10,553 matches
-
volitivi, sau externi: metoda de predare, natura sarcinilor școlare etc. Din acest punct de vedere devine evident că studierea reușitei/nereușitei școlare este o sarcină extrem de dificilă, dar în același timp foarte importantă pentru optimizarea activității didactice. Se evidențiază câteva coordonate generale ale actiunii educationale: - în primul rând, acțiunea educațională este ăn esență, o relație ăntre un subiect și un „obiect”, în care subiectul urmărește o schimbare, o transformare a obiectului în conformitate cu o anumită finalitate; - în al doilea rând
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
repetate favorizează prelungirea temporală sau chiar accentuarea instabilită ții emoționale. În rândurile elevilor cu insucces școlar întâlnim mai frecvent cazuri de instabilitate. Mediul familial Ocupă, după cum se știe, un rol important în constelația factorilor determinanți ai evoluției individului. Trăsăturile și coordonatele personalității se cristalizează după modelul și natura situațiilor tră ite nemijlocit, repetat și intens de către copil în mediul familial, care este considerat, prin funcția sa centrală de creștere și educare, locul de inserție a copilului în societate și în cultură
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
publice, ordinele circulare, planurile de activitate și, mai ales, acțiunile concrete ale Securității pledează, indubitabil, în sprijinul afirmației că această instituție a fost un instrument nemilos în mâna partidului. Spre exemplificare, vom reda câteva situații în care înscrierea Securității pe coordonatele trasate de Partid este evidentă. Impunerea politicii economice a partidului la nivelul întregii țări ocupa un loc prioritar în planurile de muncă ale Securității. Astfel, într-o adresă a Direcției Securității Capitalei din 22 aprilie 1949 către Biroul de Securitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică a activității dominante - învățarea (ca modalitate esențială de instruire și educare). O amplă prezentare a specificului comunicării educative și didactice o realizează E. Păun (1982, pp. 151-167). Sunt urmărite coordonatele: factorii comunicării educative, cadrul acesteia, circuite de comunicare în clasă, raportul relație educativă - relație de comunicare, blocaje ale comunicării educative, randamentul comunicării didactice etc. 1.1.3. Caracteristici ale comunicării didactice Fără a fi exclusive - ele se regăsesc și în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
la reconstitution de la Dacia dans des projets européens du XVIIIe siècle, ori Momentul 1711 în raporturile politice internaționale ale Principatelor Române, sau In Search for a Model of juridical and political Statute of Romanian Principalities during the 18th Century, ori Coordonatele politice europene în secolul XVIII. Interferențe românești, în sfârșit, O nouă etapă a desfășurărilor politice internaționale (1768-1792) și Principatele Române constituie, laolaltă, verigi ale unuia și aceluiași lanț tematic, care i-a captat iremediabil atenția și i-a angajat energia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu este funciar evenimențială, nici condamnată a fi; totuși, exceptând explicațiile de lungă durată, istoria ultimilor o sută de ani, aproape totdeauna politică, a lucrat în și pe scurt timp. Pe de altă parte, evenimentul nu poate fi studiat în coordonate științifice riguroase, cercetătorii să plece de la și să rămână ancorați în structură, chiar în afara cronologiei, ceea ce - observa cineva - istoria devine un fel de sociologie și își pierde rațiunea de a fi. Berr, Febvre și discipolii lor, cu deosebire „Școala Analelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aproape de istoria diplomației decât de istoria relațiilor internaționale, așa cum au văzut-o și au practicat-o înnoitorii, dintre care unii au fost amintiți de noi. „Xenopoliana”, Buletinul Fundației Academice „A. D. Xenopol”, Iași, nr.1-4, 1993, pp. 53-58. II.1.2. COORDONATE POLITICE EUROPENE ÎN SECOLUL XVIII. INTERFERENȚE ROMÂNEȘTI În istoria raporturilor politice internaționale, secolul XVIII reprezintă o perioadă probant distinctă. Afirmația este valabilă pentru întregul continent și, cu deosebire, după cum vom vedea, pentru zonele sale centrală, estică și de sud-est. Locul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slavilor din sud, sunt cele trei direcții - nota P. P. Panaitescu - în care s-a exercitat influența polonă asupra ideologiei române, influența partidei aristocratice am preciza noi. Se cuvine totuși să subliniem că este vorba numai de o influență, deoarece coordonatele gândirii și acțiunii românești în cele trei direcții aveau un contur propriu relativ bine închegat. În ajunul izbucnirii revoluției din 1848, emigrația polonă în Principatele Române era numeroasă și puternic ancorată. Zeci de preceptori, zeci de medici, mecanici și meșteșugari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
