2,188 matches
-
Lunacearski i-a susținut pe bolșevici. Mai tarziu, în 1908, cănd aripa bolșevica s-a divizat, la rândul ei, în fracțiunea susținătorilor lui Lenin și cea a susținătorilor lui Aleksandr Bogdanov, Lunacearski l-a susținut pe Bogdanov, care îi era cumnat. În 1909, s-a alăturat lui Bogdanov și lui Maxim Gorki, la vila acestuia din urmă de pe insulă Capri, unde cei trei au înființat o școală pentru muncitorii socialiști ruși. În 1910, Bogdanov, Lunacearski, Mihail Pokrovski și susținătorii lor au
Anatoli Lunacearski () [Corola-website/Science/322697_a_324026]
-
fost condamnată de tribunalul din Los Angeles (California), SUA, la 5 ani închisoare pentru fraudă poștală, spionaj și transport de bunuri furate. În aceeași cauză erau implicați și părinții săi, Nicu și Elena Sotek, sora sa, Dragan Gabriela Dumitra, și cumnatul său, Dragan Constantin, toți stabiliți în SUA. În mai 1987, Mona Moizesch s-a căsătorit cu Georgy - Paul de Freitas, din Locking, Marea Britanie. Pentru această nouă căsatorie, certificatul de naștere al Monei a suferit niște modificări. Astfel, numele de Sotek
Mona de Freitas () [Corola-website/Science/322756_a_324085]
-
Bourbon, Duce de Bourbon (mai tarziu Prinț de Condé), s-a căsătorit cu fiica naturală și recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea, Louise Françoise de Bourbon; În 1692, sora ei, Anne Louise Bénédicte de Bourbon, s-a căsătorit cu cumnatul fratelui lor, Ducele de Mâine; În 1718, sora ei, Mărie Anne de Bourbon, s-a căsătorit cu Ducele de Vendôme, un strănepot al regelui Henric al IV-lea al Franței. Ea trebuia să se căsătorească cu prințul italian Emmanuel Philibert
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
În 1720, fiica ei Mărie Anne a murit la Paris. Mărie Thérèse a murit la 22 februarie 1732 la Hôtel de Conți. După decesul ei, fiul său s-a mutat în alt palat din Paris; mai tarziu l-a dăruit cumnatului sau Ducele de Mâine care l-a demolat. Stră-strănepotul ei a fost Louis-Philippe al Franței, ultimul rege al Franței.
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
Stanislav a locuit apoi la Wissembourg în Alsacia. În 1725, el a avut satisfacția de a o vedea pe fiica sa, Maria, căsătorindu-se cu Ludovic al XV-lea. Din 1725 până în 1733, Stanislav a trăit la Château de Chambord. Cumnatul lui Stanislav, Ludovic al XV-lea, i-a sprijinit pretențiile la tronul polonez după moartea lui August al II-lea în 1733, care a dus la Războiul de Succesiune polonez. În septembrie 1733, Stanislav a ajuns la Varșovia, după ce a
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
spaniol, războiul civil piemontez. Cele două părți au fost cunoscute ca ""principisti"" (susținători ai prinților) și ""madamisti"" (susținători ai "Madama Reale," regenta Christine). Cu ajutorul fratelui ei, regele Ludovic al XIII-lea al Franței, Marie Christine a putut să-și învingă cumnații. La 8 decembrie 1650 Henriette s-a căsătorit cu Ferdinand Maria, moștenitor al Electoratului de Bavaria. Anul următor el a devenit Elector după moartea tatălui său, Maximilian. Henriette Adelaide a avut o influență puternică asupra politicii externe bavareze în favoarea Franței
Prințesa Henriette Adelaide de Savoia () [Corola-website/Science/322157_a_323486]
-
dușmanul socrului său George al III-lea. Totuși, legăturile dinastice ale regelui i-au permis să acționeze între Marea Britania și diferite puteri continentale. În timpul Războiului de Eliberare din 1813, Frederic a trecut de partea Aliaților, unde poziția sa de cumnat al Prințului Regent britanic (mai târziu regele George al IV-lea) și de unchi al Țarului Alexandru I, l-a ajutat. După căderea lui Napoleon, Frederic a participat la Congresul de la Viena și a fost confirmat rege. La Viena, Frederic
Frederic I de Württemberg () [Corola-website/Science/322226_a_323555]
-
și Alta California erau expuse expansiunii americane. Santa Anna nu dorea să intre în conflict cu Statele Unite și știa că frământările trebuie înăbușite înainte ca Statele Unite să fie convinse să se implice. La începutul lui septembrie, Santa Anna a ordonat cumnatului său, generalul Martín Perfecto de Cos, să meargă cu 500 de soldați în Texas pentru a împiedica izbucnirea unei potențiale rebeliuni. Cos și oamenii săi au debarcat în portul Copano la 20 septembrie. Austin a cerut tuturor localităților să strângă
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
