2,127 matches
-
încredere. Venit în capitala Imperiului Otoman în iunie, Ion Ghica a găsit în Michal Czajkowski un conlocutor activ și prețios. „Hârtiile” și le ținea într-un dulap la d-na Snadeska, soția lui Michal Czajkowski, „o amică din copilărie a contesei Edling, născută Sturdza”, iar miniștrii turci și ambasadorul Franței își propuseseră să se servească de Michal Czajkowski în tot ceea ce se referea la misiunea lui Ion Ghica. Michal Czajkowski avea, este adevărat, o foarte solidă poziție la Constantinopol. În iunie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de orice însemnătate. Întâi de toate, trebuie să rămână mute. Nu vorbind îi este îngăduit unei tinere să caute a-și înrâuri favorabil soarta. Ea trezește admirația rămânând tăcută și lăsând ca doar înfățișarea să vorbească în numele său", dictează austera contesă Le Groing La Maisonneuve 10. La rândul său, un tânăr gentilom trebuie să evite să intre în vorbă cu o domnișoară, iar în cazul în care totuși o face, să se limiteze cu strictețe la subiecte dintre cele mai banale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de parcă eu aș fi fost înghețată, și cât de minunat e balul, de parcă eu aș fi fost oarbă"11. Neputându-se sluji de vorbire, tinerei domnișoare nu-i este îngăduit să se slujească nici măcar de privire. Într-un salon, recomanda contesa de Bradi, o autoritate în materie de conduită în societate, tânăra trebuie să se înfățișeze "plină de sfială și într-o tăcere desăvârșită, căutând să nu atragă privirile nimănui"12. Trebuie să treacă neobservată pe parcursul întregii seri. A întâlni privirea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întorc spre străinătate. A flirta, se repetă la nesfârșit, vine de la o veche expresie franțuzească, și anume conter fleurette*. Totuși, în versiunea sa modernă, termenul este considerat a fi englezesc, asemenea practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bărbați, căci asistăm la triumful căsătoriei din dragoste. Dar nu fără unele piedici, este adevărat. În mediile aristocratice, înainte de a lua în calcul o posibilă uniune, părinții unei fete se informează întotdeauna asupra familiei pretendentului și viceversa. După cum subliniază însăși contesa de Pange, căsătoria de conveniență este departe de a fi dispărut din cercurile înaltei aristocrații. În 1900, cea care purta în acea vreme numele Pauline de Broglie constată că existau două moduri prin care se ajungea la căsătorie: balurile mondene
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu mașina, se întrec la alergat, se amuză căutând comori. De asemenea, montează scurte spectacole pornind de la enigmele inspirate din romanele cu detectivi ale lui Conan Doyle. Firește, în înalta societate familiaritatea nu este întotdeauna privită cu ochi buni. Viitoarea contesă de Pange subliniază, dimpotrivă, "cât de stricte și de puțin firești erau, în acești ani 1900, relațiile dintre băieți și fete. Nimeni nu se tutuiește vreodată în public, nici chiar verii între ei, nici chiar soțul cu soția. Nimeni nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu exprimarea dorinței. Și totuși, acest flirt, oricât de superficial, le aduce multe reproșuri, chiar remușcări. Pitită în întuneric, mustrarea de cuget le pândește mereu... Jocuri de spirit, jocuri de cuvinte: contesa de Pange Pentru Pauline de Broglie, să flirteze în cercurile mondene, unde se plictisea de moarte, nu este decât o formă de distracție. Din momentul în care pornește în căutarea unui soț, programul tinerei fete devine peste măsură de încărcat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai este un joc", un flirt, ci "cei dintâi fiori ai dragostei". Cei doi tineri își deschid unul altuia inimile. Se mai întâlnesc de câteva ori în secret, iar curând hotărăsc să își împartă viața. Catherine Pozzi și "atingerile echivoce" Contesa de Pange nu suflă un cuvânt despre schimburile de priviri sau de surâsuri, despre atingerile pe furiș, nici măcar atunci când vorbește despre logodnicul său. Pauline de Broglie, care devine contesă de Pange și doamnă respectabilă, rămâne prea rezervată, prea încorsetată de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
curând hotărăsc să își împartă viața. Catherine Pozzi și "atingerile echivoce" Contesa de Pange nu suflă un cuvânt despre schimburile de priviri sau de surâsuri, despre atingerile pe furiș, nici măcar atunci când vorbește despre logodnicul său. Pauline de Broglie, care devine contesă de Pange și doamnă respectabilă, rămâne prea rezervată, prea încorsetată de educația primită pentru a pomeni în memoriile sale de atracția erotică, pentru a-și dezvălui tulburarea provocată de aceasta. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea depărtarea în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
