4,293 matches
-
sub piatra «rușinii» (Gen 2,25), pe care inițial o ignoram, deși eram «goi». Probabil că, mai mult decât păcatul sau, mai bine zis, înainte de a se săvârși păcatul, ceea ce rănește inima lui Dumnezeu este tocmai «rușinea» de a fi creaturi, rușine care ne face să ne ascundem de acel Dumnezeu care nu încetează să ne caute și să ne cheme: «Unde ești?» (Gen 3,9). Dacă stăm bine și reflectăm, nu ar trebui să fie prea greu să rămânem fideli
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Într-un moment istoric precum acesta, în care avem șansa, și nu neajunsul, de a trăi, trebuie să deosebim cu atenție între declin și decadență. Declinul este un fenomen natural, care apare odată cu nașterea și se încheie cu moartea oricărei creaturi. Ar fi nerealist din punct de vedere rațional, așa după cum ar fi scandalos din punctul de vedere al credinței, să ne închipuim viața în general, dar și viața consacrată în mod special, ca pe o cale ce trebuie să urce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
creștem cum se cuvine, nu pentru a afișa o atitudine de superioritate sau de excelență, ci pentru a ne obișnui să dăruim. Una dintre minunatele însușiri ale harului consacrării, în cadrul harului botezului și a însăși darului fundamental al vieții de creaturi, este exercitarea libertății. Libertatea, care este dovada cea mai grăitoare a faptului că orice bărbat și femeie sunt creați «după chipul și asemănarea» lui Dumnezeu, este jucată în viața consacrată prin renunțare. O renunțare ce ar trebui să-i ajute
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de a vivifica frații și surorile. Există carisme care se extind, din diferite motive, pe o durată istorică de o anume amplitudine și există altele care sunt expresia unui determinat har, cărora nu li se pot jertfi persoane care, în calitate de creaturi botezate, au o demnitate regală, preoțească și profetică ce trebuie să o exercite cât mai bine posibil. Tocmai fidelitatea față de carismă ne poate obliga să recunoaștem stingerea ei istorică, căci e mai bine să se stingă o astfel de carismă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Charles de Foucauld despre misterul de la bunavestire: Această sărbătoare este și sărbătoarea călătorilor. Învață-ne, o Mamă, să călătorim așa cum călătoreai tu... cu privirea sufletului mereu îndreptată doar spre Isus, pe care-l purtai în sânul tău, trecând prin mijlocul creaturilor ca într-un vis». Miezul spiritualității și al idealului de viață religioasă a fratelui Charles este viața ascunsă de la Nazaret. Această perioadă a vieții lui Isus l-a atras atât de mult încât voia să trăiască la Nazaret, îmbrățișând modul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fi adevărat, întrucât știm că oarecum fericirea depinde și de modul cum persoana și-a fixat strategiile ei de adaptare în trecut. Însă modalitatea de a privi la viață numai din această optică... sufocă speranța oricărei noutăți la care fiecare creatură este chemată. Atunci când omul rămâne închis în propria-i fragilitate și își pierde orice orientare care să-l ducă dincolo de limitele proprii, intră într-un labirint șubred de nefericire și de suferință pe care am putea să-l denumim „frustrare
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
sale interioare, trebuiesc în mod sigur dresate și controlate. În același timp este nevoie să se ia în considerație viața nu numai din prisma univocă a profunzimii psihicului, ci și dintr-o perspectivă deschisă față de posibilitățile existenței la care fiecare creatură este chemată de Dumnezeu. „Nu trebuie să se uite niciodată faptul că lumea adevărată a persoanei, cea care îi permite să se realizeze în unicitatea și irepetabilitatea ei, este lumea semnificațiilor și a valorilor. Semnificațiile sunt cele ce dau sens
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
provocărilor existenței. Acest lucru implică obiective planificate și realizate zilnic în viața de fiecare zi, acolo unde individul este invitat să trăiască cu fidelitate și creativitate idealul unei vieți fericite în interiorul unei realități care este aceea a stării sale de creatură. Fidelitatea față de chemarea proprie nu înseamnă că această chemare este la dispoziția persoanei ca să fie folosită și consumată după bunul plac, ci că ea este parte dintr-un proiect; creativitatea exprimă modul prin care chemarea este realizată în viața de
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
