3,019 matches
-
și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Rușchița și Muncelu Mic (Munții Poiana Ruscăi). Prelucrarea acestor minereuri se face la Baia Mare (cupru, plumb), Zlatna și Roșia Poeni (cupru), Copșa Mică (zinc). Bauxita, principalul minereu din care se obține aluminiul, se găsește în țara noastră în Munții Pădurea Craiului din nord vestul Munților Apuseni, cu zăcăminte și exploatări la Roșia, Vârciorog, AMINTIȚI-Vă minereurile neferoase învățate; materia primă din care se obține aluminiul; industria prelucrătoare care folosește în cea mai mare parte aluminiul. NOȚIUNI NOI minereu complex - asociație naturală
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
două centre de exploatare a cuprului; • zona geografică de unde se exploatează bauxita; • centrele de producere a aluminei; • regiunile geografice de exploatare a minereurilor auro-argentifere. Șantierul naval Constanța 110 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Zăcământul de bauxită de la Zece Hotare, Munții Pădurea Craiului Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor Ca în multe țări europene, și în țara noastră de la faza meșteșu gărească, mai veche, s-a trecut, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, la producția de fabrică. Dar cea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
culoarea pe placă îți trebuie ani de zile de experiență. Cea pe care o probezi în expoziție arată a fi destul de rafinată. Mă trimite chiar cu gândul la maeștrii Renașterii italiene... Tematica lucrărilor este destul de serioasă și de sobră, alături de „Craii” lui Mateiu Caragiale ilustrând poezii de Boccacio, Dante, precum și de Tereza Maria Moriglioni, reprezentanta liricii moderne italiene. Am mers pe simboluri și pe o prelucrare a manierei vechi de gravură, dar într-o viziune cu totul modernă. Sunt, de fapt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
2001 74 „Încerc să-mi asum și să decantez toate evenimentele cotidiene în folosul picturii” - Evenimentul, 6 ianuarie 2001 75 Viorica Toporaș - Poezia acuarelei, Teodor Hașegan, „Cronica”, nr. 9, 2001 76 Gr. Micu - Expoziția de artă a universitarelor - o reușită, Crai nou, 22 octombrie 2005, p. 5 77 La „Casa mea” - Oana Lazăr, rev. „Convorbiri Literare”, nr. 12 (dec.), 2001 78 Voiaje și picturi - Valentin Ciucă, „Ziarul de Iași”, 5 aug., 2003, p.6 79 Voiaje și picturi - Valentin Ciucă, „Info
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cerințelor de apă potabilă și industrială a municipiului București, a extinderii irigațiilor din zonă cu 10.700 ha și producerii de energie electrică în centrala Clăbucet. Lacul de acumulare este situat în depresiunea dintre masivele Iezer Păpușa, Făgăraș și Piatra Craiului, preluând apele de pe o zonă hidrografică de 103 kmp situată la o altitudine de 1700 m. Barajul a fost fundat pe roca de bază alcătuită din șisturi cristaline. Are înalțimea de 105 m, lungime și lățimea la coronament de 300
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
fecior care recunoscut și iubit de domn, s-a numit Petru Rareș, iar mai târziu a devenit Domn al Moldovei. La petrecerea mare de la Hârlău, dată de Ștefan cel Mare la 6 decembrie 1497, în urma victoriei de la Codri Cosminului asupra craiului polonez, Ioan Albert, domnitorul„le-a făcut mare ospăț tuturor... de la mare până la mic... și cu daruri scumpe îi dărui pe fiecare după destoinicia sa, și-i trimitea apoi la casele lor și-i învăța să laude și să binecuvânteze
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri Să certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnariul, el însuși fiind boier și pr oprietar de vii. * în privința expediției polone din anul 1691, care a afectat din plin și zona Neamțului, Ion Neculce spune că: în al șasălea an al domniei lui Cantemir vodă cobo râtu-s-au iară craiul Sobețki cu oști grele în Țara Moldovei... ș-au venit craiul cu obuzul pe la Botășani, și pen Cotnari păn la Târgu Frumos, și de la Târgu Frumos iar s au întors în țara lui, că era vrem e de toamnă. Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
