7,400 matches
-
Est de către o anumita presă vest-germană Springer (Bild-Z), ajungînd chiar pînă la denumirea statului („DDR”), niciodată pe deplin recunoscut. Criticii „de la stingă” preferă să vorbească mai degrabă de „socialism real” sau de „stalinism”, În vreme ce celelalte se Înscriu În tradiția anticomunismului conservator, al dreptei extreme sau al extremei drepte. Pentru primele, se pot cita lucrările istorice despre impunerea leninismului și studiile sociologice asupra inegalităților sociale. Pentru celelalte, În special cercetările și publicațiile privind „comunismul” și „totalitarismul”. În cursul unei conferințe a economistului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
, săptămânal apărut la București între 17 iulie 1905 și 15 ianuarie 1906, sub direcția Comitetului Ligii Conservatoare, grupare reprezentând falanga din jurul lui G. Gr. Cantacuzino. Între obiectivele fracțiunii se numără întărirea „marelui partid”, întoarcerea la „tradițiile naționale”, la „limba Eliazilor, Bolintinenilor, Alecsandrinilor și Bălceștilor”, concomitent cu „păstrarea în întregime a avutului național”. Colaborările câtorva scriitori se pierd
LIGA CONSERVATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287804_a_289133]
-
nu intra pe drumuri bătute, de a oferi opinii diverse și de a rezista întâmpinărilor sceptice. Pe parcursul primului an de existență, revista (corelată și cu un cerc literar omonim) s-a păstrat, potrivit editorialului Continuăm, semnat Jeana Eftimian, neafiliată. Orientarea conservatoare, în linia lui Mihail Dragomirescu, se face totuși sesizabilă. Cu o literatură modestă - versurile lui Paul Bărbulescu, N.N. Angelescu, Mihail Ilovici, Aurel Chirescu ș.a. și prozele lui George P. Capagea-Rosetti, Bogdan Agapie, Tache Belimace, Mihail Ilovici -, L. se manifestă ofensiv
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
însă, unde comportamentul puternic diferențiat de rolul de sex este o valoare, androginia apare mai mult ca un handicap decât ca un atu. De altfel, modelul androginic a fost criticat nu doar de apărătorii distinctivității psihosociale bărbat-femeie, fie ei tradiționaliști conservatori (superioritatea bărbatului), fie complementariști, ci și dintr-o perspectivă epistemologică și filosofică mai largă. În primul rând, i se reproșează că prin operaționalizarea sa metodologică, el nu poate surprinde complexitatea identificărilor, situațiile în care persoanele preferă ca pe anumite dimensiuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
context domestic Între variabile există o asociere semnificativă. c2 = 14,0 pentru n = 2 grade de libertate și nivelul de semnificație de 0,000. Sursa: Baza de date Barometrul de gen, 2000 Se poate constata ușor o atitudine mai puțin conservatoare la vârstele tinere. Este într-un fel un fapt pozitiv. Ar trebui să avem în vedere însă cel puțin două elemente teoretico-metodologice: 1. după cum am mai accentuat, de la ideologie (reprezentări, atitudini, declarații) la fapte este un drum lung, bunele intenții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2001), problema legiferării sau nu a mariajului între homosexuali angajează mai multe efecte neintenționate, sau chiar perverse, dintre care două sunt mai evidente (cel puțin pentru SUA): este foarte probabil că legiferarea va atrage reacții și mai dure din partea publicului conservator, fiind previzibilă și multiplicarea actelor de violență față de homosexuali; dacă unele state din America de Nord vor legaliza mariajele și altele nu, se va produce o masivă migrație a celor interesați înspre primele. Acesta este scenariul cel mai plauzibil, dar nu sigur
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul pleacă (și, eventual, vine târziu acasă). Modelul este frecvent, iar femeia este clar dezavantajată. Observația unui bărbat conservator (sau doar realist) ar putea fi că în multe ocazii „problema” nu e problemă, și atunci și ceilalți parametri ai episodului primesc alte înțelesuri. Oricum, deși o nouă complementaritate a rolurilor bărbat-femeie în familie, bazată inclusiv pe o mai justă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E. Baconsky, n-are cum privi cu mândrie spectacolul acesta atât de puțin sobru al urmașului dedulcit la efectele școlii bizantine”). Se detașează, în sensul gustului conservator al criticului, șarja lansată în direcția experimentală a noului psihologism din anii ’60-’70, căruia nu îi lipseau, e drept, rigiditățile, mimetismele și naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme un cap normal, unii dintre eroii