totodată devine mai transparentă și mai plină de har. Acesta este darul și experiența maternității și a paternității spirituale”. Reînnoindu-și propria capacitate de integrare a neputințelor și a slăbiciunilor propriei ființe, individul reușește sa „păstreze sensul” existenței specifice de creatură, întorcându-se înapoi și redescoperind valorile de bază ale vieții sale. Numai așa va putea să persevereze în mod creativ în căutarea fericirii și să se îngrijească de noutățile pe care le va produce. Capacitatea de a reporni la drum
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
la dimensiunea cea mai sublimă a persoanei, deschisă spre valoarea ei intențională și vocațională. Este o fericire care trece dincolo de lucrurile materiale, întrucât ea surprinde aspecte mai importante ale persoanei, cum ar fi aspectele mai raționale ale existentei ei de creatură, făcută după chipul lui Dumnezeu. Acest tip de fericire se corelează mai mult decât necesar cu sensul transcendent al naturii umane care permite o dezvoltare spre un sens ultim al existenței și care umple inima de o bucurie ce se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
este suficient de clară, probabil doar se poate intui cât de cât, asemeni acelei nave care apare din orizonturi îndepărtate, dar care mai apoi capătă o formă din ce în ce mai clară, asemenea unei forțe ce dă o vitalitate nouă existenței proprii de creatură deschisă spre lumea externă. „Nu vă fie teamă! Deschideți, cât mai mult posibil, porțile lui Cristos!” striga cu glas puternic Ioan Paul II la începutul pontificatului său. Tocmai în virtutea acestei porunci persoanele consacrate continuă să deschidă poarta inimii lor Celui
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de zi. Acest lucru este însă posibil numai în măsura în care suntem dispuși să ne lăsam luminați în interior, astfel încât, în spirala inimii, să poată intra lumina celui care-i cheamă pe consacrați să-și continue drumul spre realitățile transcendente. Întrucât este creatură, orice ființă vie este chemată să se lase transformată de iubirea lui Dumnezeu de-a lungul întregului ei drum de viață. Cine caută fericirea adevărată nu poate să se excludă de la această muncă de transformare și de convertire. Nu se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
în motivația credinței și în docilitatea față de acțiunea Duhului Sfânt. Numai armonizând dorința de o fericire promisă cu realitatea unui drum de realizat pas cu pas va fi posibil să se profite de noutatea pe care Dumnezeu o pregătește fiecărei creaturi. Va fi posibil să se recunoască resursele și darurile pe care fiecare le are la dispoziție pentru a da mărturie vie despre acea speranță care nu apune niciodată. Capitolul 4 DA, FERICIȚI, DAR ÎMPREUNĂ: SECRETUL UNEI FERICIRI RELAȚIONALE Fericirea nu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
în căutarea unei vieți consacrate Domnului și valorilor împărăției în mod fericit. Cea dintâi considerație; fericirea nu ne permite să stăm cu mâinile în sân, fiecare are o muncă de îndeplinit în via Domnului. Persoanele consacrate au munca lor. Orice creatură are o muncă de dus la îndeplinire și de realizat: aceea de a răspunde la chemarea lui Dumnezeu pentru a fi mărturisitori ai iubirii Sale. Există o misiune de realizat care este destul de solicitantă și care este aceea de „a
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pentru a crește ori de câte ori îl consideră pe celălalt demn de apreciere și respect, întrucât face parte din patrimoniul vocațional comun. Contactul lor reciproc devine formativ deoarece tocmai în relație se experimentează ceea ce este pozitiv în fiecare persoană care este o creatură a lui Dumnezeu: energii pozitive, sentimente constructive, imaginație și inteligență creative. În sfârșit, există un nivel de empatie firească și autentică ce trebuie cultivat acolo unde armonia dintre ideal și real este modelată de alegerile continui pe care fiecare le
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
lui proprie. De-a lungul acestui traseu comun schimbarea asumă din ce în ce mai mult fizionomia unei descoperiri reciproce, a unei autotranscendențe comune, în care persoanele consacrate se arată unii altora, trezind astfel demnitatea lor și individualitatea de neînlocuit a existenței lor de creaturi create după chipul și asemănarea creatorului. „Întâlnirea adevărată se bazează pe autotranscendență mai mult decât pe simpla exprimare de sine. Ea se deschide spre un logos, pe când o pseudo-întâlnire are ca fundament un dialog «fără logos» (...) și reprezintă numai o
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
mereu mai mult la Cristos, adevăratul maestru al fericirii. Aceasta este istoria care a caracterizat și continuă să caracterizeze viața consacrată așa cum este înțeleasă ea în sânul bisericii. 4.1 O fericire liniștită și o mare pace Persoana, întrucât este creatura lui Dumnezeu, este chemată să dea răspunsuri concrete de-a lungul procesului evolutiv al istoriei ei umane și vocaționale. Ea este responsabilă de propria viață și de acțiunile ei în relația cu ceilalți. Considerațiile făcute până aici scot în evidență
