4,292 matches
-
soția acestuia, Lavinia, a vrut să se înece. A fost însă salvată și a devenit o nimfă nemuritoare. Ana Furrina / Anna Perenna era venerată de oameni simpli și în templele în care se practica prostituția sacră. Flora este zeița câmpurilor cultivate, a grădinilor, a florilor, a iubirii. La origine se spune că a fost o nimfă se numea Cloris. Ea a fost curtată și tulburată de Zefir, zeitate a vântului, care a luat-o de soție, i-a dăruit tinerețea veșnică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și colecționar de artă și manuscrise, a imortalizat-o în picturile sale. Hetairele în Grecia Asemenea curtezanelor din India și din China, hetairele (în limba greacă, însoțitoare; hetairiile erau grupări de tineri aristocrați animați de idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spirit, prin erotism rafinat și mai cu seamă pentru că au fost în compania unor celebrități ale timpului: Aristip din Cirene, Demostene, Socrate, Aristofan, Epicur, Platon, Menandru etc. Meretrices / meretriculae în Roma. Meretrices onestae în Italia La romani, femei rafinate și cultivate bonae mulieres sau meretrices se antrenau în destinderea atmosferei serbărilor, ceremoniilor, banchetelor și pentru a ține companie înalților demnitari și elitei culturale a timpului. Ca modele legendare, practicantele amorului liber le aveau pe Acca Larentia și pe Flora, zeițe în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cele făcute cu sinceritate. Să nu fie accesibile oricărui îndrăgostit, să-și stăpânească violența firii, să se antreneze în jocuri erotice, după cum acestea li se potrivesc. În Italia, în perioada Renașterii, de prestigiu se bucurau meretrices onestae. Femei frumoase, elegante, cultivate, curtezanele Renașterii se remarcau prin conversații de spirit în saloane și la festivități mondene, țineau companie personalităților politice și artistice ale timpului, bancherilor. Unele dintre aceste frumuseți celebre au intrat în istorie prin inteligență și rafinament, fiind în compania unor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cu atât mai mult cu prostituatele de rând care își vindeau trupul pe sume derizorii pentru a trăi, deși la solicitatea patroanei sau a protectorului danna nu refuzau relațiile de intimitate cu clienții. Curtezanele tayu erau profesioniste ale sexului, cultivate, frumoase, tinere. Ele se mențineau în anturajul aristocraților ca dansatoare și cântărețe. Dintre ele se recrutau dansatoarele odoriko, unele ajungeau să se prostitueze pentru a trăi. Era și categoria prostituatelor comune shiku (rățuște) ce trăiau din relații întâmplătoare în stabilimente
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
inteligență și putere de seducție. Unele au iubit cu pasiune, cele mai multe s-au dăruit suveranilor din interes și din orgoliu. Unele au adus pe lume progenituri recunoscute drept urmași regali, princiari sau etichetate ca bastarzi, mereu expuși respingerii sociale. Inteligente, cultivate, rafinate, sofisticate, senzuale, charismatice, favoritele suveranilor și nobililor europeni erau admirate pentru toaletele luxoase, pentru eleganța manierelor, pentru acțiunile de filantropie culturală. Toate aduceau fast, decor, strălucire, farmec și culoare curților suveranilor și nobililor. Unele străluceau prin frumusețe și rafinament
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
științelor, constructorul Acropolei, în principal. În timpul lui a început Războiul Peloponeziac, între cetățile rivale Sparta și Atena (431-404 î.H.). Atena a fost înfrântă, Sparta și-a extins hegemonia în Grecia continentală și sudică. Aspasia, o tânără frumoasă, inteligentă și cultivată, cu talent oratoric deosebit, a venit în Atena, odată cu un val de emigranți, după războaiele persane ce secătuiseră resursele orașului-stat. Printre aceștia se aflau și: arhitectul Hippodamos, istoricul Herodot din Halicarnas, filosoful Anaxagoras. Toți erau meteci, străini sau greci necetățeni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
drepturile imigranților, restricționau căsătoriile cu ei. Tânăra milesiană și-a câștigat existența, după unele surse, ca hetairă, oferind companie bărbaților însemnați. În jurul ei se aflau cei mai de seamă filosofi, literați, artiști ai vremii. Hetairele erau femei tinere, frumoase, elegante, cultivate, sofisticate, ce străluceau prin arta conversației, prin muzică, dans și poezie și creau atmosferă spirituală elevată reprezentanților elitei culturale a timpului. Prin intermediul arhitectului Hippodamos din Milet, se spune, ar fi cunoscut-o Pericle pe Aspasia, în anul 449. Conducătorul militar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frumusețe, rafinament, inteligență. Distinsa doamnă de curte încânta prin muzică, dans și eleganță în comportare și se făcea admirată și dorită de aristocrați. Era foarte apreciată pentru talentul ei poetic. A rămas, peste timp, un model de curtezană, de femeie cultivată, autoarea poeziilor cu formă fixă tanka ce exprimau concentrat idei și sentimente prin treizeci și unu de silabe / cuvinte. Au circulat mai multe anecdote pe seama ei. Una dintre acestea se referă la modul în care a intrat în dizgrația Curții