expediției polone din anul 1691, care a afectat din plin și zona Neamțului, Ion Neculce spune că: în al șasălea an al domniei lui Cantemir vodă cobo râtu-s-au iară craiul Sobețki cu oști grele în Țara Moldovei... ș-au venit craiul cu obuzul pe la Botășani, și pen Cotnari păn la Târgu Frumos, și de la Târgu Frumos iar s au întors în țara lui, că era vrem e de toamnă. Și atunce întorcându-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamțu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ai pe drum împărătesc piatră bătută cu ciocanul, și poștă rânduită, și toate ca-n palmă. Aici la noi, Domnul Dumnezeu ne-a poruncit să n avem căi statornice, ca s ă nu ne găsească dușmanii. Dacă n- avem oștile crailor, ne împresurăm de pustie. Domnul abate Paul de Marenne era curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit și pe asemenea întuneric de păcură. Ceru lămurire c u glas s căzut lui Alecu Ruset și beizade
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
imaginației fantastice, preludiul conturează un admirabil portret muzical al spiridușului capricios și hoinar, inspirat din creația shakespeare-iană, Visul unei nopți de vară. Țesătura sonoră, cu toate elementele de limbaj măiestrit alese, concură la aceeași evocare feerică a poveștii lui Oberon, craiul duhurilor, ce pune la încercare virtutea doamnei Titania, prin complicitatea poznașă și abilă a spiridușului Puck. Acest tablou narativ apare conturat cu plasticitate prin intermediul formulelor melodice ascensionale, ritmurilor punctate, apogiaturilor multiple, dar și cu aportul unei fluidități marcante a evoluției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al unei copilării pierdute. Iar fericirea Inocenței pare să îți umple din nou sufletul de farmecul acelor tărâmuri de poveste, în care graiul zânelor e clinchetul dulce al clopoțeilor, iar spiridușii zboară pe spinarea vântului la chemarea cornului vrăjit al craiului Oberon. Același spirit meticulos al compozitorului va recurge, în mod deliberat, la păstrarea topicii engleze a formulării originale (The Fairies Are Exquisite Dancers), punând în valoare semnificația adjectivului prin plasarea sa anticipativă. Ilustrația gravată de Arthur Rackham surprinde nuanțe pline
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un amplu curent al culegerilor de povești și poezii inspirate de izvoarele literaturii populare, manifestat în întreaga Europă și menit să pună în valoare potențialul folcloric al spiritului național. Astfel, poveștile minunatei lumi însuflețite de împărați, elfi, sirene, zâne sau crai vor reprezenta adevărate manifeste ale mediilor intelectuale în demersul lor comun de identificare națională. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Feux d’artifice, preludiul Les fées sont d’exquises danseuses va fi interpretat în primă audiție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la umbra lor" de când era ,,fată în floare", Carmen Mihalache trăiește într-o lume care există deopotrivă în cărți, dar nu ca un univers paralel, ci ca o a patra dimensiune, accesibilă doar inițiaților, marilor, nevindecabililor, pasionaților cititori." Doina Cernica, Crai Nou, 2007 "Carmen Mihalache ne-a întins o micuță capcană. Nu e o carte care să continue un cod al bunelor maniere. E o carte a portretelor vii, portrete de regizori, actori, muzicieni, oameni apropiați de cultură. E un demers
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sale și nu o dată să o completeze prin plusul de informație pe care acestea îl conțin, reprezintă o lectură captivantă, o bucurie pentru cititor și privitor și deopotrivă un document sensibil și important al istoriei picturii românești contemporane." Doina Cernica, Crai Nou, 2012 ARCADIE SUCEVEANU (CHIȘINĂU) Arcadie-Vasile Suceveanu s-a născut la data de 16 noiembrie 1952 în satul Suceveni, raionul Hliboca (Adâncata) din regiunea Cernăuți (astăzi în Ucraina), în familia lui Vasile și Catrina Sucevan. După studiile efectuate la Școala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prin râpi neguroase. Mai este puțin până la apus și nu știu ce voi face la noapte. Mi-au căzut ochii pe o clădire nouă și cochetă, singură în câmpul din vârful muntelui. Aici l-am descoperit pe Victor Cordea, instrumentist în formația «Crai Nou». A cântat prin Europa, prin America. A obținut un ajutor PHARE și așa a pornit la un drum nou. (Câți n-ar vrea...). A cumpărat pământ, a construit o cabană modernă, cu bar la etaj, a procurat utilaje și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
