4,302 matches
-
socialului"133. 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea O poziție ușor mai conciliantă este oferită de către David Lyon, care valorizează mai ales dezbaterea provocată de către postmodernitate; lăsând la o parte discutarea termenului în sine, care este extrem de controversat, Lyon se axează pe problematica valoroasă pe care acesta o aduce în scenă. În acest sens, postmodernitatea "ne atrage atenția asupra unor probleme importante privind schimbările sociale contemporane. Eu îl văd ca pe un concept care invită la participarea la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
direcțiilor societăților actuale, într-un context globalizat, mai degrabă decât pe unul care descrie o stare de lucruri deja existentă. Au loc mutații sociale și culturale fără precedent; dacă "postmodernitate" este sau nu cel mai bun termen este o chestiune controversată. Important este să înțelegem ce se întâmplă, nu să cădem de acord asupra unui concept. Deocamdată, "postmodernitate" este o denumire foarte bună"134. Astfel, importanța problematicii pe care o ridică postmodernitatea, funcția de catalizator al dezbaterii sociale prevalează în fața discuțiilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de reacția pe care a provocat-o în diverse arii ale publicului său, concluzia este aceeași: este mult prea dificil să-l eviți pe Baudrillard! (Barry Smart). Foarte mulți comentatori atestă receptarea lui Baudrillard și a lucrărilor sale drept una controversată, deseori contestată cu vehemență și de cele mai multe ori aflată sub semnul perplexității. Aceeași dificultate de a-l clasa pe Baudrillard (paleta existentă fiind destul de vastă, de la filosof la patafizician sau teoretician al hipermodernismului, de pildă) se regăsește și în legătură cu lucrările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
corespunde în mod remarcabil unui univers postmodern alcătuit din semne și imagini care alcătuiesc ele însele baza experienței și se instaurează drept referință. Problematica simulare versus disimulare reprezintă un punct nodal în explicarea relației dintre imagine reprezentare simulare. Astfel, preluând controversata temă a icoanei în creștinism, Baudrillard afirmă că în timp ce reprezentarea are drept punct de plecare principiul echivalenței dintre semn și realitatea desemnată, care, deși este o relație utopică, funcționează ca o axiomă diriguitoare, simularea este inversul reprezentării, ce pleacă de la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dorită, unele dintre ele rămânând doar la un stadiu decorativ. Deși unele dintre ideile sale au primit critici dure, fiind catalogate drept irelevante, Rojek și Turner ridică problema academiei și a "osificării" unor tradiții de gândire, din moment ce fiind o figură controversată și neînscrisă în direcția oficială a cercetării academice, opera sa a cunoscut un succes important și, în acest sens, provocator. Mike Gane observă chiar în sânul scriiturii lui Baudrillard o tensiune între o analiză de tip pozitivist și o analiză
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trebuie să Învețe această coborâre (doar pentru orientare În Întoarcere). Descrierea saltului Întins s-a făcut anterior, vom aminti În completare numai acțiunile efectuate pentru realizarea Îmtoarcerii complete În timpul saltului Întins. Este momentul să arătăm că tehnica Înșurubărilor este destul de controversată Încă, fiecare antrenor având soluții proprii, mai bune decât a celorlalți, iar realitatea demonstrează o mare varietate de forme, cu eficacitate și estetică variind Între limite reduse. Pentru aceste motive este riscant a recomanda cu fermitate o variantă ca fiind
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
internalizarea treptată a diferitelor fluxuri economice internaționale. Astfel, se apreciază că, În prezent, 1/3 din comerțul internațional nu prezintă altceva decît schimburi În interiorul societăților transnaționale, Între filialele dispuse În diferite țări. Corporațiile transnaționale sunt unul dintre subiectele cele mai controversate ale teoriei economice, datorită comportamentului dual al acestora. Cei care văd În ele doar modelul funcțional al Întreprinderii le consideră operatori microeconomici, În timp ce alții care văd În ele schema de integrare economică proprie sistemelor macroeconomice - le consideră operatori macroeconomici. Însă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ori mai mici decât fluxurile financiare, astfel încât putem susțin e c ă, funcționând potrivit regulilor pe care și le fixează piețele financiare, capitalul financiar domină acum capitalul real. Globalizarea a devenit, astfel, una dintre cele ma i proeminente și mai controversate trăsături ale vieții contemporane, capitalul financiar jucând, dintotdeauna, un rol de prim plan, după cum arată imaginile tranzacțiilor financiare internaționale exuberante din New York sau Lond ra, ori înspăi mântătoarele bulversări ale vieții de zi cu zi pe care le pot cauza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
