19,565 matches
-
ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă. Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 1 alin. (1): „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. “ ; ... – Art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4): (1^1
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
art. 15^1 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, care se referă la cadrele didactice universitare titulare. ... 18. Cât privește, în sine, textul criticat din Legea educației naționale nr. 1/2011, acesta nu face decât să stabilească ce se înțelege prin personal didactic titular, respectiv cadru didactic și de cercetare asociat. Or, constatarea neconstituționalității normelor care definesc aceste categorii de cadre didactice nu ar fi
DECIZIA nr. 509 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263777]
-
I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Din examinarea motivelor de neconstituționalitate formulate de autor, Curtea constată că acesta critică dispozițiile art. 133 și ale art. 246 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în
DECIZIA nr. 501 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263851]
-
altor acte de nivel superior. Prin urmare, în acord cu dispozițiile legale anterior citate, este necesar ca, în elaborarea de ordine, să se respecte actele juridice normative cu forță juridică superioară adoptate anterior. În acest context, Curtea constată că reclamanta critică dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b din anexa nr. 1 la Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin OMS nr. 119/2014, potrivit cărora zona de locuit este definită ca fiind zona construită
SENTINȚA CIVILĂ nr. 138 din 22 octombrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/263843]
-
prisma impactului bugetar, iar nu să extindă obiectul de reglementare al legii, prin prisma categoriilor de sume și, implicit, a categoriilor de bugete, cu consecința majorării impactului bugetar. Dispozițiile modificate nu se aflau într-un mod indisolubil legate de aspectele criticate în cererea de reexaminare, aceasta vizând lipsa corelării cu alte acte normative referitoare la rolul Curții de Conturi, protejarea bugetului public național prin sancțiuni de natură penală a nerecuperării prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi potrivit art. 64 din Legea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
reglementate tot printr-o lege cu caracter organic. Altfel spus, în reconfigurarea efectelor juridice ale rapoartelor/ constatărilor Curții de Conturi, astfel cum acestea sunt prevăzute în Legea nr. 94/1992, în opinia Președintelui României, Parlamentul ar fi trebuit să adopte legea criticată în conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (1) din Constituție, ca lege organică. ... 19. Autorul sesizării consideră că „prin raportare la întinderea efectelor stabilite pentru prezenta lege, aceasta nu vizează doar plăți realizate în baza unor acte emise sau încheiate
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
pronunțate nici hotărâri prealabile, nici hotărâri în soluționarea unor recursuri în interesul legii care să contravină dispozițiilor Legii fundamentale, iar cu privire la practica judiciară existentă, constată că aceasta nu se caracterizează printr-o cvasiunanimitate care să plaseze interpretarea textului criticat în afara cadrului și a limitelor Constituției. ... 20. În acest context, faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, dispozițiile legale în sensul criticat de autorul excepției, și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
adoptarea urgentă a legilor ar depinde ridicarea MCV și aderarea României la spațiul Schengen. Autorii obiecției susțin că, în realitate, motivul pentru care nu este așteptat acest aviz este simplu: cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1.079 din 21 martie 2022 referitor la legea pentru desființarea SIIJ, ci conțin foarte multe reglementări problematice care vin în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe avize
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
art. 51 alin. (3) din legea criticată reglementează posibilitatea ca Inspecția Judiciară să poată face recurs împotriva hotărârii CSM de respingere a acțiunii disciplinare, ceea ce constituie o formă de presiune pusă asupra magistraților. Această posibilitate a fost, de altfel, criticată de Comisia de la Veneția în numeroase avize: „[...] Odată ce comisia de disciplină a Consiliului Judiciar Suprem a decis în favoarea judecătorului, această decizie ar trebui să fie definitivă. [...]“ [CDL-AD(2002)015, Avizul referitor la proiectul de lege privind modificările la
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
să le acorde un termen pentru a depune concluzii scrise cu privire la schimbarea de încadrare. Întrucât judecata disciplinară este limitată la aceleași fapte pentru care s-a desfășurat cercetarea disciplinară, imputată aceleiași persoane, nu se poate reține contrarietatea normei criticate cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 57. Cu privire la posibilitatea Inspecției Judiciare de a face recurs împotriva hotărârii secției de respingere a acțiunii disciplinare, se arată că această posibilitate a existat încă din anul 2004 și, prin
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
pedepsei sub supraveghere reprezintă doar un mijloc de individualizare judiciară a executării unei pedepse de condamnare la pedeapsa cu închisoarea (pedeapsă privativă de libertate), ceea ce implică, intrinsec, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, ceea ce dispune chiar textul criticat în prezenta cauză, fără a opera vreo distincție cu privire la modalitatea de executare a respectivei pedepse. De altfel, potrivit art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, soluțiile pe care le poate pronunța instanța în rezolvarea acțiunii penale
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
în interesul legii. Normele procesual penale criticate au următorul conținut: „(3) Dacă instanța constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), dispune prin încheiere admiterea cererii de redeschidere a procesului penal.“ ... 13. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
sau Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate de autori, Curtea constată că intenția acestora a fost aceea de a critica dispozițiile legale care circumscriu accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, pentru procurori. Or, aceste dispoziții constituie obiectul de reglementare al art. 7 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.374D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care arată că sunt criticate dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, și anume la Decizia nr. 383 din
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
2021, paragrafele 33, 35, 36 - a reținut, referitor la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate de autor, Curtea constată că intenția acestuia a fost aceea de a critica dispozițiile legale care circumscriu dreptul martorului de a nu se acuza, respectiv obligația martorului de a da declarații conforme cu realitatea. Or, aceste dispoziții constituie obiectul de reglementare al art. 118 și al art. 120 alin. (2) lit. d) din
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
i se aduc apoi la cunoștință următoarele drepturi și obligații: [...] d) obligația de a da declarații conforme cu realitatea, atrăgându-i-se atenția că legea pedepsește infracțiunea de mărturie mincinoasă. “ ... ... 10. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală privind dreptul la un proces echitabil, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
unui act administrativ. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se expune mai întâi cadrul procesual al ridicării excepției, determinat de o succesiune de contestații/hotărâri judecătorești referitoare la acțiuni disciplinare aplicate de o unitate de învățământ. În contextul respectiv, autorul excepției critică art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 motivat de faptul că instanța de judecată învestită cu soluționarea unei contestații (pe care a formulat-o împotriva hotărârii prin care sa dispus nesancționarea unor persoane împotriva cărora formulase plângere
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tinel Panaite în cadrul contestației formulate în procedura de cameră preliminară. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că aceasta vizează interpretarea dispozițiilor criticate cu referire la conținutul actelor de urmărire penală efectuate în cauză. Astfel, potrivit art. 311 alin. (1) din Codul de procedură penală, într-o interpretare dată de anumite organe de urmărire penală din cadrul mai multor parchete din țară, având
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
aprilie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în vigoare în anul 2017, dispoziții cu un conținut aproape identic cu prevederile criticate din Legea nr. 36/1995, în forma în vigoare în luna august 2011. ... 7. Cât privește încălcarea art. 53 din Constituție, se susține că se poate ajunge la îngrădirea unor drepturi care nu sunt justificate de gravitatea faptei, atât timp cât
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între excepția de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). În același sens, Curtea a reținut că legătura excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]