2,136 matches
-
curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie ne contrariază și ne revoltă ca fiind o epocă ieșită din religie. Ea ne descurajează să punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne și împiedică astfel să folosim categoriile religiei pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase și orizontul transcendent spre care ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
verigile indispensabile elaborării sale teoretice, Skinner și-a bazat analiza sa experimentală a comportamentului pe legea efectului a cărui autor este Thorndike. Skinner va operaționaliza această lege înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile de manifestare ale consecințelor care întăresc: pozitive, negative sau neutre; - circumstanțele în care survine răspunsul: stimulii discriminativi. Aceste interrelații sunt infinit mai complexe decât cele care unesc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesar să știm în ce fel și prin ce variabile este menținut acesta. Interesul clinicianului se îndreaptă deci, mai întâi, asupra fluxului actual cu care este emis un comportament, ceea ce nu se poate realiza decât printr-un examen atent al contingențelor prezente de întărire. Din perspectiva skinneriană, sarcina terapeutului constă, într-o primă etapă, în identificarea agenților care mențin comportamentul inadaptat; ulterior, în modificarea contingențelor mediului, astfel încât comportamentul să fie controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care este emis un comportament, ceea ce nu se poate realiza decât printr-un examen atent al contingențelor prezente de întărire. Din perspectiva skinneriană, sarcina terapeutului constă, într-o primă etapă, în identificarea agenților care mențin comportamentul inadaptat; ulterior, în modificarea contingențelor mediului, astfel încât comportamentul să fie controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind de la comportamente mai adaptate. O analiză precisă a contingențelor întăririi permite clinicianului să obțină o modificare favorabilă a comportamentului în numeroase cazuri. Uneori, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constă, într-o primă etapă, în identificarea agenților care mențin comportamentul inadaptat; ulterior, în modificarea contingențelor mediului, astfel încât comportamentul să fie controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind de la comportamente mai adaptate. O analiză precisă a contingențelor întăririi permite clinicianului să obțină o modificare favorabilă a comportamentului în numeroase cazuri. Uneori, acesta are probleme legate de complexitatea contingențelor. Astfel, se poate întâmpla ca un deficit înăscut sau dobândit ce se manifestă în comportament să provoace o incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind de la comportamente mai adaptate. O analiză precisă a contingențelor întăririi permite clinicianului să obțină o modificare favorabilă a comportamentului în numeroase cazuri. Uneori, acesta are probleme legate de complexitatea contingențelor. Astfel, se poate întâmpla ca un deficit înăscut sau dobândit ce se manifestă în comportament să provoace o incapacitatea a subiectului de a răspunde unei situații particulare. El trebuie, atunci, de exemplu, să apeleze la noi forme de învățare stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta, atâta timp cât alte sisteme de întărire „intermediare” n-au fost elaborate. Această scurtă observație demonstrează faptul că abordarea operantă acordă aceeași atenție atât topografiei și structurii comportamentului cât și variabilelor de care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atenție atât topografiei și structurii comportamentului cât și variabilelor de care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de întărire, ar trebui să admitem că expunerea la contingențe este întotdeauna indispensabilă într-un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de întărire, ar trebui să admitem că expunerea la contingențe este întotdeauna indispensabilă într-un anumit moment al istoriei individuale. Am putea obiecta că, din fericire, imensa majoritate a oamenilor nu-și omoară semenii și, deci, că aceștia n-au fost niciodată expuși direct consecințelor negative (morale sau sociale) ale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
număr de comportamente în situația în care nu le-a experimentat în prealabil niciodată? Cum învață omul să se comporte adecvat în circumstanțe sau situații pentru care acesta n-a fost niciodată pregătit în mod special, mai ales în cazul contingențelor atât de speciale și atât de efemere încât exclud orice pregătire generală? Răspunsul lui Skinner: „regulile” Skinner a oferit un răspuns acestor întrebări identificând comportamente guvernate de reguli. Această distincție permite analizei behavioriste să cuprindă multiplele aspecte ale comportamentului uman
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manieră generală, problema vieții mentale. Descrierea verbală realizată de către ființa umană a comportamentelor sale reușite poate fi transformată în instrucțiuni verbale utile pentru celălalt. Limbajul permite construirea unor stimuli discriminativi care sunt ușor de evocat și de reprodus. Prin descrierea contingențelor întăririi sub o formă verbală transmisibilă celuilalt, omul poate elabora ceea ce Skinner a numit „reguli”. Comportamentele astfel provenite din aplicarea regulilor sunt numite „comportamente guvernate de reguli”. Există deci două categorii de reguli: comportamente modelate de contingențele întăririi care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reprodus. Prin descrierea contingențelor întăririi sub o formă verbală transmisibilă celuilalt, omul poate elabora ceea ce Skinner a numit „reguli”. Comportamentele astfel provenite din aplicarea regulilor sunt numite „comportamente guvernate de reguli”. Există deci două categorii de reguli: comportamente modelate de contingențele întăririi care nu sunt descrise verbal și față de care se reacționează într-o manieră pe care o putem califica drept „inconștientă”; comportamente guvernate de reguli, în care contingențele (atât stimulii cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
