2,322 matches
-
în urma efectuării controlului de constituționalitate. În consecință, soluția pe care Curtea Constituțională urmează a o pronunța va satisface atât un interes punctual cu privire la situația concretă, prin restabilirea ordinii de drept în cauza dedusă judecății, cât și un interes general, prin consacrarea forței executorii a hotărârilor judecătorești, principiu fundamental al statului de drept. Curtea de Apel Suceava a transmis prin Adresa nr. 665/A/2014 din 25 februarie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 820 din 27 februarie 2014, punctul său
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
Consiliului Economic și Social, reținem că, prin Decizia nr. 83 din 15 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2009, Curtea a constatat că art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Norma constituțională, exprimând
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că o soluție legislativă similară, propusă într-un alt proiect de revizuire, a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 799/2011 a Curții Constituționale. Astfel, Curtea a reținut că actuala consacrare constituțională a dreptului Camerei Deputaților, Senatului și Președintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garanție constituțională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
și, în același timp, să fie respinsă contestația formulată împotriva deciziei finale a Consiliului Concurenței, lipsește de orice efect juridic soluția de admitere a contestației împotriva ordinului. Astfel, o protecție eficace a drepturilor omului nu poate fi realizată prin simpla consacrare a unor drepturi substanțiale, ci este necesar ca aceste drepturi să fie însoțite de garanții fundamentale de ordin procedural, care să asigure mecanismele corespunzătoare de punere în valoare. 13. Se mai arată că este evident faptul că, în lumina dispozițiilor
DECIZIE nr. 568 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 [cu referire la art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 ] şi pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
bărbatului sau doar a femeii. Atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Convenția europeană a drepturilor omului operează în mod intenționat cu noțiunea de "bărbat și femeie", și nu cu cea de "soți" în ce privește recunoașterea dreptului la căsătorie și consacrarea dreptului de a întemeia o familie. Așadar, considerăm necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituția României, atât pentru a evita dezbateri nenecesare și interpretări contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul de a întemeia
PROIECT DE LEGE nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015 privind modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266767_a_268096]
-
atingerea finalității pentru care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a fost edictată, și anume asigurarea desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic. În plus, consacrarea convențională a principului enunțat se găsește în art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în legătură cu care Curtea Constituțională a statuat de principiu că nu este incident în astfel de cauze
DECIZIE nr. 783 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268026_a_269355]
-
privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 . Acest Regulament al Parlamentului European și al Consiliului are ca obiectiv redresarea piețelor securitizărilor pe o bază mai durabilă și consacrarea acestui instrument ca o modalitate sigură și eficientă de finanțare și de gestionare a riscului. Prezenta propunere va permite astfel o simplificare substanțială a cadrului prudențial privind capitalul reglementat aplicabil instituțiilor de credit și firmelor de investiții care investesc, inițiază
HOTĂRÂRE nr. 81 din 7 decembrie 2015 cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii - COM(2015) 473 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267346_a_268675]
-
situații deosebite, reguli speciale de procedură ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 ). În plus, posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanței de judecată competente potrivit legii pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime reprezintă consacrarea principiului constituțional al liberului acces la justiție, instanța judecătorească având numai posibilitatea constatării îndeplinirii sau neîndeplinirii cerințelor stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 . 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
accesibilă și previzibilă, să stabilească nu numai gradele de jurisdicție, dar și căile de atac ce pot fi formulate împotriva unor hotărâri sau încheieri de ședință. Instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu reprezintă altceva decât o consacrare a dreptului legiuitorului de a stabili limitele accesului liber la justiție, acesta fiind îndreptățit ca, în considerarea anumitor particularități, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât cea de drept comun, iar în măsura în care a fost
DECIZIE nr. 631 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279128_a_280457]