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
guvernator. La șapte ani citea cu ușurință, la douăzeci și unu de ani era considerată o poetă talentată. După moartea tatălui, a devenit doamnă de onoare a împărătesei Sadako, în 991 sau 993, și a primit numele Shonagon, "Sfetnic mic". Fină observatoare, cultivată, erudită, cu gusturi rafinate, cu talent literar, doamna de onoare și-a consemnat impresiile legate de viața de curte și a lăsat urmașilor reflecții profunde privind viața socială a timpului. După ce împărteasa Sadako a fost înlocuită cu fiica unui demnitar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unei adolescente, a ajuns la curtea împăratului japonez Go Fukakusa și, cu acordul tatălui, a devenit, la treisprezece ani, în 1271, concubina (mekake) acestuia, un tip timid și cu un defect de mers. Era viitoarea Doamnă Nijo, veselă, inteligentă și cultivată, scria poezii, practica muzica. A simțit nevoia să-și prezinte viața și a lăsat posterității o carte autobiografică, Confesiunile Doamnei Nijo, ce reflectă viața de concubină și oferă recomandări pentru viața erotică. Frumoasa concubină i-a născut un băiețel împăratului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
muzicală. Vanozza de Cattanei (1425 ?-1518) și Giulia Farnese (1474-1524) Provenit din ramura spaniolă a familiei Borgia, Rodrigo (1431-1503) a urcat în ierarhia ecleziastică, ajungând episcop și apoi papă, sub numele papa Alexandru al VI-lea (1492-1503). Bărbat chipeș, inteligent, cultivat și extrem de ambițios, episcopul Rodrigo a fost un priceput administrator și patron consecvent al artelor. A împodobit sălile Vaticanului cu opere de artă de valoare, i-a comandat lui Michelangelo reconstruirea Bisericii Sfântul Petru din Roma. Episcopul Rodrigo, devenit papa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pontificatului papei Iuliu al II-lea (1503-1513). Seducătoarea curtezană a atras și a menținut interesul papei Alexandru al VI-lea Borgia, bărbaților bogați, influenți și culți prin frumusețe, eleganță, distincție și mod sofisticat de viață. Ambasadorii diferitelor țări o vizitau. Cultivată, învățase de la un cunoscut cărturar al timpului, Domenico Campani, să compună versuri, era și o excelentă muziciană. Avea toate calitățile să trezească și să mențină admirația bărbaților deosebiți. Imperia s-a remarcat prin rafinament artistic, în salonul ei primea intelectuali
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fără femei este ca o primăvară fără trandafiri. Modul de raportare la femeile din anturajul său era clar. Ele erau doar amante, nu depășeau condiția "de decor". Soția sa, Claude, dezavantajată fizic și cu defect de mers, dar inteligentă și cultivată, i-a dat suveranului șapte urmași. Bolnavă, s-a stins iar regele i-a deplâns moartea. La scurt timp s-a recăsătorit cu Eleonora de Austria, văduva regelui Portugaliei, Manuel I. Regele Francisc I se delecta în decorul creat de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de ea cunoscute, își alegea cu grijă ținutele sobre și extrem de elegante. Se străduia să corespundă asocierii cu zeița romană a vânătorii al cărei nume îl purta iar pictorii vremii o reprezentau astfel. Era rafinată, mereu proaspătă, greu accesibilă, seducătoare. Cultivată, scria versuri. Și-a măritat fetele cu descendenți ai familiilor nobiliare, ea a devenit doamnă de onoare a reginei Eleonora, soția regelui Francisc I (1515-1547) care i-a încredințat educația fiului lor, Henric, viitorul rege Henric al II-lea. De
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
teamă și resentiment față de ambițioasa mamă, Caterina de Medici, și nu voia s-o dezamăgească. A deranjat-o afecțiunea specială față de frații ei, în special față de Henric, devenit Henric al III-lea, regele Franței. Principesa Marguerite era frumoasă, spirituală, seducătoare, cultivată, voluntară, de aceea era revoltată de faptul că trebuia să se lase manevrată de ambițiile politice ale altora, ale mamei în special. Fire pasională, principesa Marguerite s-a îndrăgostit cu avânt adolescentin de tânărul catolic Henric de Guise, membru al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al III-lea, nepotul țarinei Elisabeta (1741-1761). Tânăra Sofia a venit la Curtea țarinei Elisabeta, fiica lui Petru cel Mare și a Ecaterinei I, apreciată ca fiind cea mai frumoasă dintre suveranele Rusiei. A și fost supranumită Semiramida Nordului. Inteligentă, cultivată și cu farmec, tânăra