4,693 matches
-
dispută cu tatăl său. ― Nu știu ce să zic. Respectul pentru tine mă împiedică să iau măsurile care s-ar impune dată fiind atitudinea ta. Știu însă j că aș umple-o de tristețe pe mama și... ― Mama ta e o femeie curajoasă, care suferă oricum de pe iUrma purtării noastre. Dacă mă vei executa, va plânge după f mine; dacă mă vei lăsa în viață, își va jeli fiul slab și temător. Bella VII își privi tatăl cu curiozitate. ― Mă provoci? Crezi că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mea a fost una bazată pe frică? ― Am copilărit în casa ta, zâmbi Bella. Încă îmi mai aduc aminte de episodul ambasadorilor de pe Orion, de incidentul Beltegeuse și de multe alte prilejuri în care ai fi putut fi ceva mai curajos. Kasser știa că, privite dinafară, evenimentele și deciziile din timpul domniei sale puteau părea acelea ale unui monarh slab. Atâta doar că pe el nu-l interesase niciodată gloria personală sau aceea a dinastiei Boszt, ci păstrarea vieților omenești. Lăsase adeseori
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a mai păstra chiar și un mic strop de fantezie. Teama ei că va ajunge în situația de a lua decizii instatanee și, mai ales, îngrozitoarea și mercantila frică de eșec paralizau judecata călugărilor. Crey era în schimb adeptul soluțiilor curajoase. Așa fusese mereu și era convins că așa ajunsese și guvernator. Fusese relativ simplu să trimită pe planetă o capsulă cu viruși de gripă. Sateliții meteorologici erau departe de a se fi stricat, dar nu dorise să riște nimic. Pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
gândit că-l vrei viu, zise Rim sec. ― Uite că, până la urmă, nu ești chiar un soldat prost. Oricum însă, nu era treaba ta să îl omori. Rim zâmbi fugar. ― A încercat să se lupte cu mine. E un tip curajos. ― E disperat. Și ce-a făcut? A aruncat cu pietre? ― Nu, rosti Rim simplu. M-a provocat la un fel de meci de box. Amuzați amândoi, bărbații priviră spre trupul inert al lui Aloim. ― Și-acum ce-o să se întîmple
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mobile și fixe, de aparate minuscule de zbor dar și de manechine de dimensiunea unui soldat echipat complet pentru luptă începură să răsară pe întreg versantul. Bella mai asistase la asemenea demonstrații, dar niciodată nu văzuse atâtea ținte. Perse era curajos. Ca și cum atât ar fi așteptat, zeții se proptiră pe picioarele lor butucănoase dinapoi și începură să-și agite frenetic cele patru membre superioare. În fiecare dintre ele țineau un laser de putere medie. Doi dintre ei foloseau un tun ionic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se îndreptară spre Zuul, care urcase scările cu mare greutate, din cauza mersului său legănat: - Mulțumit ești tu test? Bella privi ușor amuzat spre N'Gai Loon și presupuse că arătarea i se adresa chiar lui. - Da. Războinicii voștri sunt foarte curajoși și îndemînatici. Transmite Părinților că suntem extrem de mulțumiți. - Dacă voi mulțumiți, atunci noi mulțumiți, plescăi Zuul, care începu să se legene jalnic înapoi, de unde venise. Când ajunse cu câteva trepte mai jos, N'Gai Loon întrebă cu voce tare: - Zuul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o audă în minte și despre care crezuse mult timp că e a mamei sale. Xtyn se aruncă deodată la pământ. Lonis îl urmă imediat, dar Insa ezită câteva secunde, îndeajuns pentru ca străinul să-i observe. Văzîndu-se descoperit, Xtyn înaintă curajos, cu mintea la pândă. - Cine ești și ce vrei? De ce răscolești mormântul mamei mele? - Sunt Essen, din tribul Ulanni, și am tot dreptul să distrug arborele ăsta, rosti bărbatul arătând spre trunchiul firav al unui copac negru. Xtin privi mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
obligat să producă în manieră promiscuă și ieftină poziția sa în legătură cu un confrate mai tînăr pe care îl vede în pragul aceluiași dezastru și pe care se chinuie să-l salveze, să-l scape de primejdie, printr-un act de curajoasă intruziune să-i spargă căsnicia, să-i anihileze soția, să provoace conflict între parteneri 89. Situația în care autorului i-a venit această idee este relatată la timpul trecut, conținutul "germenelui sugestiv" la timpul prezent și la perfectul simplu corespunzător