-
doar o anumită zonă, pentru că numai astfel statul va putea funcționa potrivit principiilor constituționale, repartizând competențele în mod echitabil la fiecare nivel, inclusiv prin descentralizarea unor activități de la nivelurile superioare către unitățile de bază, cele mai apropiate de cetățeni. 9. Consacrarea, în Legea fundamentală, a unui regim de descentralizare în administrația publică este de natură să asigure autonomia locală, în cadrul căreia autoritățile alese de colectivitățile locale (și nu numite de la centru) se pot exprima în ceea ce privește rezolvarea problemelor locale, nefiind subordonate ierarhic
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
de prevederile art. 115 din Constituție, a fost caracterizată, în esență, ca fiind un transfer al unor atribuții legislative către autoritățile puterii executive printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare. Ca origine și actuală consacrare constituțională, delegarea legislativă se individualizează prin statutul său de excepție în materia legiferării. Plenitudinea competenței de legiferare revine Parlamentului, sens în care sunt dispozițiile constituționale mai sus citate. Cât privește Guvernul, rolul său fundamental este acela ca, "potrivit programului său
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
al persoanelor care au încheiat astfel de antecontracte în formă autentică, contrară exigențelor principiului constitutional al egalității în fața legii în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor coroborat cu cel al garantării și ocrotirii egale a dreptului de proprietate privată." Or, consacrarea unei situații de excepție de la principiul aplicării imediate a legii noi nu face decât să evidențieze regula de la care s-a derogat. În plus, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
coordonare științifică aduc contribuții directe sau prin reprezentanții lor la stabilirea obiectivelor strategice privind dezvoltarea sistemului CDI, precum și la stabilirea structurii și obiectivelor programelor din planul național CDI. Principalele organisme cu rol de coordonare științifică sunt: ● Academia Română, forul suprem de consacrare științifică, ce coordonează rețeaua proprie de institute și centre de cercetare; ● academiile de ramură: Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Academia de Științe Medicale (ASM) și Academia de Științe Militare, care asigură coordonarea științifică a activităților de cercetare din
STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279998_a_281327]
-
nu a altor persoane care nu sunt îndreptățite, întrucât nu au deținut astfel de bunuri imobile, anterior Legii fondului funciar nr. 18/1991 . Din această perspectivă, a reconstituirii dreptului de proprietate privată în favoarea foștilor proprietari, prevederile legale criticate reprezintă o consacrare legală a principiilor constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății private, cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi din Constituție. 27. Nu se poate susține că în acest mod este încălcat dreptul de proprietate al
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
că, prin deciziile sale, Curtea Constituțională trebuie să împiedice perpetuarea stării de incertitudine juridică, deopotrivă pentru destinatarii normei, cât și pentru autoritățile publice chemate să le interpreteze și să le aplice. Forța deciziilor Curții Constituționale, conferită de legiuitorul constituant, prin consacrarea caracterului lor general obligatoriu, impune o mare responsabilitate și o cumpănită apreciere a efectelor pe care le produc sau le pot produce, respectiv a posibilității pe care Curtea, prin deciziile sale, o are de a opri intrarea în vigoare a
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
148 din 26 februarie 2016, instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă" este neconstituțională. Cu acel prilej Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța sa, încălcându-se
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
speciale de procedură ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 ). 11. În plus, se apreciază că posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanței de judecată competente potrivit legii pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime reprezintă consacrarea principiului constituțional al liberului acces la justiție, instanța judecătorească având numai posibilitatea constatării îndeplinirii sau neîndeplinirii prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 . 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
148 din 26 februarie 2016, instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă, potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă", este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța sa, încălcându-se
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