joc și prefăcătorie. Acest război de gherilă se cheamă Flirt". În ceea ce le privește pe tinerele fete care se încumetă să flirteze, acestea sunt încă și mai chinuite de îndoieli și mustrări de cuget. Unele dintre ele, cum ar fi contesa de Pange, iau acest joc în glumă sau îl consideră prostesc. Însă, asemenea Mariei Bashkirtseff sau Catherinei Pozzi, cea mai mare parte dintre domnișoare se simt pângărite, pervertite de acest joc amoros. Oprobriul, blamul public apasă greu pe umerii lor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a face bani, de a târî în sclavie matrimonială tineri înstăriți, viciul și desfrânarea nu au nici ele nimic de suferit"55. Se înțelege așadar că sunt numeroși acei francezi care nici nu vor să audă de modelul anglo-saxon. Pentru contesa de Tramar, flirtul este, să ne reamintim, o sămânță rea aruncată în curata grădină franțuzească. Alții, ca de pildă monseniorul Bolo, critică modelul anglo-saxon cu și mai multă virulență. Pentru acest cleric extrem de conservator și de xenofob, răspândirea flirtului în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
După cum vedem, limbajul flirtului devenise mult mai gestual, mai fizic decât în perioada Belle Époque. Domnișoara aceea, că va fi fost reală sau personaj romanesc, nu se proiectează cu totul într-un cuvânt, într-o expresie dulce-amăruie, cum o făceau contesa de Pange sau Catherine Pozzi douăzeci de ani mai devreme. Louise d'Espard, tânără a anilor '20, își concentrează întreaga senzualitate, îndrăzneală și dorință în gestica mâinii. Din afară, această mână pare doar "ostenită", odihnindu-se pe o margine de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1996. * Termenul franțuzesc utilizat pentru a desemna acest tip de sărut care implică folosirea limbii este maraichinage tradus în general prin "sărut franțuzesc" (n. trad.). 9 Dr. Baudoin, Le Maraichinage, coutume du pays de Mont, A. Maloine, Paris, 1904. 10 Contesa Le Groing La Maisonneuve, Essai sur le genre d'instruction qui paraît le plus analogue à la destination des femmes, Dufart, Paris, 1844. Citată de Gabrielle Houbre. 11 Honoré de Balzac, Mémoires de deux jeunes mariées, Paris, GF, 1979. Citat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Essai sur le genre d'instruction qui paraît le plus analogue à la destination des femmes, Dufart, Paris, 1844. Citată de Gabrielle Houbre. 11 Honoré de Balzac, Mémoires de deux jeunes mariées, Paris, GF, 1979. Citat de Gabrielle Houbre. 12 Contesa de Bradi, Du savoir-vivre en France au XIXe siècle, Levrault, Paris, 1838. Citată de Gabrielle Houbre. 13 Jean-Baptiste-Joseph de Chantal, La Civilité des jeunes personnes, Périsse, Paris, 1843. Citat de Gabrielle Houbre. 14 Gabrielle Houbre, op. cit. 15 Nicolette, Le Flirt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unor termeni ca flirter, flirt, flirteur, flirteuse. 17 Baroana d'Orval, Usages mondains, Paris, 1901. 18 Monseniorul Henri Bolo, Les Jeunes Filles d'aujourd'hui, Klotz, Paris, 1911. * A flecări, a spune tot felul de nimicuri galante (n. trad.). 19 Contesa de Tramar, L'Étiquette mondaine, V. Havard, Paris, 1905. 20 Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Calmann-Lévy, Paris, 1888. 21 Hippolyte Taine, Notes sur l'Angleterre, Hachette, Paris, 1890. 22 Yvonne Knibiehler, Histoire des femmes en Occident, vol. IV
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a Treia Republică va reuși să se impună. Mai mult decât atât, ea va cunoaște o longevitate excepțională: șaptezeci de ani (până pe 10 iulie 1940). 29 Clara Malraux, Le Bruit de nos pas. Apprendre à vivre, Grasset, Paris, 1963. 30 Contesa de Pange, Comment j'ai vu 1900, Grasset, Paris, 1962. 31 Edward Shorter, La Naissance de la famille moderne, XVIII-XXe siècle, Seuil, Paris, 1977. 32 Conversație cu autoarea, 14 noiembrie 1996. 33 Catherine Pozzi, Journal de jeunesse, 1893-1906, Lagrasse-Verdier, Paris, 1995