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Riga Crypto și Lapona Enigel de Ion Barbu, pot fi citite poeme de Ion Vinea (Lui Marcel Iancu, Tatăl nostru, Răsunet, Dor vechi, Epilog), Perpessicius, Mihail Steriade și Camil Baltazar. Proză se publică puțină, de fapt doar un fragment din romanul Conservator & C-ia de N. Davidescu, în schimb paginile de critică și de eseistică sunt mai consistente. Prin eseul Delimitări critice: „Limba literară” Camil Petrescu deschide o interesantă dezbatere, la care vor participa Tudor Vianu („Limba literară”) și Perpessicius (Pauperizarea limbii
REVISTA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
A colaborat la „Adevărul”, „Almanahul «Dacia»”, „Calendarul «Răsăritul»”, „Convorbiri literare” „Curentul nou”, „Egalitatea”, „Mântuirea”, „Opinia”, „Reforma”, unde îi apar scurte poeme, „Revista literară și științifică”, „România literară”, „Timpul”. Ca publicist, el adoptă, în studiile sale sociale și economice, o atitudine conservatoare. În literatură, în românește, R.-R., care în tinerețe nu își poate stăpâni pornirile vindicative, se afirmă cu satira Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav (1877). Victima este V.A. Urechia, înfățișat drept un plagiator, un farsor, un om
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
demisionează după câteva luni, în 1891 este ales deputat de Fălciu, în 1892 ajunge prefect de Brăila, după un an fiind mutat la Bacău. Din ianuarie până în octombrie 1895, când demisionează, funcționează ca director general al închisorilor. După căderea guvernului conservator al lui Lascăr Catargiu, renunță la cariera politică. Obligat de împrejurări, în 1898 ocupă un post de ajutor-arhivar în cadrul Ministerului de Externe. Își descoperă pasiunea pentru istorie, pornind de la cercetarea de hrisoave și documente pentru colecțiile Academiei Române, cum atestă corespondența
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
état du prince Couza, potrivnică domnitorului. În noul guvern îi revine iarăși funcția de ministru al Cultelor (februarie-iulie 1866). Republican convins, de orientare liberală, nu se împacă nici cu guvernarea lui Carol I și, pentru răsturnarea de la putere a grupării conservatoare, se implică în așa-numita coaliție de la Mazar-Pașa (1875-1876). Primar al capitalei, apoi, la 1876, președinte al Camerei, R. are enorma satisfacție de a proclama, el, în 1877, Independența, în numele Adunării Naționale. Între timp duce la capăt o misiune politică
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea grup are o orientare mult mai liberală și cosmopolită. Din punctul de vedere al analiștilor, tabăra roșie este concentrată geografic În sud-est, În vestul-mijlociu, În statele din prerie, În statele din zona Munților
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
special În ochii lui Dumnezeu - poate să se metamorfozeze Într-un mod Înfricoșător pe care noi, americanii, nu l-am contemplat. Deja (am văzut În perioada de după 11 septembrie indicații ale posibilităților), un număr crescând de lideri evanghelici americani, politicieni conservatori și intelectuali vorbesc despre o viitoare bătălie globală Între Vestul creștin și civilizat și lumea musulmană barbară. Desigur, majoritatea credincioșilor americani nu au asemenea puncte de vedere, cel puțin nu Încă. De asemenea, mulți alți americani laici sunt foarte departe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
societate din ce În ce mai globalizată. 14. Luptând pentru pace Americanilor fanatici le place să spună că dacă s-ar putea ca Uniunea Europeană să fie o superputere economică, ea este un pigmeu politic În lumea dură a geopoliticii globale. Trebuie spus că dreaptă conservatoare, care include majoritatea membrilor administrației Bush, detestă mentalitatea „Bruxelles”. Percepția este că Uniunea Europeană e moale, cu un caracter aproape feminin, incapabilă și nepregătită să se apere. De câte ori la Washington subiectul conversației ajunge la geopolitică, invariabil comentariul este că puterea de la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
speranța creării, În sfârșit, a unei piețe capitaliste globale, dominată de puterea economică a Americii. Angajamentul Americii la o politică externă multilaterală, bazată pe alianțe, a suferit o schimbare bruscă odată cu alegerea președintelui George W. Bush, În anul 2000. Politicienii conservatori și ideologii de extremă-dreaptă pregătiseră terenul cu mult Înainte. Mulți foști oficiali ai Administrației Reagan au fost Însărcinați cu elaborarea unei politici externe alternative În anii ’90. Ei au format centre de studii, au publicat cărți și articole, au format
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avertizat cu tărie că dacă „neoconservatorii” s-ar reîntoarce la putere, America ar urma o politică externă „radicălă”, foarte diferită de rolul ei istoric tradițional. Criticii greșeau Însă. De-a lungul unei bune părți a istoriei Americii, punctul de vedere conservator a dominat În politica externă. Numai În scurta perioada de cincizeci de ani, Între sfârșitul celui de-al doilea război mondial și terminarea Războiului Rece, America s-a depărtat de moștenirea ei istorică și a intrat În relații multilaterale cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
