2,206 matches
-
zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car, var, far, har, jar, țar, zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale cele care transmit informație gramaticală, neputând îndeplini singure anumite funcții sintactice: articole, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, adverbele care marchează categoria gramaticală a gradelor de comparație etc. II.1.2. Expresia Ca unitate dintre formă concretizată într-o structură alcătuită din două sau mai multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi, mâine, da, nu etc.; prepoziții: de, în, la, cu etc.; conjuncții: și, că, să, dacă etc.; unele interjecții: hai, vai, au etc. Masa vocabularului reprezintă componenta mobilă 50 a lexicului unei limbi, conținând unități lexicale care fie au ieșit din uz, fie au intrat recent în sistemul limbii române, fie sunt
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată), prepoziții (de pe, de la, despre, înspre), conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de, behehe). În ceea ce privește posibilitatea identificării, de către vorbitorul comun (nespecialist) de limbă română, a elementelor lor componente, cuvintele compuse se diferențiază (după Zugun, 2000, pp. 132-133) în următoarele subclase: * cuvinte compuse analizabile (cu toate componentele recognoscibile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensului); de exemplu, verbul a coborî + adverbul jos (ambele conținând aceeași indicație spațială) se concretizează în pleonasmul coboară jos; forma numerică 25% + substantivul procent conțin aceeași invocare a raportării la sută a unei părți și formează pleonasmul procent de 25%; conjuncțiile coordonatoare adversative dar și însă, sinonime, actualizate consecutiv în același enunț se constituie într-un pleonasm: dar însă; folosirea unui cuvânt împrumutat, urmat de "traducerea" acestuia after-party după petrecere reprezintă un pleonasm; un cuvânt derivat cu prefix urmat de un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la numeralul zece; * un pronume format compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul mers; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -et; * o conjuncție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ăriș; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția fâș; * o prepoziție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele personal eu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcția sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv a cazului: a spera (a = marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar = marcă pentru modul condițional-optativ), Să fi încercat, ar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un enunț, neraportându-se la categorii gramaticale); * structură morfologică sau morfematică a cuvântului 85 unitatea radical (purtător al sensului lexical) + flectiv (purtător al informației gramaticale); de exemplu, structura morfematică a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
său regent; în unele contexte, prepoziția îndeplinește cumulativ cele două roluri de marcă de tip categorial și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul său regent). III.2.10. Conjuncția se definește 124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul său regent). III.2.10. Conjuncția se definește 124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
său regent). III.2.10. Conjuncția se definește 124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul de subordonare în frază: Speră / că va reuși., * modul conjunctiv: Să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două enunțuri în care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]