studiul lui Genette, unul din punctele de plecare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în ceea ce privește descrierea ekphrastică. Abordarea lui Phillipe Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe revelarea structurii operației descriptive și a principalilor ei actanți, descriptorul și descriptarul. Descrierea ekphrastică se configurează astfel ca o operație discursivă dialogică, un schimb estetic între cel care evocă verbal tabloul și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul vizual. Mai mult, ierarhizarea acțiunilor pe care le face descriptarul confruntat cu o descriere conturează mai precis
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acestei pânze ca subiect al exercițiului exphrastic. "Tihna" care îl fascinează pe Pașaliu și care explică entuziasmul lui evident - ("În fața tabloului atârnat pe perete între rafturile cu cărți, Pașaliu stătea nemișcat") - constituie leitmotivul primei părți a romanului. Repetiția cuvintelor ce configurează câmpul semantic al ideii de calm este obsesivă. În acest context, tabloul devine emblema ambianței de calm și ritm lent al existenței, ce domină acest prim volum. De altfel, construcția dihotomică a universului romanesc se devoalează explicit în poemul filosofic
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la nesfârșit înfrângerile, mizeria, umilința. Trebuie. Acum când nu e prea târziu.") au pentru noi semnificația simbolică a unei înlocuiri a introspecției (și retrospecției) prin acțiune, ea găsind în lupta cu Helgomar David pentru înlăturarea nedreptăților un exemplu emblematic, ceea ce configurează perspectiva deschisă asupra continuării ciclului romanesc ca pe o abandonare a autoanalizei în favoarea unui activism întrezărit ca o salvare posibilă"26. Eugen Simion subliniază și el prezența tabloului, justificând-o prin aceeași simetrie de destin pe care autorul o sugerează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o constantă a intenției auctoriale care face să existe un criteriu principal de selecție a operei de artă ce structurează universul romanesc - criteriul celebrității. Toate operele de artă descrise în aceste romane sunt creații canonice, clasice, a căror semnificație se configurează în baza unor stereotipii reciproc acceptate de autor și, respectiv, cititor. În plus, în romanul ekphrastic românesc al perioadei 1960-1995 se conturează câteva particularități ale scriiturii ekphrastice. Analiza dialogului dintre literatură și arta vizuală (pictură sau sculptură) în romanelor din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
des références ekphrastiques au tableau La Parabole des Aveugles dans le roman Refuges d'Augustin Buzura. Dans le chapitre final, je présente quelques conclusions sur l'usage de l'ekphrasis dans le roman roumain entre 1960-1995. D'abord, mon étude configure une typologie de la digression ekphrastique. Quand il s'agit de la création d'un morceau ekphrastique, les romanciers de cette époque imaginent une référence ekphrastique ou une description ekphrastique. Dans le cas de la description ekphrastique, on peut distinguer deux types: description
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar dogmatic normativ, bunul plac configurau acest trist tablou. Excepție făceau ziarul "Cuvântul", revistele "Gândirea", "Predania" etc. Acțiunea restauratoare a lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
răspunsuri, numite evenimente, care sunt memorate în altă bază de date numită "lista de evenimente". Ca evenimente putem avea următoarele exemple: - condiții de infecție; - se recomandă tratament; - tratament început, protecție activată; - conexiune întreruptă;baterie descărcată. "Lista de evenimente"poate fi configurată pentru fiecare stație de măsură în parte, utilizatorul având posibilitatea să selecteze tipul de evenimente pentru afi[are, pentru a fi mai ușor de urmărit. Programul AgroExpert permite deasemenea, emiterea de "alarme" constituit din semnale, vizuale (exp. un pătrățel roșu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
verbale și sunt posibile doar în limitele particularităților tipologice ale unei limbi date. Îndepărtarea uzului de formele standard prin opțiunile de care dispun vorbitorii se corelează cu opoziții funcționale specifice sistemului pragmatic al limbii, care, prin raportare la alte limbi, configurează particularitățile unui stil cultural de interacțiune. În raport cu norma literară, uzul pronominal actual participă la opozițiile elaborat/nonelaborat, focalizat/nonfocalizat, formal/informal, ingroup/outgroup, egalitate/inegalitate discursivă, asertiv/nonasertiv Particularitățile structurale ale sistemului pronominal românesc (parametrul subiectului vid, dublarea clitică, dublarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
