2,395 matches
-
exemplu, ar trebui să estimăm dacă un partid a fost "eficient" sau nu în promovarea unei politici date, la un anumit moment în timp; aceasta atrage după sine judecăți privind unele chestiuni cum ar fi măsura în care populația este "coaptă" pentru politică, "costul" în bani și energie al întreprinderii unei astfel de mișcări și așa mai departe. Comparațiile între țări pot fi utile într-o anumită măsură, dar importanța problemei practice este evidentă. În plus, dificultățile teoretice încep să apară
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Doamna învățătoare întruchipează căldura sufletească, povață și exemplu. O persoană tot timpul elegantă, stilată și cu un caracter puternic. Părul ei aranjat tot timpul îi înfrumuseța chipul. Un zâmbet îi lumina mereu fața și ochii blânzi de culoarea castanelor coapte. Cuvintele calde, blânde ale învățătoarei noastre ne au povățuit printre altele, să fim buni colegi, prieteni. M-a ferit de orice rău, binecuvântându-mă cu dragostea ei nemărginită. Nu sunt cuvinte pe care să le adun și prin care să
Un chip blând – doamna învăţătoare Viorica Dăscălescu. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cantemir Cristian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1856]
-
și experiență politică, ambițioși de onoruri și tari doar în intrigi. Mihai Antonescu, cocoțat atît de sus din voința și bunul-plac al unui singur om, se socotea inteligent, frumos și se lăsa admirat de acoliți și dorit de femei mai coapte, dar cu trecere. La Minister era doar un figurant, agitat și retoric, era permanent sub autoritatea bandei conspiratoare, condusă de Niculescu Buzești-Rădulescu Pogoneanu. A fost un diminutiv, neluat în serios de nimeni. Partidele politice fiind desființate, viața politică a țării
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de pe Corabia Nebunilor din Cartierul Popular al Nicolinei. De pe atunci poseda Aurel o mulțime de cunoștințe, masculine + feminine, platonice sau intelectuale, și coresponda cu o groază de lume: fetișoare, eleve de liceu, studente, gagici experte, nanas à haut risque, doamne coapte, dramaturgi, romancieri, universitari, critici literari, simpli prozatori, sportivi, artiști. Umblase prin multe locuri. Era viu, mobil, colecționar, [e]pistolar și dăruitor. Rapid a acceptat, ca și Adrian Alui Gheorghe de altfel, sugestia vasiliuană a perpetrării, la fără frecvență, de studii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dintre crengi și ne întorceam cu o poftă nebună de mâncare. După prânz dormeam vreo două ore și apoi iar prin pădure. De data asta luam cu noi coșulețe pentru fructe fragi, zmeură și mure. Am mâncat pe săturate frăguții copți și proaspeți. Pădurarul făcea glume cu noi, zicea că în tufișul de zmeuriș moș Martin are să ne vină de hac, ca are să ne mănânce tot din coș și are să ne gonească din proprietatea sa. E bine c-au rămas doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Maria, Aurelia și Ion au scos din trăistuță niște hrinci de pâine, sare, câteva pahare și o ploscă de apă. Eu aveam niște mere bune ionatane și le-am curățat de coajă c-un cuțitaș de la Mihai. Când erau gata copți, cartofii ne-au fost împărțiți în număr egal la fiecare. Ion, că era cel mai înalt dintre noi, s-a dus după apă, cu plosca. Fântâna lui Costea Mareței era cu cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Într-o cameră mare, rușii și-au făcut cancelarie, iar în geamuri erau numai grenade. Mama cu încă o gospodină, Verona, din vecini, le pregătea zilnic mâncarea. Pâinea lor neagră o dădeau la cai. Nu le mai plăcea. Vroiau alta, coaptă. Ne-au tăiat toate găinile și gâștele și se duceau pe uliță și veneau cu alte păsări, ouă și tot ce mai luau de la săteni. Sora, Oltea, fiind cu patru ani mai mare, bine dezvoltată și frumușică, stătea în pod
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pisici, pe vârfurile nucilor și le culegeau cu mâna, sau le băteau cu câte un băț. Multe nuci aveau încă coaja verde, așa se făcea că mâinile mele și-ale Oltei, sora mea, erau în fiecare toamnă, de culoarea castanelor coapte. Când ieșeam duminicile în sat, căutam să-mi ascund mâinile, căci nu mă simțeam bine cu ele, așa "întunecate". Mama ne strivea câte-o lămâie și ne punea să ne frecăm cu ea mâinile. Se mai limpezeau oarecum... dar nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că nu înțeleg. Nici, nu prea era nimic de înțeles. Având multe coșărci cu prune, mama pregătea loznița pentru a le usca și cazanul pentru povidlă. În livadă se săpa o groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o lopată lungă și îngustă. Uncheșul Vasile Bida, ne scotea mereu din impas. Era cel mai priceput în fierberea povidlei. Nu pleca de lângă cazan, până nu era gata povidla