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întîi. Să comparăm următorul pasaj din The Lesson of the Master (Lecția stăpînului): Oricînd dorește, încă își aduce aminte de cameră, o cameră de un roșu strălucitor cu o atmosferă socială și locvace și cu perdele care, printr-o notă curajoasă reușită, aveau o nuanță de un albastru viu. Își amintește unde erau așezate diferite lucruri, o anumită carte deschisă de pe masă și parfumul aproape intens al florilor așezate în partea stîngă, undeva în spatele lui"227. Această particularitate narativă poate fi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Încerc să cred, dar nu prea pare sigur de el. Un Mesia ciudat, în orice caz nu prea arătos. Nimic de-a face cu regele sau patriarhul în plină glorie care era așteptat: fiul unui dulgher, un rătăcitor, un om curajos, dar simplu. Și dacă nu era el? Dacă încercarea cupei nu-l ducea nicăieri? Ar fi îngrozitor pentru toată lumea. Fiindcă acest om ne aducea ceva mai mult decît interesant, acest om slab în aparență, dar în fond foarte puternic. El
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fapt de tastare, de care s’au făcut vinovați în “fuga condeiului”, pe lângă destule, poate nu întrtotul/întotdeauna justificate, momente de îndrăzneală, dovadă că și perseverare diabolicum rămâne valabilă. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, autorii rămân profund îndatorați curajoasei edituri care s’a încumetat să publice o astfel de carte, nu întrutotul “ortodoxă”. Autorii Iași, 28 mai 2005 PARTEA ÎNTÂIA. Transmigrația sufletelor. Repere filosofice și psihologice I.1. De la geneza Universului la ideea de Dumnezeu Eterna problemă a existenței
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
general, extremele găsim și la Motru. El consideră că defectele românului, atât de evidențiate de mulți, sunt doar de suprafață. Ele s-ar datora nu unui fond alterat, ci neutilizării fondului caracteristic. Astfel, deși nu este un popor războinic, este curajos, nepornind niciodată războaie, dar luptând fără șovăire. "De asemenea, românul este muncitor și mai ales îndelung răbdător la suferințele muncii. Cu toate acestea, el nu este deprins cu o tehnică de muncă riguroasă" (Rădulescu-Motru, 1996: 153). La fel și cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nou patetic, că nu mai poate demisiona în condițiile în care țara este confruntată cu inundații catastrofale: "Natura dezlănțuită a lovit cu o furie fără precedent poporul și așa greu încercat de jocul politicienilor. Nu e momentul abandonului. Un conducător curajos nu-și abandonează poporul la greu. Azi, prioritatea zero este reconstruirea țării, sprijinul necondiționat dat populației. Între a fi consecvent și a demisiona sau a conduce eforturile de refacere a țării, am ales soluția care și moral, și patriotic ar
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în domenii multiple (profesional, didactic, științific). Omagiul către predecesorii noștri se cuvine să nu fie neglijat, mai cu seamă fiindcă amintirea celor mai buni din trecut îi poate stimula pe cei de bună credință din zilele noastre, la un efort curajos. Viața și sănătatea societății umane depind de școală într-o mare măsură. Uneori, școala este privită doar ca un instrument pentru transmiterea unei anumite cantități de cunoștințe. Dar cunoștințele sunt ceva mort dacă, prin școală, nu se transformă în calități
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Prin prisma "Eseurilor", Montaigne poate fi încadrat ca stoic, sceptic și epicurian. Îi place filosofia pentru oamenii de rând, la antipozii unei gândiri destinate profesioniștilor. El mizează în primul rând edificarea de sine. Montaigne îl laudă pe Socrate pentru că era curajos, hotărât, virtuos, cu multă putere de convingere, cinstit, drept, eroul agorei care îi îndeamnă pe toți oamenii la autocunoaștere. Socrate știe că nu știe nimic, că ai obligația de a căuta iar și iar căci a cunoaște ceva nu aduce
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și procedeelor prin care ea se poate realiza. De aceea, considerăm de datoria fiecărui cadru didactic să ajungă la o viziune de ansamblu asupra Întregului sistem de metode actuale, să fie informat asupra progreselor metodologiei didactice moderne și să practice curajos un sistem coerent de metode În activitatea sa cu elevii/studenții. Am ținut să prezentăm, de asemenea, sistemul de metode ca o sinteză a unor „poziții câștigate” și a unor noi „căutări metodologice” mai mult sau mai puțin conturate și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