restricționea ză tranzacțiile financiare. Globalizarea financiară reprezintă, de fapt, mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor fina nci are globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Aceasta a devenit una dintre cele mai proeminente și mai controversate trăsături ale vieții contemporane, capitalul financiar jucând, dinto tde auna, un rol de prim-plan, ce reiese atât din imaginile tranzacțiilor financiare internaționale desfășu rate în marile centre financiare ale lumii, cât și din puternicele bulversări ale vieții de zi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
competitivității pe piață; * revoluția tehnologică i transferu de tehnologie; * diferențele existente cu privire la eficiența și structura piețelor regionale. Ca urmare a cercetării realizate, putem aprecia fa ptul că investițiile străin e directe realizate de firmele multinaționale sun t, probabil, cea mai controversată formă de globalizare. Intensitatea și extensiunea fluxurilor internaționale de capital, ală turi de tendința către liberalizare a piețelor fin anciare naționale, precum și absența controalelor naționale asupra capitalului sugerează o schim bare în ceea ce privește direcția de orientare a f luxurilor de capital
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
proces. Deși adeseori, pecial derivatele, care asigură atât protecția împotriva riscurilor, dar, mai ales, suportul pentru operațiuni finan cia re cu un profit mare; globalizarea financiară sau globalizarea pieței de capital a devenit una dintre cele mai proeminente și mai controversate trăsături ale vieții contemporane, capitalul financiar jucând, dinto tde auna, un rol de prim-plan, după cum arată imaginile tranzacțiilor financia re internaționale desfășurate în marile centre financiare ale lumii sau înspăimântătoarele bulversări ale vieții de zi cu zi pe care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
LIMBAJ CONSTITUȚIONAL COMUN Fără îndoială, sensul profund al evoluției integrării europene se găsește în semnificația ei istorică, care, așa cum afirma Hegel, nu este sesizabilă pentru cei care fac istoria. Cu toate acestea, este indiscutabil că natura Uniunii este atît de controversată, încît Europa este percepută astăzi sub forma unui "overlapping consensus"50 (consens prin rede-cupare). Statele membre și, implicit, popoarele au ajuns de-a lungul timpului să formuleze un ansamblu de principii și obiective comune. Însă, ceea ce e specific Uniunii este
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
speculației financiare în ecuație. Mai mult, speculația financiară a fost cauza apariției unui obiectiv de politică economică suplimentar: obligația morală a guvernelor de a asigura coeziunea socială și implicit păstrarea identității naționale. Exercitarea suveranității statelor naționale este intrinsec legată de controversata problemă a controlului mișcărilor de capital ca instrument de politică economică. Discuția asupra controlului fluxurilor de capital, pentru a fi consistentă, se raportează la mediul concret de acțiune. Acesta are o componenta internă, cadrul instituțional, care dimensionează sectorul public și
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cele două texte de lege, art. 6 și art. 9 reglementează aceeași situație și consacră aceleași prerogative. Art. 9 consacră expres posibilitatea celui prejudiciat de a solicita daune morale într-o perioadă în care acordarea acestora, în contextul dat, era controversată. Condițiile exercitării acțiunii în răspundere Ca regulă generală antrenarea răspunderii civile necesită întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, vinovăția autorului faptei prejudiciabile, prejudiciul, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Fapta ilicită constă în desfășurarea unui
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Carnavalul revoluției: Europa Centrală 1989, traducere de L. Stroe-Botorcu, Editura Curtea Veche, București, 2007, 482 p. 2. Indicele acesta, ca mai toate formulele de calcul de altfel, își are limitele lui în ceea ce privește exactitatea măsurărilor, mereu dependentă de judecăți de valoare controversate. Nu se ia în calcul distribuția condițiilor individuale existente în fiecare țară inclusă în listele statistice ale PNUD. 3. H. Arendt, Originile totalitarismului, traducere de I. Dur și M. Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994, 674 p. 4. S.P. Huntington, Ciocnirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