consta în crearea nu a unui stat unitar german, ci a unei uniuni economice și politice între statele germane și Imperiul Habsburgic, singura soluție în stare să asigure succesul acțiunii de expansiune economică și politică a burgheziei germane. Acestea sunt coordonatele sistemului economic-politic al lui Bruck, sistem al cărui centru de gravitație îl constituia Mitteleuropa. În slujba înfăptuirii lui, Karl von Bruck s-a angajat cu o excepțională pasiune și vigoare, la jumătatea veacului trecut, ceea ce explică și îndreptățește titlurile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oficială austriacă urmărea interese specific austriece, proiectele lui Bruck și Stein legau expansiunea economică austriacă în Balcani de ideea înfăptuirii Mitteleuropei. Așadar, se poate vorbi de un sprijin oficial austriac al proiectelor lui Bruck numai în măsura în care ele se încadrau în coordonatele politicii de stat austriece. Așa și nu altfel trebuie apreciate referirile noastre la intervențiile guvernului din Viena în afacerile economice ale Principatelor, căci numai în felul acesta se poate înțelege gelozia Prusiei, concurența pe care o vor face Austriei în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracteristicilor sale și a echipamentelor speciale, poate fi practicată: de începători sau persoane aflate în covalescență (apelând fie la mai multe echipamente opționale pentru mărirea flotabilității, fie la sprijin pe marginea bazinului - variantă mai puțin eficientă pentru că limitează mișcările de coordonate ale unei părți laterale a corpului); de avansați (alergând prin apă cu mâinile și picioarele libere, dar apelând numai la o centură specială); de sportivi de performanță (care pot elimina chiar și centura, aspect ce impune o foarte bună condiție
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
termen lung, metoda pregătește elevii pentru profesiile care presupun lucrul în echipă. 3.3.4. Interviul grupului creativ Transpunând problema în formă ipotetică, metoda interviului grupului creativ, propusă de J.P.Sol, urmărește să stimuleze imaginația elevilor. Procedura de aplicare are coordonate simple și constă în: 1. Formularea problemei - notarea enunțului pe tablă; 2. Identificarea unităților semantice problematice; 3. Formarea grupului fanteziștilor din elevi care cunosc puțin problema și dispun de libertate în raport cu ea; 4. Constituirea grupului anchetatorilor din elevi care cunosc
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
si cei implicați să nu fie stopați în acest proces de schimbare si de evoluție si, deci, de dezvoltare personală. Pentru a fi pregătiți să acționeze eficient atunci când sunt implicați într-un conflict, oamenii trebuie să fie conștienți de anumite coordonate ale conflictelor: conflictul este o parte firească a vieții de zi cu zi, o realitate a vieții cotidiene, inerentă relațiilor umane; conflictul poate fi tratat pe căi pozitive sau negative; abordat printr-o gândire pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
să fie liber". "Condamnat, pentru că nu s-a creat singur, și totuși în alte privințe liber; pentru că odată aruncat în lume este responsabil pentru tot ceea ce face"31. Între responsabilitate și răspundere există o legătură firească. Orice om evoluează pe coordonata responsabilității. Învățarea valorilor societății duce la o gândire normală, care poate fi însă deformată pe parcurs, uneori permanent, alteori temporar. Fiecare om evoluează cu intensități și ritmuri proprii, dar fiecăruia îi revine responsabilitatea într-o anumită măsură 32. "Răspunderea juridică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ, un astfel de demers este realizat în mod diferit de locutori diferiți sau de același locutor în contexte diferite (în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în special. Subiectivitatea interlocutorului este reperabilă, așadar, cu precădere în etapa de receptare, respectiv de decodare a mesajului (în etapa de construcție a acestuia fiind reprezentată numai în măsura în care locutorul o are în vedere, prin tendința de adaptare a mesajului la coordonatele subiective ale interlocutorilor). Astfel, interlocutorul receptează mesajul în manieră individualizantă, în funcție de particularitățile de ordin fizic (vizuale, auditive etc.), precum și de capacitatea de a ignora, în anumite contexte, factorii perturbatori care pot apărea în anumite situații de comunicare (de exemplu, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