guvernate de reguli”. Există deci două categorii de reguli: comportamente modelate de contingențele întăririi care nu sunt descrise verbal și față de care se reacționează într-o manieră pe care o putem califica drept „inconștientă”; comportamente guvernate de reguli, în care contingențele (atât stimulii cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este posibil să nu fi afectat niciodată în mod direct individul și care sunt descrise verbal. Reacționăm la aceste reguli într-o manieră pe care o putem califică drept
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
individul și care sunt descrise verbal. Reacționăm la aceste reguli într-o manieră pe care o putem califică drept „conștientă”. Maximele, proverbele, legile formale ale instituțiilor politice și religioase, legile științifice produse de o cultură determinată sunt reguli care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe In calitate de stimul discriminativ, o regulă nu este eficientă decât ca parte a unui ansamblu de contingențe de întărire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Maximele, proverbele, legile formale ale instituțiilor politice și religioase, legile științifice produse de o cultură determinată sunt reguli care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe In calitate de stimul discriminativ, o regulă nu este eficientă decât ca parte a unui ansamblu de contingențe de întărire. Există situații în care contingențele se pot schimba, nu și regulile. Incepând din acel moment, acestea pot deveni o sursă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe In calitate de stimul discriminativ, o regulă nu este eficientă decât ca parte a unui ansamblu de contingențe de întărire. Există situații în care contingențele se pot schimba, nu și regulile. Incepând din acel moment, acestea pot deveni o sursă de dificultăți, de tensiuni, de conflicte. Putem opune, într-un anumit mod, comportamentul modelat de contingențe comportamentului guvernat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe In calitate de stimul discriminativ, o regulă nu este eficientă decât ca parte a unui ansamblu de contingențe de întărire. Există situații în care contingențele se pot schimba, nu și regulile. Incepând din acel moment, acestea pot deveni o sursă de dificultăți, de tensiuni, de conflicte. Putem opune, într-un anumit mod, comportamentul modelat de contingențe comportamentului guvernat de reguli. Totuși, este necesar să ținem
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ansamblu de contingențe de întărire. Există situații în care contingențele se pot schimba, nu și regulile. Incepând din acel moment, acestea pot deveni o sursă de dificultăți, de tensiuni, de conflicte. Putem opune, într-un anumit mod, comportamentul modelat de contingențe comportamentului guvernat de reguli. Totuși, este necesar să ținem cont de elementele următoare. Contingențele există înainte ca regulile să fi fost formulate. Acest lucru este evident, deoarece regulile sunt elaborate pornind de la o descriere a contingențelor de întărire. Comportamentul modelat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și regulile. Incepând din acel moment, acestea pot deveni o sursă de dificultăți, de tensiuni, de conflicte. Putem opune, într-un anumit mod, comportamentul modelat de contingențe comportamentului guvernat de reguli. Totuși, este necesar să ținem cont de elementele următoare. Contingențele există înainte ca regulile să fi fost formulate. Acest lucru este evident, deoarece regulile sunt elaborate pornind de la o descriere a contingențelor de întărire. Comportamentul modelat de contingențe nu implică cunoașterea regulilor. Astfel, învățăm să vorbim și putem vorbi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mod, comportamentul modelat de contingențe comportamentului guvernat de reguli. Totuși, este necesar să ținem cont de elementele următoare. Contingențele există înainte ca regulile să fi fost formulate. Acest lucru este evident, deoarece regulile sunt elaborate pornind de la o descriere a contingențelor de întărire. Comportamentul modelat de contingențe nu implică cunoașterea regulilor. Astfel, învățăm să vorbim și putem vorbi foarte corect fără să cunoaștem regulile gramaticale dar, din momentul în care regulile gramaticale au fost formulate, se poate întâmpla să vorbim corect
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
guvernat de reguli. Totuși, este necesar să ținem cont de elementele următoare. Contingențele există înainte ca regulile să fi fost formulate. Acest lucru este evident, deoarece regulile sunt elaborate pornind de la o descriere a contingențelor de întărire. Comportamentul modelat de contingențe nu implică cunoașterea regulilor. Astfel, învățăm să vorbim și putem vorbi foarte corect fără să cunoaștem regulile gramaticale dar, din momentul în care regulile gramaticale au fost formulate, se poate întâmpla să vorbim corect din punct de vedere gramatical, aplicând
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]