2,938 matches
-
cap” și de „uscăciunea mâinilor și picioarelor”. Cei din „Neamul lui Dan”, care au strigat la judecata lui Cristos : „sângele lui asupra noastră și asupra pruncilor noștri”, au „sudori mari de sânge”. Jidovii din „Neamul lui Gad”, care au Împletit cununa de spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici pe alții, ca pe niște oameni. și stați, că încă n-am ajuns la mireasa care are pe gît o pată în forma hărții Romîniei. și la nebuna care umblă prin pădure, într-o cămașă albă și cu o cunună de flori pe cap, rostind profeții sumbre pînă cînd e violată și ucisă de un ofițer sovietic. Ce argument se poate aduce în apărarea acestei viziuni artistice ? Ingenuitatea ? Dar ingenuitatea n-ajută la nimic fără prospețime, or, imagistica asta de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a dat și le mulțumesc că pot să-mi petrec timpul liber jucându-mă cu ei. Și va spun că o fac des și cu drag! Vreau să amintesc cu această ocazie versetul din Proverbe 17,6: ,,Copii copiilor sânt cununa bătrânilor, și părinții sânt slava copiilor lor”. Mi-am iubit biserica, familia, copiii, nepoții și sper să o facă și ei, exact după educația pe care le-am dat-o. Ce le-am oferit eu lor, să-mi ofere și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
O, cât aș vrea la ultimul popas Să te feresc de-al încercării ceas, Să faci din Mine steagul biruinței, Pe drumul cel curat al pocăinței! Eu vin curând! Vestește-Mă întruna Și vezi ca nimeni să nu-ți ia cununa, Căci vreau să-nveți un cânt de bucurie Și-un nume nou, să-l porți în veșnicie! Poezie ,, Bethelul nostru” - Capitolul 1 Betelul Nostru - Dănuț Jercan În Canaan istoric și-n Cuvânt; Exemplu de trăire printre oameni A unui Dumnezeu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și le va crede, bine va fi; iară cine nu le va crede, iarăși bine va fi; cine cum îi va fi voia, așa va face..." Ion Neculce " Atâtea câte s-au 'tâmplat în vremile trecute... să le trecem în cununa cuvântului cu slove împletite cu aur a letopisețului... și să ne 'plinim datoria... ca ele să nu fie îngropate în mormântul uitării...". Macarie Sunt dator cititorului a desluși destinul romanului " Patimile după Ștefan" de frații Radu și Alexandru o lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sănătos. Mai rău de cap: n-am altul de schimb... Ți-l taie! amenință Daniil necruțător. Capul? Piciorul! Daniil întinde mâna să-i scoată bandajul de la frunte. Mă lași să văd?... Ștefan se ferește în lături: A! Nu!... Aiasta-i cununa mea de spini! La așa "Mântuitor" așa coroană! râde el sarcastic și începe să se agite de colo-colo târșind piciorul. Buba-i aici, Sihastre! spune și își înșurubează un deget în tâmplă. Ai tu cataplasmă pentru aiastă nevăzută rană. Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o măsuță pe care se află frumos împăturite comprese, bandaje, feși de pânză. Dulăul ciobănesc culcat sub bancă mârâie amenințător, dar piciorul gol al Voichiței îi mângâie spinarea. Lăboanță! Cuminte Lăboanță, șoptește ea potolindu-l. Nu-i pentru mine această cunună, principe, glăsuiește Voichița cu un zâmbet puțin trist, ciupind o coardă gravă. De-ai ști, Voichițo, câtă frumusețe-i acolo în Cetatea Sfântului Teodor... Acolo, pământul se bucură ca nicăieri altunde de darul soarelui, valurile mării bat molcom în maluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
erau fii de oameni vestiți și bogați, așa încât boierii lui Ștefan vorbeau de răscumpărarea lor. Dar domnul nu voi să audă de târguială pentru a da drumul acelor care-i călcaseră țara în picioare și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vrea să fim toți într-o turmă, cu un Pastor, fără dezbinări. Botoșaniul să fie un oraș al credinței, al frăției. Să îi ajute Dumnezeu să transforme în bine municipiul nostru, după cum dorește, si la urma să-i dea lui cunună în Rai! Anii au trecut în grabă și mă gândesc la trecutul meu. La cât de mult m-a ajutat Dumnezeu pe mine si familia mea. Așa modest cum mi-am crescut copiii, au fost primii la școală la învățătură