Sofia- Augusta a intrat în grațiile țarinei, s-a botezat în confesiunea ortodoxă sub numele Ecaterina, a devenit mare ducesă, a continuat să se instruiască și să învețe limba rusă. Țarina Elisabeta a consfințit căsătoria, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și un obiect al dorinței, al contemplării și adorării. Lumea gheișelor a fascinat și continuă să fascineze. În cartiere speciale din marile orașe dar și în localități mai mici existau ceainării, okiya, și case de gheișe ce adăposteau femei frumoase, cultivate, educate pentru a întreține o atmosferă plăcută, antrenantă la diferite reuniuni. Unele dintre ele renunțau la viața de gheișă pentru a se căsători, altele își trăiau tinerețea delectând pe alții ca persoane ale artelor, apoi își creau propriile ceainării și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de plăceri, decât călugărițe. Acțiunea personajelor se desfășoară în Veneția, în Roma și în Florența. Curtezanele marcau viața orășenilor, marcau existența clericilor și profanilor, nobililor și negustorilor, artiștilor. La primăriile orașelor se aflau registre cu numele celor mai frumoase și cultivate curtezane și tarifele la care își vindeau favorurile. Cele mai cunoscute precum: Teresa Salvanagola, Julia Lombardino, Bianca Gravello datorau luxul vieții unor șiruri lungi de bogați intens comentați pe străzi și în cercuri private. Toate aveau ca modele hetairele grecești
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este un producător de cultură, de bunuri culturale. În acest sens se cuvine să fie făcută observația următoare: cultura a fost și este un termen prea puțin gândit. Atunci când ne gândim la cultură, ne gândim în mod reflex la subsistemul cultivat, elitist al culturii, și prea puțin la cultura populară. Această tendință care pare a fi generală arată în cele din urmă faptul că de regulă suntem supuși tentației de a ignora aspectele culturale ale unei acțiuni, preferând să dăm importanță
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a devenit, însușită fiind de către public. Odată ce cavalcada Walkiriilor a intrat în programul muzicii militare, iar Venirea primăverii a fost cîntată cu aceleași inflexiuni și în același spirit ca o melodie sentimentală oarecare, nu-i vina lui Wagner că auditorii cultivați n-au mai fost capabili decît cu eforturi majore să considere aceste fragmente din punctul de vedere al ansamblului în care ar fi trebuit reintegrate. Wagner însuși amintea că, în vremea operei italiene, spectatorii mergeau la concerte în special ca să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
poate resimți și exprima? Căci, repetăm, muzicienii sînt și ei oameni: totuși, deși ei pot trece din planul tehnic în cel uman, esențial este faptul că rămîn în lumea muzicală. Este tocmai ceea ce lasă Schumann să se înțeleagă: "Un muzician cultivat va studia o Madonă de Rafael cu tot atîtea rezultate ca un pictor care ascultă o simfonie de Mozart. Mai mult: pentru un sculptor, orice actor devine o statuie imobilă, pentru un pictor, orice poem este un tablou, iar muzicianul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
modalitate a memoriei sociale (interpretarea de către regimurile naziste a marșului Walkyriilor) însemna o necunoaștere a lui Wagner, astfel încît curentul de memorie, memoria orală și transmiterea prin aceasta a interpretărilor muzicale aveau un statut inferior în raport cu memoria savantă (memoria muzicienilor cultivați, instruiți și capabili să citească partiturile). Aceeași idee se regăsește în pagina unde Halbwachs opune istoriei tot ceea ce a știut despre războiul din 1870 și despre Comună de la un servitor care era un fel de mediator "al rumorii populare și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Prezența articolului hotărât nu este surprinzătoare: nu este nevoie ca tabloul să fie unic, cititorul este chemat doar să observe un singur referent, portretul asupra căruia romancierul atrage atenția. În mod imaginar, romancierul îl plasează pe cititor în sfera amatorilor cultivați (cf. "datorăm" care materializează comunitatea construită prin text). Prezența adjectivului afectiv minunat întărește această înțelegere: cititorul ideal este un amator, erudit, dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
către dealurile Bucovinei noastre sau de prin alte multe locuri din țara mea. Le văzusem cu ani în urmă, pe vremea când mai puteam călători. Pârâiașe străjuite de copaci stufoși, porțiuni de iarbă ver- de și sănătoasă, alternând cu terenuri cultivate, pâlcuri de feluriți arbori bine crescuți, hectare multe de păduri neatinse de gura topo- rului sau de dinții drujbei. Peisaje încântătoare... Poate un picior de plai... un alt picior de plai, dintr-o altă lume, care încă mai ocrotește gura
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]