lui Santa Anna susțineau că întreaga armată trebuie să înainteze de-a lungul coastei, unde se puteau primi provizii pe mare, Santa Anna s-a concentrat pe Béxar, centrul politic al Texasului și locul înfrângerii lui Cos. El vedea capitularea cumnatului său ca pe o lovitură dată onoarei familiei sale și Mexicului, și era hotărât să le repare pe ambele. Santa Anna ar putea să fi crezut și că Béxarul este mai ușor de învins, întrucât spionii săi îl informaseră că
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
se face cunoscută și pe scenele „bătrânului continent”. Având numai optsprezece ani, tânăra interpretă pleacă la Londra, unde presa o asemuiește cu celebra soprană italiană Giulia Grisi, fapt care a creat un conflict mediatic între cele două. Fiind impresariată de către cumnatul său Maurice Strackosch, Patti își face debutul european la 14 mai 1861 pe scena Operei Regale „Covent Garden” din Londra în rolul Aminei din opera belliniană Somnambula. Entuziasmată de succesul obținut în capitala Imperiului Britanic, tânăra cântăreață susține o serie
Adelina Patti () [Corola-website/Science/322272_a_323601]
-
central în ultimele încercările ale Imperiului Otoman de extindere în Europa Centrală și de Est. Născut din părinți turci în Merzifon, a fost adoptat de puternica familie Köprülü la o vârstă fragedă și a servit ca mesager la Damasc pentru cumnatul său, marele vizir Ahmed Köprülü. După ce s-a distins, Mustafa a devenit un vizir în dreptul său propriu, iar prin 1663 sau 1666, Kapudan Pașa (Marele Amiral al Marinei Otomane). A servit ca un comandant de trupe de infanterie într-un
Kara Mustafa Pașa () [Corola-website/Science/329615_a_330944]
-
Béla și-a învins fratele și a devenit rege. La moartea lui Béla în 1063, fii săi Géza, Ladislau și Lampert au fost nevoiți să fugă din regat, deoarece vărul lor, Solomon, a intrat în țară cu trupe plătite de cumnatul sau, împăratul Henric al IV-lea. Cei trei frați exilați au primit la rândul lor ajutor militar din partea regelui Poloniei Bolesław al II-lea. Cele două tabere aflate în conflict au ajuns în cele din urmă la un acord pentru
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
pictorului și istoricului de artă renascentist Giorgio Văsari, Martini ar fi fost de fapt elevul lui Giotto și ar fi călătorit cu el la Romă pentru a pictă în vechea Basilică Sfanțul Petru unde Giotto execută un mozaic. Simone, împreună cu cumnatul sau Lippo Memmi, a realizat una dintre capodoperele picturii gotice, "Bună Vestire cu Sfântă Margareta și Sfanțul Ansanus". Există foarte puține informații scrise cu privire la viața lui Simone iar atribuirea multor lucrări ale sale se află încă în dezbatere. Fără îndoială
Simone Martini () [Corola-website/Science/329692_a_331021]
-
Rixa/Richeza. Alți cercetători consideră că este vorba despre Adelaide. Béla a fost creștinat chiar înaintea ceremoniei de căsătorie și a primit numele de Adalbert. Nu se știe cu exactitate ce a făcut Bela în timpul răscoalelor păgâne din Polonia, când cumnatul său regele Cazimir a fost obligat să părăsească țara. O serie de autori presupun că în această perioadă de "interregnum" din Polonia, Béla s-a refugiat în Boemia și l-au identificat pe Béla ca fiind „vărul regelui Ștefan” menționat
Béla I al Ungariei () [Corola-website/Science/329814_a_331143]
-
Imaginați-vă bucuria ei, atunci când, din senin, primește o telegramă de la unchiul Charlie care-i anunță că va veni în vizită pentru o vreme. Charlie Oakley creează destulă agitație și cucerește doamnele de la club dar și pe președintele băncii unde cumnatul său lucrează. Tânăra Charlie începe să observe un comportament ciudat din partea lui, mai ales după ce citește un articol dintr-un ziar local despre un bărbat care se căsătorește și apoi ucide văduve bogate. Când doi străini apar punând întrebări despre
Îndoiala (film) () [Corola-website/Science/329921_a_331250]
-
Tatra, pe care o așează în parcul conacului. Încă aflându-se la Burbiszki, începe Primul Război Mondial, în timpul căruia este arestat și trimis în lagărele din Rusia, împreună cu soția sa. În septembrie 1914, soții Makuszyński pleacă spre Kostroma. Mulțumită stăruințelor cumnatului lui Kornel Makuszyński, Michał Bażeński, dar și a ajutorului din partea actorilor Stanisława Wysocka și Juliusz Osterwa, soții au fost eliberați în anul 1915, permițându-li-se să locuiască în Kiev, unde scriitorul devine director al "Uniunii Scriitorilor și Jurnaliștilor Polonezi
Kornel Makuszyński () [Corola-website/Science/328123_a_329452]
-