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la sfințenie. Ea adăpostește stâncă pe care Domnul a stat când S-a rugat cu sudori de Sânge. Este foarte impresionant să vezi. Te uimește. Stâncă este împrejmuita simbolic cu un gard de fier forjat. Gardul este cum a fost cunună de spini a Domnului și înalt de vreo 30 cm. Ți se dă voie să ajungi până la acest gărduț simbolic și te poți aplecă peste el să te rogi atingând cu fruntea stâncă. Pe stâncă este și un altar. Iar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pereți sunt icoane mari, de mărimea unui stat de om. Sunt făcute din ghips, cred. Ele ne înfățișează judecată făcută Domnului Iisus. Ni-L arată cu hlamida roșie și trestia în mână. În alt loc vedem cum I se pune cunună de spini și într-un altul cum I se pune Crucea pe umeri și cade. Dar îl ridică soldații și-L scot din curte și pornesc pe drumul spre Golgota. Drumul Crucii Plini de lacrimi și durere am ieșit din
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
trepte au fost făcute de un singur călugăr, care a lucrat la ele peste 50 de ani. Cred că-i un sfânt cel ce s-a ostenit și a făcut aceste trepte. Domnul fie binecuvântat și călugărului să-i dea cunună în împărăția Să! Loc în Rai să-i facă. Era luna și frumos și încet-încet am inceput urcarea. Noi n-am fost pregătiți să fi luat lanterne. Am urcat la lumina lunii și ne-a luminat Dumnezeu calea. N-o să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
altele pentru trup. Am ajuns comozi și mai trândavi. Din mândrie. Bine ar fi să nu mai dăm vină pe alții și să ne ostenim cu ce ne este de folos. Cu osteneală și milostenie împletite cu dragoste se câștigă cunună! Ultima zi de pelerinaj (Sâmbătă) Dimineață am fost la slujba la Sfanțul Mormânt al Maicii Domnului, între orele 6 și 8. Ne-a dus fratele Relu (șoferul care era la biserică) cu mașina. Două colege de cameră aveau părăstas la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
niște îngeri buni cu mine. Și milostive erau, si ce mult m-au respectat, am rămas uimită de credință și faptele lor. De multe ori în cameră, discutând cu ele, m-au adus la lacrimi. Bunul Dumnezeu să le dea cunună în Rai! Apoi a venit o măicuța și m-a invitat la masă. Era și părintele arhim. Ieronim Cretu. A ținut să fie tot personalul la masă. Era și ziua lui de naștere, am înțeles. Am fost vreo 9 persoane
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
posibilitatea să le realizez. Amintirile degajă cuvinte de laudă pentru cei care l-au conceput, deoarece și-a dovedit în timp menirea. Aici am văzut, pentru prima dată, în zile toride de vară, importante spectacole de înalt nivel, care îmbogățeau cununa de lauri a culturii ieșene ce prindea contur, datorită acestui spațiu. În acest Teatru am văzut pentru prima dată Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizzetti, într-un important turneu al Operei Române din Cluj. Am văzut apoi baletul Lacul Lebedelor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