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Puncte cardinale în haos, București, Editura Cugetarea, nedatat. Easterman, A.L., King Carol, Hitler and Lupeseu, Londra, 1942. Gafencu, Grigore, Préliminaires de la guerre à l'Est, Paris, Egloff, 1944; Les Derniers Jours de l'Europe, Paris, Egloff, 1946. Goldschmidt, Roșie, contesă Grafenberg, Athene Palace, Londra, 1943. Haupt, Georges; Marie, Jean-Jacques, Les Bolcheviks par eux-mêmes, Paris, 1969. Hitchins, Keith, "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement, 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, nr. 2, iunie 1968. Istoria mișcării legionare scrisă de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai încordată expresie a dragostei demonice” o vom afla însă în personajul Cezara din nuvela cu același titlu. Așa cum o sugerează și numele eroinei, ea este cea care are permanent inițiativa în dragoste, impunându-și voința ei de Cezar feminin. Contesa Bianchi este expresia vie a teoriei feminității agresive pe care o face Euthanasius: „În genere îmi place a reprezenta pe femeia agresivă. Bărbatul e firește agresiv , va să zică natura se repetă în fiece esemplar în astă privință și escepțiile ei sunt
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești.” Este semnificativ însă faptul că Euthanasius o înfățișează pe femeie sub semnul unei agresivități inocente care sugerează o Veneră candidă. Cezara oferă o ipostază a iubirii pasionale asociată cu voluptatea panteistă. Contesa Bianchi este o ființă care ascunde sub înfățișarea angelică, năvalnice pasiuni telurice. Dragostea sa este cu atât mai agresivă cu cât în calea ei stă marchizul Castelmare, logodnicul acceptat din rațiuni materiale. Cezara e o ființă dominată de sentimente năvalnice
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Figaro. Pentru public, succesul operațiunii se explică tocmai prin această dublă strategie, ingenios combinată. Informat, spectatorul privește desfășurarea stratagemei, a cărei dare în vileag nu poate duce decât la eșecul aventurii soțului necredincios și la împăcarea finală dintre Conte și Contesă. Răsturnarea ludică este însoțită întotdeauna de sancționarea unui viciu pe care comunitatea vrea să-l îndrepte folosindu-se de o asemenea strategie. În fond, este vorba de o revanșă colectivă. Substituirea poate aluneca spre simulare, și ea înzestrată cu virtuți
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
căror nuanțe, culese din cer, se potrivesc atît de bine cu albul. Nu erau oare două nevinovății, cea care nu știe nimic și cea care știe tot, un gînd de copil și unul de martir? Dragostea are blazonul ei, și contesa l-a descifrat în taină. Mi-a aruncat una din acele priviri ascuțite care seamănă cu strigătul unui bolnav lovit în rană: era în același timp și rușinată, și încîntată. Ibidem, pp. 90-91 c) permit personajelor, dar mai ales naratorului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vorbă, să mai facă un singur gest, atît se simțea de descurajat în fața acestei îndoite porniri de trăncăneală și de indiferență. Neobosita călăuză îi zicea înainte: Alături de el, femeia asta în genunchi care plînge e soția lui, Diane de Poitiers, contesă de Brézé, ducesă de Valentinois, născută în 1499, moartă în 1566; iar în stînga, cea cu un copil în brațe, e Sfînta Fecioară. Acum întoarceți-vă în partea asta: iată mormintele celor doi d'Amboise. Amîndoi au fost cardinali și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lui sete de sânge de mitul vampirului. În Transilvania, legende despre tradiția vampirului circulau în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în special după publicarea cărții scrise de Sabine Baring-Gould, Book of Werevolves (1865). Cartea relatează legenda unei contese unguroaice din secolul al XVII-lea, Elizabeth Bathory, care ucisese peste 650 de servitoare ca să se scalde în sângele lor, pentru a se menține tânără. Contesa a existat în realitate, iar numărul victimelor este cât se poate de precis, potrivit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
publicarea cărții scrise de Sabine Baring-Gould, Book of Werevolves (1865). Cartea relatează legenda unei contese unguroaice din secolul al XVII-lea, Elizabeth Bathory, care ucisese peste 650 de servitoare ca să se scalde în sângele lor, pentru a se menține tânără. Contesa a existat în realitate, iar numărul victimelor este cât se poate de precis, potrivit jurnalului pe care îl ținea la zi. Se știe, de asemenea, că în 1611 contesa a fost chiar judecată pentru atrocitățile comise, dar a scăpat pentru că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca să se scalde în sângele lor, pentru a se menține tânără. Contesa a existat în realitate, iar numărul victimelor este cât se poate de precis, potrivit jurnalului pe care îl ținea la zi. Se știe, de asemenea, că în 1611 contesa a fost chiar judecată pentru atrocitățile comise, dar a scăpat pentru că provenea dintr-o familie celebră și era o aristocrată bogată. Așa-nu-mitul ,,tratament cosmetic" era de fapt o legendă, motivul crimelor ei fiind sadismul și, probabil, nebunia. Faptele lui Elizabeth
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]