2,675 matches
-
renascentiste de tip central. Are o compoziție simetrică, în plan reprezentînd un pătrat cu latura de 27 m, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a câte șase coloane dorice, fiind obținut un plan cruciform, cu fațadele soluționate identic. Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susținută de patru piloni pătrați în secțiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri și a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
câte șase coloane dorice, fiind obținut un plan cruciform, cu fațadele soluționate identic. Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susținută de patru piloni pătrați în secțiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri și a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafețele interioare ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafețele interioare ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale. Clopotnița. A fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului catedralei. Are patru niveluri, trei prismatice, cu latura în
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
m distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului catedralei. Are patru niveluri, trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea sub forma unui foișor circular în plan, pentru camera clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
devenit arhitectul a peste trei sute de monumente în tot imperiul, inclusiv cele două capodopere, Suleymaniye și moscheia Selimiye, aceasta din urmă fiind construită în Adrianopol, în timpul domniei lui Selim al II-lea, fiul lui Soliman . Suleiman a restaurat, de asemenea, Cupola Stâncii din Ierusalim și zidurile Ierusalimului, a renovat Kaaba din Mecca, și a construit un complex în Damasc. Soliman s-a îndrăgostit nebunește de Hürrem Sultan. Diplomații străini (din Occident) au auzit despre ea la palat și au numit-o
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
succesul în ciuda efectivelor reduse, germanii au aplicat metode neconvenționale în timpul asaltului asupra Fortului Eben-Emael. La primele ore ale zilei de 10 mai, planoare DFS 230 au aterizat în apropierea fortului. Din planoare au debarcat echipe de asalt, care au distrus cupolele tunurilor cu încărcături explosive penetrante. Podurile de peste canal au fost luate cu asalt și cucerite de parașutiști. Belgineii au lansat în schimb contraatacuri puternice, dar care au fost stăvilite de bombardamentele "Luftwaffe". Comandamentul Suprem Belgian a hotărât ca, în condițiile
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
În ciuda faptului că francezii s-au opus puternic atacului, fortificațiile au fost cucerite una câte una. Fortăreața Schoenenbourg a răspuns atacului infanteriei germane trăgând 15.802 proiectile de artilerie. Această fortificație a fost la rândul ei cea mai bombardată, dar cupolele din beton și oțel au rezistat. În paralel au fost lansat traversarea Rinului (Operațiunea "Kleiner Bär"). Cinci divizii ale "VII Armeekorps" au traversat Rinul în regiunea Colmar, având ca obiectiv înaintarea în Munții Vosgi. Germanii erau dotați cu 400 de
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
Existau cinci bastioane prevăzute cu tunuri, care erau acoperite cu „pături” de culoare roșie. Nu se putea comunica între bastioane ca în cazul altor cetăți. Fiecare bastion avea o poartă proprie, căpitan și santinele. Având forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatră, folosite ca puncte de observare. Zidul cetății avea 40 de „rifi” înălțime (circa 10 metri) și 10 lățime (circa 2,50 metri), fiind construit din piatră solidă, pe care s-a „aruncat” un val de pământ în forma
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu. Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți. Printre ele, cel al lui Miron Costin, Gheorghe Șincai, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu. Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m. În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). În conferința
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României: În volumul "București. Ghid istoric și artistic", București, 1938, de Grigore Ionescu, la pagina 56, „episodul XXV“ al frescei e descris astfel: „"Carol al
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
bidimensionala. Printre operele arhitecturale care i-au adus faima se găsesc: loggia Spitalului Inocenților, construită între 1421 și 1424 unde, claritatea, simplitatea și linearitatea constituiau o inovație a timpului său și Domul Santa Maria del Fiore, (Florența, 1420-1436) a cărui cupola (supranumita „lanterna”) construită fără proptele de sprijin este considerată o capodoperă a arhitecturii italiene din "Quattrocento" (sec. XV). Puținele date asupra copilăriei și tinereții marelui arhitect al renașterii italiene timpurii provin din scrierile lui Antonio Manetti și Giorgio Văsari. Conform
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
matematică (a fost prieten bun cu matematicianul Paolo dal Pozzo Toscanelli) și studiul monumentelor antice l-au îndreptat spre arhitectură, vizând încă din 1409 catedrală florentina Santa Maria del Fiore, care să află în construcție. L-a preocupat îndeosebi, problema cupolei și, la concursul din 1418 a prezentat un model cu care a câștigat concursul, din nou, ex-aequo cu Ghiberti. Calitățile soluției tehnice propuse de el i-au fost recunoscute abea în 1423 când i-a fost încredințată responsabilitatea în totalitate
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