făceau ouă. Pichirile cloncăneau prin copaci pândind plecarea mea pentru a coborî să ciugulească boabele de porumb și de grâu. Am tras zăvorul la camera din spatele casei, care ținea loc de magazie și unde aveam două damigene cu vin, o cunună de ceapă, un borcan cu murături și un bidon cu varză murată, câteva bucăți de telemea într-un borcan, o cutie cu boabe de grâu și câteva grăunțe pe un fund de sac. Două sticle de jumătate de litru de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Silvan, Hamadriade, În oastea biruitoare Poeți, Eroi, Zâne, zei, De mult, să te-avem, vream eu!" Care portu și-l schimbase Și port de Baccanți luase, Toți aproape-mi se adună, Se afla mulți între ei. De ieder îmi pun cunună, Baccu spune c-al lui sunt! Silen abia mă zărește, "Cu nectar, îmi zice,-nchină", După asin șovăește, Sfârâi boloboaca plină, Strig-"așa, drăguțu meu! Prea voios pe Baccu cânt. Piesa memorabilă rămâne însă Primăvara amorului, dezvoltare a cunoscutului episod
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
patul morții: Să moară bătrânul ce fruntea înclină, Ce plânge trecutul de ani obosit, - Să moară și robul ce-n lanțuri suspină, - Să moară tot omul cu suflet zdrobit! Iar eu, ca o floare ce naște când plouă, Creșteam pe cunună să am desmierdări. Eliade însuși recunoștea "acea legănată și lină cadențare" ce va forma nota particulară a lui Bolintineanu. Bogata producție ce a urmat e foarte inegală. Reveriile sunt pline de concepte, de locuri comune, într-o limbă abstractă, chiar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și-n casa mea săraca Cei pământești N-am atârnat pe ziduri Pe piatra nici unui templu, Icoane să-mi aducă aminte Doamne, Că mă vezi, Și nu te-am preamărit Tu, Cu semnul sfânt prin care, Ce mi-ai dat cununa de mucenic, - De la Isus încoace - Știi bine O parte-a turmei Tale Că n-am cerut răsplată, Ne recunoaștem frații Cum n-am cerut dovezi. Legați de-același rit. MIHAI CRUCEANU, N. BUDURESCU, I. M. RAȘCU Din grupul de la Vieața
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
talente, și că pot încerca (uneori reuși) să arate că, în ciuda limitărilor de ordin organic ori psihic, atunci când se vrea transmiterea unui mesaj către omenire, această transmitere trebuie făcută în mod direct, sincer, fără falsitate și fără pretenții la vreo cunună de lauri. Nu întâmplător, în centrele de zi pentru copiii cu dizabilități, una dintre terapiile educaționale semnificative pentru socializarea, pentru integrarea acestei categorii de copii, este artterapia, o metodă de recuperare prin intermediul creației artistice, deoarece, așa cum afirma un pedagog de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sa, înfățișând-o ca pe o nuntă "Cu o mândră crăiasă/ A lumii mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele mii/ și stele făclii". Ciobanul moldovean exprimă de fapt o concepție specific populară care prezintă moartea ca pe o contopire cu elementele naturii veșnice, ca pe o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vremea aia, că era o cale ferată care intra În România În zona Câmpulung, la Tisa... mergea aproape 60 de kilometri și la Valea Vișeului intra din nou... Și ei vroiau ca partea asta, linia dublă, să facă frontiera pe cununa munților: Oaș, Gutâi, Țibleș, Pietrosu. Mai ales că aveau motive, că erau aici câteva localități cu populație ucraineană, pe care vroiau s-o folosească În scopul alipirii. Dumneavoastră când și de ce ați fost arestat? În anul 1948, În luna august
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
elementare reguli de legalitate, dreptate și omenie. Toate acestea cu scopul evident de a smulge o sentință monstruoasă, și mai ales pentru a convinge opinia publică de vinovăția lui Corneliu Codreanu, care a acceptat mai degrabă cu seninătate și bărbăție cununa muceniciei decât să-și vadă țara sfâșiată de lupte interne. Cu o lună de zile înainte de începerea procesului, întreg aparatul de stat a pornit o violentă campanie împotriva șefului Mișcării Legionare, acuzându-l de cele mai grele păcate față de țară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]