creștere economică lentă și bugete guvernamentale mai restrânse, este puțin probabil ca țările membre ale Uniunii Europene să aleagă să-și mărească bugetele militare În defavoarea beneficiilor sociale. Karl Zinsmeister de la American Entreprise Institute, un institut de studii american de nuanță conservatoare, a rezumat sentimentele multor conservatori din Statele Unite ale Americii astfel: Până când Europa va demonstra o dorință egală de a angaja trupe și fonduri pentru apărarea națională, toate discuțiile despre crearea unei formidabile forțe militare independente În Europa rămân la nivelul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezonabilă, dar neconvingătoare, că un anumit experiment științific, aplicație tehnologică sau produs poate provoca daune importante oricărei părți a biosferei, principiul precauției joacă rolul de paznic, asigurând că societatea nu va acționa În mod precipitat, ci va acționa În mod conservator, interzicând sau oprind activități potențiale adverse, până când evidența științifică sugerează că se poate continua sau se găsesc alternative pentru realizarea acelorași obiective. Principiul precauției este mai mult decât un paznic. Este de asemenea o metodă mai sofisticată pentru determinarea riscurilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atitudinile și opiniile lor și caută preferențial informațiile ce susțin convingerile lor. Aici contează extrem de mult cât de severe sunt normele grupului de apartenență și/sau de referință. În cazul în care comunitatea căreia îi aparține individul este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Dată fiind expunerea selectivă, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar o dată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se practică în continuare discriminarea. Poate însemna însă că, și ca retorică, și ca atitudini și acțiuni specifice, în anumite puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor sociopolitice în favoarea celor dezavantajați, iar în altele să rămână pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în finalul acestor considerații, că în problematica atitudinilor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adaptându-se repede nevoilor și așteptărilor. Oamenii pot să-l displacă, dar apreciază modul său de lucru și rezultatele obținute; 5) „Subminatorul” este interesat să dețină controlul și să influențeze rezultatele grupului, fiind un membru mai în vârstă al acestuia, conservator, cu multă informație și experiență acumulate. Se aliază cu Curteanul pentru a obține poziții de forță. Într-un conflict, ei sunt catalizatori ai acestuia; totuși, nu participă la conflicte pe care nu doresc să le câștige. Nu sunt plăcuți, dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ziarului „Adevărul” (1902-1903), la care trimitea și el proză și versuri, era prezent cu poezii la „Revista literară”, în 1904, dar se va „lansa” cu o lungă parabolă în versuri, însoțită de entuziasta prezentare a lui Al. Macedonski, la „Liga conservatoare” din 1905. În 1906 începe o colaborare de două decenii la „Vieața nouă” a lui Ovid Densusianu, în paralel cu alte apariții consistente - în „Revista idealistă”, „Revista celorlalți”, „Îndreptar” - sau sporadice, în multe alte periodice. Între 1906 și 1910 va
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
cunoștințe științifice și nu pe speculații abstracte, cu o gândire constructivă și originală, dublată de sensibilitate și talent artistic. Între numeroasele reviste și gazete la care a colaborat, unele moderniste, se numără „Aurora” (Oradea, 1921-1923), „Capitala”, „Farul”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Liga conservatoare”, „Plaiuri românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul”, iar după 1950 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Familia” ș.a. A semnat și Cerchez, Eugenius, Genică, Radios de Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială, Victor Talpă. Primele manifestări
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
îngr. și pref. Octavian Chețan, București, 1984; Contemplație și creație estetică, îngr. și introd. Mircea Muthu, postfață Ion Maxim Danciu, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Zetta, [Un talent precoce], „Revista literară”, 1898, 21; Luciliu [Al. Macedonski], O treime de poeți, „Liga conservatoare”, 1905, 6; Caracostea, Scrieri, I, 58-59; Perpessicius, Opere, II, 354-359, IV, 144-148, VII, 54-57, VIII, 254-260, XII, 283-284; George Silviu, „Casa cu nalbă”, DMN, 1926, 6 997; M. Negru, „Casa cu nalbă”, U, 1926, 134; G. Bogdan-Duică, „Casa cu nalbă
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]