din 1418 a prezentat un model cu care a câștigat concursul, din nou, ex-aequo cu Ghiberti. Calitățile soluției tehnice propuse de el i-au fost recunoscute abea în 1423 când i-a fost încredințată responsabilitatea în totalitate a lucrărilor. Realizarea cupolei, care urma să fie foarte amplă și la mare înălțime, prezența numeroase probleme. Brunelleschi a conceput o structură din cărămizi dispuse în formă de "spinare de pește" care permitea înălțarea boltei fără a mai fi nevoie de elemente susținătoare și
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
conceput o structură din cărămizi dispuse în formă de "spinare de pește" care permitea înălțarea boltei fără a mai fi nevoie de elemente susținătoare și cu o formă perfectă de arc, întreaga suprafață find împărțită în opt porțiuni. În înaltul cupolei se află candelabrul circular, care reprezintă elementul central al catedralei. Cu această lucrare, Brunelleschi a pus bazele arhitecturii renascentiste: a fost inițiatorul noii tehnici, învățată din studiul monumentelor antice, care i-a permis să ridice maiestuoasa cupola fără a fi
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
porțiuni. În înaltul cupolei se află candelabrul circular, care reprezintă elementul central al catedralei. Cu această lucrare, Brunelleschi a pus bazele arhitecturii renascentiste: a fost inițiatorul noii tehnici, învățată din studiul monumentelor antice, care i-a permis să ridice maiestuoasa cupola fără a fi nevoie de armaturi dar, mai ales, a fost inițiatorul unei noi ideologii în arhitectură. Odată cu Brunelleschi, arhitectul nu mai este doar maistrul zidar medieval, ci proiectantul în măsură să rezolve problemele cu ajutorul intelectului. Arhitectură lui Brunelleschi este
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
Lorenzo”, care va fi terminată în 1428, odată cu construirea sacristiei. În interior, biserica este compusă din trei navete despărțite de arcuri care reiau motive din "Loggia" și care dau iluzia de profunzime a spațiului. Sacristia este un intrând cubic cu cupola în formă de emisfera împărțită în 12 porțiuni. Între 1430 și 1444, Brunelleschi a construit pentru familia Pazzi, Capelă Santa Croce. După moartea sa, lucrările la portic, continuate de un elev al maestrului, au rămas neterminate. În 1444, Brunelleschi a
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
a contribuit la construirea „Palatului Parte Guelfa” și a „Palatului Pizzi” - 1440). a murit la Florența în 1446 fiind înmormântat în catedrală Santa Maria del Fiore. Mormântul său, rămas necunoscut timp de secole, a fost identificat în 1972. celebra „lanterna” (cupola), (Florența, 1420-1436). Gombrich, E.H.: "Istoria Artei", ed. Pro Editură și Tipogr., București, 2007.
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
lăsat, totuși o operă purtând nostalgia perfecțiunii. Poezia (între piscul barbian și pӧesc), eseistică (cu accente de filosofia culturii ce aduc aminte de Mircea Eliade), teatru (asemănător cu acela de mai târziu al lui Radu Stanca), toate converg sub aceeași cupolă, având o structură „mediană”. Ca traducător, în 1956, Dan Botta a dat o excepțională traducere a „Baladelor villonești”, ediție prefațată de Tudor Arghezi. Adept al ideologiei legionare, colaborator al revistei legionare Sfarmă-Piatră, Botta fondează în 1941 revista „Dacia” împreună cu Octavian
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
monument este Catedrala Sfânta Sofia, construită în 1045 de Iaroslav cel Înțelept. Este cea mai bine conservată catedrală de secol al XI-lea și prima care este un exemplu pentru caracteristicile originale ale arhitecturii rusești: pereții sobri din piatră și cupolele sub formă de coif. Freșcele au fost pictate în secolul al XII-lea și renovate în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. Ca particularitate, catedrala are porțile din bronz fabricate în Magdeburg în 1156, despre care se povestește
Veliki Novgorod () [Corola-website/Science/302815_a_304144]
-
numește, în reprezentările metafizice, tetraedrul. Este triada creștină, care pornește de la trinitate, pe care ne-o oferă pictura lui Rubliov. Tetraedrul este foarte necesar așezat în arhitectura bisericilor bizantine: cei patru evangheliști care sunt pe cele patru coloane care susțin cupola. Cupola este centrul. Ei sunt și punctele cardinale, sunt și semnele zodiacului. Tetraedrul apare fundamental în reprezentarea pe care ne-o dă Oravitzan. Îl vedem mereu în niște dreptunghiuri. Acest tetraedru ne dovedește că ne aflăm într-o reprezentare a
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
în reprezentările metafizice, tetraedrul. Este triada creștină, care pornește de la trinitate, pe care ne-o oferă pictura lui Rubliov. Tetraedrul este foarte necesar așezat în arhitectura bisericilor bizantine: cei patru evangheliști care sunt pe cele patru coloane care susțin cupola. Cupola este centrul. Ei sunt și punctele cardinale, sunt și semnele zodiacului. Tetraedrul apare fundamental în reprezentarea pe care ne-o dă Oravitzan. Îl vedem mereu în niște dreptunghiuri. Acest tetraedru ne dovedește că ne aflăm într-o reprezentare a celor
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
a consacrat un studiu aproape exhaustiv. Dacă unii au flatat, din diverse motive, obiectul, alții l-au privit cu luciditate, pînă l-au demitizat aproape. Lecția lui Cézanne este explicită, asemenea aceleia a lui Picasso. Val Gheorghiu, în expoziția de la Cupola, și-a propus un fel persiflant, a rebours, de a trata natura statică. Să fie vorba despre o antipatie față de obiect sau detașarea lucidă față de efemer? În prelungirea lui Cézanne, care construia imaginea spre a o domina, e preocupat de
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]