desprindă cu totul personalitatea din haosul tinereții, Luchian trebuia să-și piardă întâi toată averea, trebuia să ajungă ca un pachet de tutun să i se pară scump"448. Luchian ia parte la mișcarea secesionistă încurajată și întrucâtva stipendiată de controversatul Al. Bogdan-Pitești, critic amator, extrem de speculativ și bine informat, jucând rolul de Mecena pentru generația de artiști ai sfârșitului de secol. Cercul acestuia cuprinde nu doar boema colorată a epocii, dar aproape tot ceea ce avea epoca mai strălucitor și mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în discuție a modalităților prin care anumite modele culturale, importate inițial din Europa, s-au dezvoltat în America, conturându-se pe aspecte sociale, economice și politice locale, demo-cratizându-se și "creolizându-se" pentru a fi exportate înapoi în Europa, ca efect al controversatului proces de "globalizare" culturală. A scrie despre cultura populară nu poate fi o sarcină ușoară, în pofida numeroaselor și variatelor forme sub care aceasta se manifestă, deoarece o analiză serioasă a culturii populare ridică multe întrebări și cere răspunsuri asupra cărora
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
presupune că ar sta la baza modelului Dracula. Se crede că originile lui Dracula s-ar găsi în Transilvania. De aceea, în cele ce urmează vom prezenta câteva fapte istorice (sau presupuse istorice) din viața domnitorului Vlad care au generat controversata legătură cu contele Dracula. * Născut în 1431 în Transilvania, în orașul medieval Sighișoara, prințul Vlad era de origine valahă, nepotul lui Mircea cel Bătrân, unul dintre cele mai renumite personaje istorice ale perioadei medievale românești. Tatăl său, care se numea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de barbar s-a comportat, a fost util creștinătății, chiar lăudat și susținut financiar de către Papă, atunci când a reușit să oprească, pentru o vreme, înaintarea otomanilor în Europa centrală. Cu toate acestea, Vlad Dracula a fost și este o figură controversată, și nimeni nu poate nega nici cruzimea din timpul vieții, nici misterul în care este învăluită moartea sa. A fost Vlad un psihopat, un criminal în serie, așa cum ni l-au descris cronicile germane, sau a fost un politician machiavelic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-bună, o adevărată eroină, care a depășit limitele epocii sale, sau o țărăncuță pe care francezii au preamărit-o nejustificat, transformând-o în simbol patriotic 150? Asemenea fecioarelor-martir, Ioana d
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pp. 176-181. Un studiu interesant despre moda la femei, travesti și globalizare este Consuming Fashion (Adorning the Transnational Body), Anne Brydon și Sandra Niessen (ed.), Oxford, New York, Berg, 1998. 150 Pentru o excelentă analiză a Ioanei d'Arc ca simbol controversat, vezi Lilas G. Edwards, ,,Joan of Arc: Gender and Authority in the Text of the Trial of Condemnation", în Katherine Lewis, Noël James Menuge și Kim M. Philips (ed.), op. cit., pp. 133-150. 151 Ibid., p. 144. 152 Ibid., p. 150
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
coregrafic și catarctic al Călușarilor. Originea lor este obscură, cercetările, atât cele românești cât și cele străine consacrate Călușarilor, concluzionează că ar fi vorba de un „spectacol complex, de origine străveche, probabil din comuna primitivă, iar raportarea lui este foarte controversată”. Pentru noi, românii, nu este vorba doar de un spectacol, ci de o datină mitologică complexă reflectând mai mult decât ne poate oferi dansul lor ritualic. În esență, Călușarii fac parte dintr-un ciclu de datini consacrate sărbătorilor solstițiale și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
lui. A ajuns cel mai bun elev al clasei, îndeosebi la matematici și fizică, și a devenit specialist în fizică nucleară. Cum pregătiți un film? Cât și cum vă documentați? Sunt situații foarte diferite. În cazul filmelor care ating teme controversate, trebuie să te documentezi foarte bine. Un exemplu bun este filmul despre Armenia. Știam că această temă implică o controversă, este vorba de genocidul din 1915, și atunci m-am documentat pentru acest subiect un an și jumătate. Nu exista
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu este vorba de istorie sau conflicte precum cel dintre turci și armeni. Documentarea, clarificarea situației sunt absolut necesare; nu ai voie să fii parțial, nu ai voie să ai slăbiciuni în documentare. Sunt filme, precum acesta, cu un subiect controversat, care presupun o documentare prealabilă, dar sunt și teme când nu poți să prevezi totul din bibliotecă. În filmul documentar, scenariul nu prea poate să existe. Există o declarație de intenție care descrie tema, care descrie locurile și persoanele, în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
am avut succes la interlocutori. De exemplu, am făcut un film, în 1998, despre Baku și cu mare greutate am obținut un interviu cu președintele Azerbaidjanului, Aliev, fost general KGB, care fusese membru în Politbüro, alături de Brejnev. Președintele era foarte controversat, în presa occidentală apăreau atunci tot timpul reportaje despre cum nu se respectă drepturile omului, că opoziția este mazilită, că e un regim dictatorial ș.a.m.d. Șeful lui de cabinet, care obținuse pentru mine interviul, tremura în spatele meu, știa
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]