2015 , ale cărei considerente apreciază că sunt aplicabile mutatis mutandis în cauza de față. Susține că preconizata procedură nejurisdicțională are, în realitate, un important potențial contencios, întrucât presupune, prin ipoteză, stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană (și anume consacrarea dreptului de creanță al creditorului față de debitorul său) cu consecința "delegării" activității de înfăptuire a justiției civile notarului public și a nerespectării principiilor constituționale privind separația și echilibrul puterilor în stat și înfăptuirea justiției prin instanțele judecătorești. 8. Pe de
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
de procedură civilă de la 1865, "în situația prevăzută la art. 371^7 alin. 1, executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părții să își îndeplinească de îndată obligația de avansare a cheltuielilor de executare". 57. Este vorba așadar despre consacrarea unui principiu de bază al executării silite, și anume, principiul avansării de către partea care recurge la serviciile unui organ de executare a cheltuielilor pe care le implică această etapă a realizării unei creanțe, recurgându-se la forța coercitivă a statului
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
procedurii civile, și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activității acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reținut că, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile civile privind sarcina probei se aplică și în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului. 21. De asemenea
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
cooperare PEV; flexibilitatea și coerența sporită pe planul disponibilizării instrumentelor și resurselor, inclusiv financiare, la dispoziția PEV, inclusiv privind susținerea partenerilor aflați în situații de criză; ... c) însemnătatea unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate, precum și a consacrării conceptului de stabilizare a Vecinătății, ca principală prioritate politică a noii PEV și ca cea mai presantă provocare pentru Uniune în următorii ani; ... d) importanța acordată aspectelor referitoare la promovarea cooperării regionale, în special consolidarea Parteneriatului Estic, precum și dezvoltarea proiectelor
HOTĂRÂRE nr. 20 din 29 februarie 2016 referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN (2015) 50 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269985_a_271314]
-
securitate, aprofundarea elementelor legate de reforma sectorului de securitate, acesta fiind principalul pilon în prevenirea conflictelor și în anihilarea rețelelor teroriste și contracararea tentațiilor radicaliste violente; ... b) importanța unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate, precum și a consacrării conceptului de stabilizare a Vecinătății, ca principală prioritate politică a noii PEV și ca cea mai presantă provocare pentru Uniune în următorii ani. La acest capitol România susține cu tărie eforturile făcute de Republica Moldova în privința parcursului său european, considerând că
HOTĂRÂRE nr. 20 din 29 februarie 2016 referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN (2015) 50 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269985_a_271314]
-
unei măsuri educative unice într-o atare situație nu prezintă caracter de noutate, acest sistem de sancționare fiind folosit și anterior modificărilor legislative intrate în vigoare la data de 1 februarie 2014. Astfel, deși în legislația anterioară nu exista o consacrare expresă a acestei reguli, deciziile jurisprudențiale pronunțate în materie, unele dintre acestea cu valoare de îndrumare, evidențiau obligativitatea stabilirii unei singure măsuri educative în cazul săvârșirii mai multor infracțiuni concurente de către un minor, în situația în care instanțele aplicau doar
DECIZIE nr. 2 din 26 ianuarie 2016 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind infracţiuni concurente săvârşite în timpul minorităţii, judecate separat, durata măsurii educative neprivative de libertate, dispusă pentru o infracţiune concurentă şi executată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269967_a_271296]
-
precizează în mod expres și limitativ categoria de persoane care pot să formuleze contestație în anulare. IV. Examenul jurisprudenței Instanțele la care au fost identificate hotărâri judecătorești în această materie sunt: Curtea de Apel București și Curtea de Apel Cluj. Consacrarea opiniei majoritare se regăsește în deciziile pronunțate de Curtea de Apel București - Secția I penală în dosarele nr. 4.795/2/2015 (Decizia penală nr. 1.068/A din 8 septembrie 2015), nr. 7.308/2/2014 (Decizia penală nr.
DECIZIE nr. 3 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea de şedinţă din 20 octombrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 4.796/2/2015, prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept - dacă, în aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, persoana fizică ori juridică ce nu a avut calitatea de parte în cursul procesului penal are calitatea procesuală să formuleze contestaţie în anulare întrucât nu a fost citată la judecata în apel, în condiţiile în care drepturile ori interesele sale au fost afectate printr-o măsură dispusă de instanţa de apel prin hotărâre definitivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269981_a_271310]