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
redutabilul dumneavoastră pasager și coleg, sosit din Mozambic, am căzut în acord asupra următoarelor șase înțelesuri ale noțiunii de spirit: 1) vânt; 2) forța de impulsie iradiind dintr-o inimă simbolică; 3) mesaje inspirate emanând dintr-o sursă invizibilă; 4) creaturi spirituale; 5) Spiritul Sfânt sau forța activă a lui Dumnezeu și, în sfârșit, 6) forța vitală ce acționează în interiorul creaturilor terestre. Însă asupra acestui ultim punct, al șaselea, am alunecat într-o nedorită contradicție. Domnia-sa susținând, în special, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
1) vânt; 2) forța de impulsie iradiind dintr-o inimă simbolică; 3) mesaje inspirate emanând dintr-o sursă invizibilă; 4) creaturi spirituale; 5) Spiritul Sfânt sau forța activă a lui Dumnezeu și, în sfârșit, 6) forța vitală ce acționează în interiorul creaturilor terestre. Însă asupra acestui ultim punct, al șaselea, am alunecat într-o nedorită contradicție. Domnia-sa susținând, în special, pe baza textului scriptural din Psalmul 146 cu 4 ("Spiritul [omului] trece, se întoarce în pământ; în aceeași clipă pier și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nimic, nu-i fu dat nici să-și amintească gestul cu care luase maul clarvăzătoarei. (Devenindu-i totuși foarte clar că, pentru o vreme, boarfa n-o să-l reclame la nici un garaj.) Pentru că, ușa crăpîndu-se ușurel, în fața lui se ivi creatura din fum de eșapament de alaltăieri. La fel de străvezie, dar parcă mai fercheșă. Cu ochelarii cu rama impozantă schimbați pe unii din sârmă argintie, subțire (conferindu-i Profesorului un discret aer de Gandhi). Cu pipa în care, parcă, perpelea tămâie. C-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
toți cretinii care, ieșind în evidență, călcau pe bătături statul (meritînd deci să fie azvârliți, ca niște lături, în penitenciar), singura vegetație întrezărită de Pinky era fata împăratului verde. Unicul petec de cer era, normal, fata împăratului albastru. Iar singura creatură care se învrednicea ca, din când în când, să i se cocoațe pe genunchi era, bineînțeles, odrasla împăratului portocaliu. Perversa asta mică i se zvârcolea și-acum în spinare, căuta să-l cuprindă cu degetele de moștenire și, sesizîndu-le târziu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai fie exprimă negativ o aspirație după tot. Dorința neantului satisface decent un gust secret și tulbure de divinizare. Nu ne nimicim în Dumnezeu decât pentru a fi El însuși. - Căile misticii trec prin cele mai dureroase taine ale mândriei creaturii. De ce-n iluminarea incurabilă a morții mă simt mai puțin singur decât în mijlocul vieții? Este ceva atât de dezastruos de sigur în conștiința că vei muri, încît ea te mângâie de absența oamenilor și a adevărurilor. Acordurile de orgă și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
există decât prin excesele memoriei, iar tu, prin vestigiile unui egoism. În orice parte ai apuca, nu dai decât de Dumnezeu. Oare cum pot privi cerul acei ce n-au regrete? Pentru a iubi, trebuie să uiți că semenii sânt creaturi; luciditatea nu te apropie decât de Dumnezeu și de neant. Fericiți sânt doar acei cărora dragostea le e un tot ce nu le dezvăluie nimic; care iubesc într-un freamăt de neștiință și perfecțiune. Din zarea lumii, Dumnezeu e tot atât de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în abisul divin! Nici o margine de cuget și nici o zare a lumii nu vor mai opri tăvălirea deznădejdii pe pustiul lui Dumnezeu și nici un rai nu va mai înflori pe năpăstuirea lor comună. Creatorul își va da ultima suflare în creatură, în creatura fără de suflare. Ce gust de cenușă emană de dincolo de lumi! În patru ochi cu Diavolul. - De ce se arată el mai rar decât Dumnezeu? Sau îl trăiești pe acesta prea diabolic, de amestecul straniu face superfluă revelația esenței pure
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
divin! Nici o margine de cuget și nici o zare a lumii nu vor mai opri tăvălirea deznădejdii pe pustiul lui Dumnezeu și nici un rai nu va mai înflori pe năpăstuirea lor comună. Creatorul își va da ultima suflare în creatură, în creatura fără de suflare. Ce gust de cenușă emană de dincolo de lumi! În patru ochi cu Diavolul. - De ce se arată el mai rar decât Dumnezeu? Sau îl trăiești pe acesta prea diabolic, de amestecul straniu face superfluă revelația esenței pure a Satanei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]