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dânsul fiind mai toată ziua la serviciu. Dacă se întâmpla ca vreo vecină să-mi facă din politețe vreun compliment, că am părul ondulat ca o zână sau că, ochii strălucesc ca smaraldul, că obrajii sunt roșii ca un măr copt, mama intervenea numaidecât, spunând că, frumoși sunt toți copiii când sunt mici, fără nicio deosebire. Mi-a povestit tata mult mai târziu, că într-o toamnă, o țigancă de la Frătăuții Noi, Sasca, a venit la noi cu o traistă de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
munca în bucătărie. Eu, stând mereu lângă ea, am învățat multe rețete folositoare, care de-a lungul anilor le-am practicat cu multă eficiență. Deoarece în livadă aveam mulți pruni, strângeam prune multe pentru a le mura. Alegeam pe cele coapte și tari și le spălam bine. Apoi le așezam în borcane (nu prea mari). Din oțet, apă zahăr (miere), scoțișoară, cuișoare și sare, făceam o soluție pe care o fierbeam doar puțin și o turnam fierbinte peste prune. Mama cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fructe proaspăt culese, de-ți venea să le mănânci cu ochii! Toată casa parcă era îmbălsămată (beciul fiind sub tindă). Mie îmi plăcea așa de mult să culeg și mă bucuram că merele din pomul meu erau mari, roșii și coapte. Îmi venea să le aleg pe cele mai frumoase. Oltea mi-a dat o cârjă de fier și cu ea trăgeam spre mine crăcile încărcate. Mă întindeam cât puteam după mere și vroiam în lăcomia mea să culeg cu amândouă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păsărelele voioase zburând mereu printre crengile celorlalți pomi au început cu trilurile lor minunate. Băieții le îngânau șoptit, fluierând, fiind parcă într-o întrecere cu ele. Totul era așa de frumos! Și natura ținea cu noi. Perele mari, galbene și coapte erau parcă dintr-o pictură în ulei, pe pânză. Oltea era atentă, foarte grijulie, ca nu cumva să se strivească bunătate de pere. Tata a mai făcut rost de niște ziare și le-a aranjat în cutii, pe rafturile rămase
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sunt și azi admirate. Eu închin florii de cireș, ca omagiu, cu suflet emoționat și recunoscător, câteva modeste gânduri: Ninge pe covorul de iarbă, Se scutură florile-n grabă Prin zborul dragoste-lumină... În suflet am pace sublimă, Căci mâine cireșele coapte Vor fi... doar un vis printre șoapte! Numele meu în kanji este „Hana”, adică Floare(a). Buddha Pe 8 aprilie este celebrată nașterea celui căruia i se mai spune „Buddha al Vieții Infinite și al Luminii Infinite”... Pentru ziua de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
orez într-o piuă. Mâncăruri de sezon : „Castanele japoneze”, pe care le găsești la orice colț de stradă, reci sau fierbinți. Ca și fasolea azuki sunt folosite în prepararea dulciurilor („wagashi”). „Cartofii dulci” ce sunt foarte gustoși. Am savurat cartofi copți (frigărui), delicioși și sățioși. „Ciupercile” - „mutsutake” se găsesc din belșug toamna și se consumă fripte. SEPTEMBRIE-luna lungă de toamnă. „Nagatsuki” (numele vechi) și” Ku-gatsu” (denumirea modernă). A crizantemei sărbătoare este, Mi-e plină cupa cu sake... O petală plutește spre
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fel de fel de cuvinte și expresii. Noi îi sorbeam fiecare cuvânt, fiecare sunet, mimica și gestica lui, totul. Era fascinant! Blond, cu ochii albaștri de lapislazuli, cu un nas fin și urechi delicate, cu un ten de culoarea piersicii coapte, atrăgea ca un magnet privirile tuturor celor care-l vedeau. Iar mamei, săraca, îi creștea inima cât bostanul de dragul lui. Dar ce frumos cânta, Doamne! Ce voce caldă și plină de mlădieri cuceritoare! Mircea a fost fratele care semăna izbitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că școala nu l-a atras în mod deosebit, iar învățătura nu constituia punctul său forte. Într-o zi, mergeam la școală, ca de obicei. Frecventam clasa I și eram tare mândru de ghiozdanul meu de carton având culoarea castanelor coapte. Mircea era la gimnaziu, într-a cincea. În drumul nostru spre școală, trebuia să trecem peste un pod construit deasupra unei albii secate. Deodată, mă întrebă: Titi, n-ai vrea să fim fugari? În mintea mea întrebarea a fost decodificată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