doilea tip de context implică relațiile dintre locutor și interlocutor, relații de ordin interpersonal (familial, amical, colegial etc.), ierarhic (superior subordonat, subordonat subordonat etc.), contextual (cunoscut necunoscut, gazdă musafir/invitat etc.) existente, impuse, (re)stabilite, nuanțate, redimensionate etc., toate aceste coordonate purtând, însă, amprenta relativității 11. Prin prisma acestei direcții de analiză/interpretare, discursul de tip didactic prin prisma relației comunicative dintre cadrul didactic și subiectul demersului instructiv-educativ implică: din pespectiva cadrului didactic subiectivitatea construirii/transmiterii mesajului (cele două etape vizate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai jos, comunicarea-contextualizare). (c) Comunicarea-contextualizare În calitate de concept (și termen) supraordonat celor prezentate supra, contextualizarea se constituie într-o modalitate de interpretare a unui mesaj prin raportare la valențele subiectivității/intersubiectivității/obiectivității, respectiv la coordonatele diferitelor tipuri de context în care actul comunicativ este ancorat. Contextualizarea este cea care oferă, în realitatea comunicării, cheia de descifrare a mesajului, în principiu în conformitate cu intenția comunicativă a locutorului, și implicit premisele analizei pluriperspectiviste a unei situații de comunicare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc.) , și contextualizarea-,,artificiu" comunicativ, care se constituie în formă de ,,manipulare" a interlocutorului prin prisma redimensionărilor de ordin semantico-pragmatic ale mesajului vezi jocurile de rol. contextualizare de tip relațional/intersubiectiv valorificând, de fapt, anumite forme de intracontextualizare redimensionare a coordonatelor contextuale în cadrul unei anumite situații de comunicare (de exemplu, adresarea către unul sau mai mulți interlocutori; folosirea sau nu a unor plurale inclusive etc.: ,,Voi, adică toți copiii grupei...", ,,Voi, adică [+ se indică sau se numesc trei dintre copiii din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
contextuale, normate, ca interacțiune, ca procesualitate, planul comunicării de tip didactic (avut în vedere aici) este unul care-și nuanțează ipostazele, statutul, tocmai prin prisma componentelor care-i conferă individualitate (preponderent, prin educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia, prin coordonatele demersului instructiv-educativ în care se înscriu etc.). (a) Ca relație 25, comunicarea didactică presupune raportarea individului (emițător, respectiv receptor cu educatorul și educatul plasați în ambele ipostaze) la ,,lume", la realitatea referențială, inclusiv, sau mai ales, la componenta umană a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
profil al educatorului capabil să pună în valoare aceste particularități, să faciliteze dezvoltarea (pe multiple planuri) a subiecților, cu precizarea că reala optimizare a procesului se constituie ca reflectare a intersubiectivității, a compatibilizării, a adaptării permanente 26 a celor două coordonate subiective/personale implicate în actul comunicării. (c) Contextualizarea, ale cărei valențe aplicative au fost deja anticipate prin unele dintre exemplificările de la 1.1., presupune raportarea la multiplele coordonate ale tipurilor de context prezentate supra, în care se ancorează, de altfel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
privit și din perspectiva elementelor implicate în schimbările impuse de o anumită perioadă, de un anumit curent în educație, de anumite aspecte ale politicii educaționale etc.; în acest sens, relevante devin așa-numitele ,,cadre ale schimbării", care nuanțează, de fapt, coordonatele contextului general al realizării demersului instructiv-educativ: * cadrul-țintă (scopurile); * cadrul emoțional; * cadrul politic; * cadrul structural (valorificarea spațiului, a timpului, a rolurilor și relațiilor); * cadrul cultural; * cadrul de învățare; * cadrul de conducere 27, acestea constituindu-se în tot atâtea premise ale contextualizării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
premise ale contextualizării de diferite tipuri: contextualizare a conținuturilor, a strategiilor didactice prin raportare la finalitățile avute în vedere pentru fiecare nivel de școlaritate, pentru fiecare subdiviziune a acestora; contextualizare a modalității de relaționare, a formei de comunicare alese în funcție de coordonatele subiective ale situației de comunicare (context afectiv, motivațional etc.); contextualizare realizată prin prisma politicii/politicilor educaționale promovate la un moment dat, într-un anumit spațiu, într-un anumit context intercultural, internațional etc.; contextualizare de ordin circumstanțial, respectiv relațional anumite activități
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]