în satul părintesc Tymoszówka, lucrând intensiv. A compus atunci, printre altele, Simfonia a 3-a, Concertul pentru vioară nr. 2 și Cvartetul de coarde nr. 1. În timpul Revoluției Bolșevice, familia Szymanowski și-a pierdut proprietățile pământești. În 1920, Ștefan Bartoszewicz, cumnatul lui Szymanowski, care lucra că funcționar la Ministerul Comerțului din Varșovia, a cumpărat pentru familia Szymanowski o vilă abandonată în orașul Bydgoszcz de germani (în urma unei emigrări în masă, după decizia Tratatului de la Versailles cu privire la recunoașterea independenței Pomeraniei poloneze și
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
l-a asediat prin înconjurarea de șanțuri, turnuri de asediu și alte aparaturi pe care le utilizase și la Trani. Când Petru și Herman au încercat să intercepteze aparatele de asediu care veneau dinspre, ei au fost întâmpinați de cptre cumnatul lui Guiscard, ducele Guy de Sorrento, care i-a luat prizonieri, închizând pe Herman în Rapolla, iar pe Petru în Trani. Când Richard de Capua a părăsit Cannae pentru a se retrage la Capua, Guiscard a pornit împotriva orașelor capuane
Petru al II-lea de Trani () [Corola-website/Science/328201_a_329530]
-
fost ucis în luptă. În martie 1010, succesorul acestuia, Vasile Mesardonites, a debarcat cu întăriri și a trecut la asedierea răsculaților din oraș. Cetățenii bizantini din Bari au negociat cu Vasile și i-au silit pe conducătorii longobarzi, Melus și cumnatul său Dattus, să își caute refugiu. Vasile a pătruns în oraș la 11 iunie 1011, restabilind autoritatea bizantină. El nu a însoțit victoria obținută cu luarea de măsuri severe, marginindu-se la trimiterea familiei lui Melus, inclusiv a fiului acestuia
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
când a fost înlocuit de contele Ernst de Lippe-Biesterfeld. Prințul Adolf s-a căsătorit la 19 noiembrie 1890 la Berlin cu Prințesa Victoria a Prusiei. Ea era fiica împăratului Frederic al III-lea al Germaniei, și deci Adolf a fost cumnatul ultimului împărat al Germaniei, Wilhelm al II-lea. La nuntă a participat împăratul Wilhelm împreună cu soția lui, Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein, și mama Prințesei Victoria, împărăteasa Victoria. Cum mama soției sale era membră a familiei regale britanice, multe rude ale
Adolf de Schaumburg-Lippe () [Corola-website/Science/328280_a_329609]
-
drept pentru care în decembrie al aceluiași an, la Capua suveranul pontif a predicat o cruciadă împotriva lui Roger, incitându-i pe principele Robert al II-lea de Capua și pe contele Rainulf al II-lea de Alife (propriul său cumnat) împotriva sa. Însă, după înfrângerea acestei coaliții, în august 1128, Honoriu al II-lea i-a acordat lui Roger învestitura ca duce de Apulia, la Benevento. Rezistența baronială, în spatele căreia se aflau și Neapole, Bari, Salerno și alte orașe al
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
și a implicării mai active în politica externă decât în cea internă. Țăranii maghiari, care erau în cea mai mare parte încă păgâni, l-au suspectat pe Petru că vrea să închine țară Sfanțului Imperiu German. În timpul rebeliunii din 1041, cumnatul lui Ștefan, Samuel Aba, a preluat conducerea țării și l-a detronat pe Petru. Acesta din urmă a fugit în Bavaria. În exil, Urselo s-a aliat cu regele german și Împărat Român Henric al III-lea. În anii care
Răscoala lui Vata () [Corola-website/Science/328344_a_329673]
-
grav: tatăl, savantul Alexandru Andreescu, care plecase într-o misiune la Marea Neagră, a suferit un accident și zace internat într-o clinică în care nu poate fi vizitat. De situația aceasta nu sunt străini doi apropiați ai familiei, Ștefan - viitorul cumnat al lui Gabi - și doctorul Dinu. Ei îl iau pe Gabriel la o plimbare prin București, în timpul căreia îi fac cadou un ceas deosebit, capabil să interacționeze cu bioundele ființelor. În timp ce se acomodează cu aparatul, Gabriel află și povestea adevărată
Acțiunea Lebăda () [Corola-website/Science/328346_a_329675]
-
aceasta, Odo a achiziționat titlul de conte de Aumale, în cuprinsul Ducatului de Normandia prin dreptul soției sale. Adelaida (numită uneori Adeliza) era de asemenea soră a ducelui Guillaume al II-lea de Normandia, iar Odo l-a însoțit pe cumnatul său în cucerirea normandă a Angliei din 1066. Theobald al III-lea de Blois a preluat apoi posesiunile lui Odo din regiunea Champagne. Pentru serviciile oferite de Odo, William Cuceritorul (devenit regele William I al Angliei) i-a acordat ca
Odo al IV-lea de Troyes () [Corola-website/Science/328400_a_329729]