istovitoare. În județul Constanța se gătea cu tizec, din lipsă de lemne. Acum, aici la Leland, se Încearcă recoltarea bumbacului cu mașina. Metoda aplicată până aici era recoltarea cu mâna, capsulă cu capsulă și numai În măsura În care capsula era deschisă și coaptă. De aceea era de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 96 preferință o cultură a micilor cultivatori. Problema pe care o urmărește stațiunea e obținerea unei varietăți care să aibe o coacere cât mai uniformă. Mașina culege
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
face să credem că nu mai suntem pe pământul Statelor Unite. Luăm masa În fața unui restaurant, la umbra unui uriaș smochin ce-și Întinde ramurile pe o suprafață mare, de-a lungul Întregului restaurant. Din când În când, câte o smochină coaptă se desprinde, cade și rămâne locului neluată În seamă. În fine suntem la Dixon, orășel la care visez de mult. Aici locuiește prietenul și colegul meu de la Ithaca, Willy Jones, care venise acolo Însoțit de mama sa, pentru doctorat. Mama
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
valuri artificiale, Își invită oaspeții. A doua zi repaus și folosim ziua pentru a pregăti mâcare ca la noi În țară. Trece vara și n-am mâncat salată de vinete, de care americanii nici nu vor să audă. Nici ardei copți. Pregătim un pilaf de găină, iar nu de fazan, de care ne-am săturat. Duminică 28 Iulie pornim spre Corvallis. Ne Întoarcem. E ziua morții fratelui Oprișan la Mărășești. Sunt de atunci 19 ani de când a murit În vârstă de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
al României, prin vot secret și universal. G. Liiceanu, probabil influențat binișor de grupul Ierunca, a fugit la Paris și, În prestigiosul cotidian Le Monde, i-a Învățat pe Francezi că Românii au demonstrat Încă o dată că „nu sunt apți, copți, maturi pentru democrație!”Ă Pe cine ar fi vrut Liiceanu, Monica Lovinescu și ceilalți, se pare „singurii depozitari ai adevărurilor umane, politice și sociale”, să aleagă cetățeanul român, de toate obârșiile și de pe Întreg Întinsul patriei, În această Înaltă funcție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
liturghia ortodoxă, episcop se spune despotes, stăpânul. Înțelesul franțuzescului despote e prea mult. Să zicem: ceea ce a mai rămas din puteri, din dominații și seniorii pentru cel de-al doilea rând al îngerilor. În Egipt, Shenuda al III-lea, papa copt, ia loc chiar în primul rând. Pe tronul său pontifical cu spătar nemăsurat de mare, purtând mitra sa de țar încoronat, crucea, pieptarul cu pietre prețioase și cârja patriarhală, el seamănă cu un idol păgân cu chip de Moș Crăciun
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așează în sticle bine astupate. Rachiu. Pune într-o sticlă de rachiu nou 5-6 picături de amoniac, astupă și tulbură tare. Acidul din rachiu se neutralizează și rămâne un gust foarte bun. Sos de tomate. Fierbe într-o căldare tomate coapte. După ce vor fierbe bine, trece-le prin sită, ca să le alegi de coajă și de sămânță. Sosul obținut, pune-l într-o tingire în care de mai înainte se găsește 1 litră de zahăr la fiecare ocă de sos; adaogi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pericol de intruziunea soarelui figurat în cerb, suprapusă peste răsărit: „Că el se mai paște/ Cerbul stretior/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și printre livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte.” (București), „Și după Cerbul s-a luat/ Zi de vară până-n sară/ Pe Cerbul l-a alungat./ Când soarele la apus,/ Atunci el pe Cerbul l-a ajuns” (Izvoare - Florești - Republica Moldova). În basmul Cerbul din colecția Ion Pop - Reteganul, flăcăul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dreptul de a transgresa spațiul specific și, ajungând pe domeniul umanului, intră în clasa animalelor „stricătoare”: „Cerbul stretior,/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și prin livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte” (București). Cel mai adesea, „fiara câmpului” își laudă condiția de animal greu de surprins, asemenea unei epifanii care necesită o inițiere. De aceea, prin „fala” sa el neagă puterea de a reface traseul arhetipal și de a localiza sursa degradării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]