hilare, bântuit de atâtea neîmpliniri și drame, Schitul de la Țibucani este o binecuvântare dumnezeiască. Iar Ionică a înțeles perfect rostul adânc al triunghiului în care a fost binecuvântat și merge mai departe, spre soare-răsare, ca ultimul răzeș al Măriei Sale... Urmașii Craiului - Săriiiți! Săriți, oameni buni! O-nnebunit Tică! - Era noapte grea, aproape de miezul nopții. Oamenii au sărit buluc și au intrat în casa lui Tică. M-am dus și eu. Tot satul era adunat acolo. Tică stătea cu ochii pironiți în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au plantat deasupra pui de fagi. Și azi se mai cheamă Făget acest loc, dar fagii au dispărut demult. I-au tăiat urmașii. Domnul Ștefan i-a dat lui Ivan Craiu „uric cu tot venitul” pentru el și pentru urmașii Craiului pe aceste locuri. Și cum spuneam, ajunge aici mai târziu boierul Papadopol-Calimah. Într-o noapte de Înviere, când tot satul era la biserică, oamenii grecului au dat foc la casele răzeșilor și așa au ars și documentele urmașilor Craiului. Au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
urmașii Craiului pe aceste locuri. Și cum spuneam, ajunge aici mai târziu boierul Papadopol-Calimah. Într-o noapte de Înviere, când tot satul era la biserică, oamenii grecului au dat foc la casele răzeșilor și așa au ars și documentele urmașilor Craiului. Au dat foc și la biserică în noaptea de Înviere. S-au revoltat răzeșii, dar a venit potera și i-a împușcat. Așa s-a făcut grecul stăpân pe aceste pământuri...” Am ajuns într-o văioagă plină de corni înfloriți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță tăiase un porc pentru „fiii satului” că veneau alegerile în toamnă. După rugăciuni și cântece, a vorbit popa Schijă cu pilde din Evanghelii, apoi Ion Irimia. Despre frumusețea și cumpătarea oamenilor, despre cinstea urmașilor Craiului. Mama Cataroilor era și ea acolo. După mai multe insistențe din partea primarului Ghiță, a vorbit un profesor de la Universitatea din Iași. „Ați vorbit frumos, domnule Irimia, despre oamenii acestor locuri din care mă trag și eu. Ne aflăm lângă sfânta
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai multe insistențe din partea primarului Ghiță, a vorbit un profesor de la Universitatea din Iași. „Ați vorbit frumos, domnule Irimia, despre oamenii acestor locuri din care mă trag și eu. Ne aflăm lângă sfânta Biserică, dar nu pot să tac. Urmașii Craiului nu mai fac onoare bunicilor noștri, care erau mult mai săraci ca noi și nu furau un capăt de ață. Să lași tu o casă de copii fără o vacă în bătătură și să fii liber să-ți faci de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fără drugi. Pusese bunicul o scândură pe care stătea ulcica. Pe scândură scrisese cu cărbune doar atât: Bate cepul! Venea drumețul, bea o ulcică, zicea „Dumnezeu să-i ierte!” și pleca. Și nu fura nimeni. Și unde au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au mâncat apoi în tăcere din bunătățile primarului. „Are și el casă bătrânească aici în sat și mai vine uneori pe-aici, îmi explică Ion Irimia. I-a furat Cataroi tot, până
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Da Teletin o vinit la părintili Schijă șî o scos părtișeli... Ghetu om era năcăjît rău... Șî le-o aruncat pi foc Teletin. Dacă le dăde pi apă, scăpa Jicî cu un chișior rupt, cu gâtu șiușit, da scăpa...” Urmașii Craiului și-au adus aminte de poveste... O poveste pe care procurorii n-o cunoșteau. Dacă vrei să nu se surpe biserica, te duci la femeia care ți-i dragă, în timp ce doarme, și-i măsori trupul cu o trestie și trestia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se poate găsi una cu apă sărată sau sălcie. Am pomenit noi despre cele vreo 400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu mitropolitul din Ieși, cu toate hainele și odoarele mitropoliei. Ș-au luatu și moaștele lui Sfetei Ion Novei de la Suceavă, care le u fostu adus aceste moaște din Țara Turcească Alexandru-vodă cel Bun. Și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]