raportare la acești parametri, cultura română este preponderent colectivistă și masculină, cultivând distanță mare față de putere, iar gradul de evitare a incertitudinii este ridicat. Acești parametri se corelează cu particularități discursive (Scollon, Scollon 1995; Scollon, Scollon 2001; Vasilescu 2007), care configurează modul de comunicare specific unei comunități, ca rezultat al interacțiunilor complexe dintre cultură (în sens antropologic) și limbă; unul dintre termenii folosiți pentru a desemna configurația specifică acestei corelații într-o cultură dată este cultural style of interaction. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Simion Murafa, Ing. A. Hodorogea. Nordul Bucovinei este parte a provinciei Bucovina desprinsă din trupul Moldovei în anul 1775 și încorporată Imperiului habsburgic având capitala la Cernăuți. Primul recensământ din anul 1930 arată că în județele Cernăuți și Storojeneți care configurează actualul teritoriu intrat în componența Ucrainei numărul locuitorilor era de 466.088 din care majoritatea o formau românii. Administrația ucraineană exercită presiuni împiedicând deschiderea unităților de învățământ, a așezămintelor culturale, libera exprimare a presei. Grupuri de elevi din Cernăuți, Boian
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
resurselor umane. Există o mare dificultate a acestei funcții. Orice individ produce, generează viziuni dependente de cultura, de interesele lui. Este un fenomen psihologic permanent. Este o funcție vitală. Dar cum se face trecerea de la individ la comunitate? Cum se configurează viziunea la nivelul unei comunități Întregi? Întrucât dacă la nivelul individului vorbim de generare de la sine a viziunii, la nivelul comunitar este necesară o intenționalitate comunitară. Ea nu se poate manifesta decât În condițiile structurării comunității În entități interrelaționate prin
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
vest - în ultimele două decenii, au suprins, prin amploare și rapiditate, întreaga comunitate politică, economică și militară. Disoluția bipolarității mondiale și apariția noilor puteri locale au reconfigurat politic și strategic această regiune, modul de reașezare statală și instituțională a bioregiunilor, configurând actorilor locali mai mult spațiu de manevră. Comportamentul acestora, pe scena conflictelor, a provocat modificarea agendei regionale de securitate și a condus la apariția, dezvoltarea și accelerarea mediului regional/bioregional de securitate. Atât Europa, cât și Alianța Nord-Atlantică au fost
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
prăbușirea regimurilor comuniste și au fost încurajate de marile democrații ale lumii. Victoria ideilor și principiilor purtate în mintea popoarelor europene cu privire la libertate, democrație și evoluție sociale, dar și sfârșitul bipolarității ideologice odată cu triumful democrației, pot fi considerate elementele care configurează o nouă eră. John Mueller, un cunoscut cercetător american, consideră că Războiul Rece a fost, în esență o bătălie ideologică între Est și Vest, care s-a încheiat cu prăbușirea comunismului în fosta U.R.S.S. și în alte părți ale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ca finalitate atât a tranziției post comuniste, cât și a celei post ; ; ; imperialiste, adică exact ceea ce ar da sens ambelor procese, tranziția globală"9 Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare să configureze o realitate nouă în totalitate a economiei mondiale și a sistemului internațional. Globalizarea își are originea în literatura specializată a firmelor multinaționale. Deși la început a desemnat un fenomen limitat, cu trecerea timpului și-a dezvoltat sensul fiind identificată astăzi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp, Rădulescu-Motru constată că timpul a reprezentat obiectul de meditație al filosofiei din toate epocile, pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul ajunge la concluzia că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care atacă zone specializate ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, în mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului în care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român (apărută la București, în colecția „Din viața poporului român”, girată de Academie, în anul 1915
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei istorii tensionate și, nu în ultimul rând, al unei culturi predominant orale. De aici, rolul covârșitor al memoriei colective și al imaginarului. În acest punct revine întrebarea: cum este posibil și ce anume face ca imaginarul să se fi configurat și să fi fost eficient în condiții de disparitate socială și de slabă comunicare? Ne pot oferi un prețios instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a ordona "spațiul" mentalului colectiv, nu altfel decât prin modalități asemănătoare celor ale narațiunii: stabilirea locului, a timpului, a personajelor, a raporturilor de putere, a scopurilor acțiunii și a legilor care reglează întregul mecanism de forțe. Cu această viziune voi configura modelul imaginarului medieval (cu trimitere la fenomenul românesc), urmând tipul de organizare a relațiilor din lumea reală, semnificațiile transformate în conținuturi simbolice, raportul dintre perceptibil (existent sau posibil existent) și non-perceptibil (divin sau demonic). Privirea rapidă asupra modului în care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
intelectuale, echivalate și amestecate cu cele sensibile, ele împreună negând abstractul pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului, vizualului și sensibilului. Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un impuls, de la semn și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]