analize și interpretări, fac comparații și comentarii, resping sau acceptă idei și soluții, formulează ipoteze și concluzii, iau decizii și adoptă atitudini, exprimă opinii și sugestii etc., activități care conferă acestei metode un caracter operațional; ea stimulează inițiativa și participarea curajoasă și responsabilă la clarificarea multilaterală și de adâncime a problemelor luate În cercetare, favorizând obținerea unor rezultate la care nu s-ar fi putut ajunge atât de ușor de unul singur. Discuția cultivă oexprimare corespunzătoare, contribuie la corectarea deficiențelor de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care, avându-le la dispoziție, să poți tu însuți guverna în mod satisfăcător? ș...ț Iată răspunsul: „ Dați-mi un stat guvernat de un tiran; tiranul să fie tânăr, înzestrat cu o bună memorie, să învețe cu ușurință, să fie curajos și să aibă, în chip natural, un suflet nobil; și, dacă toate acestea ar fi să fie de vreun folos, să se alăture acestui suflet și acea calitate pomenită mai devreme ca fiind un adaos necesar pentru toate componentele virtuții
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cât se poate de repede și de bine tipul de guvernare care-i va asigura o existență foarte fericită. ș...ț CLEINIAS: Ce spui? Cu singura condiție ca tiranul să fie tânăr, cumpătat, iute la învățătură, cu o bună memorie, curajos și nobil la suflet? ATENIANUL: Și norocos, mai adaugă, nu în altă privință decât în aceea de a fi contemporan cu un legislator de seamă și pe care soarta să i-l scoată înainte. Când lucrurile se petrec astfel, zeul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
chiar pe criterii ereditare), ci o fuziune sistematică între contrarii, menită să limiteze efectele negative ale fiecăruia dintre ele: „Să zicem că acesta este scopul «țesăturii» realizate printr-o bună «întrețesere» de către practica politică: un «caracter» complex format din oameni curajoși si oameni chibzuiți; și aceasta se întâmplă ori de câte ori arta regală, adunând la un loc viețile acestora prin armonie și prietenie, desăvârșește astfel cea mai măreață și mai bună «țesătură»; și, învelind cu ea pe toți cei din cetăți, sclavi și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a mirării în fața a ceea este rămâne sarcina formării sufletului de către sine însuși și - mai departe - sarcina întregii gândiri europene. Astfel, „sufletul, care făcând experiența ne-științei sale, experiența conștiinței acestei neștiințe, își experimentează ființa proprie - se experimentează ca fiind curajos, în măsura în care se expune pe sine însuși interogației; înțelept prin această conștiință a ne-științei ce ia forma examenului; reținut și disciplinat deoarece subordonează toate celelalte scopuri ale vieții acestei lupte a gândirii; drept în măsura în care el realizează opera sa proprie, ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Phaidros. Ca personaj, Phaidros nu este ales la întâmplare. La vremea Banchetului are aproape 35 de ani și e, în toată puterea cuvântului, un snob sadea, „o victimă predestinată a oricărei mode culturale”. Phaidros spune că iubirea te face curajos, iar relația erastes-eromenos procură areté (sub forma curajului). Este dat exemplul cu Alcesta care preferă să moară pentru soțul ei - Admetos, spre deosebire de tatăl acestuia din urmă care nu acceptă sacrificiul. E un discurs convențional și care exprimă o concepție răspândită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
perspectiva metodei). Pe de altă parte, Socrate din Banchetul pune întrebări, are nedumeriri, mai mult de unul singur, pentru că știe că ignoranța celor mulți în privința Formelor invalidează în bloc și convingerile lor morale; atenienii sunt de o moralitate servilă și curajoși din lașitate. Socrate, spun, nu ignora relația, și nici intermediaritatea entității iubirii, e mai lax fără să fie și mai imprecis. Cât îl privește pe Platon, el era mult prea aristocrat pentru a fi excesiv socratic, deși Socrate nu era
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prop. 124, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002. Cf. F.X. Putallaz, La connaissance soi au Moyen Age, Ed. J. Vrin, Paris, 1991. Cf. Plotin, Enneade, I, 4 (46), 10: „Căci acela care studiază nu trebuie să știe că studiază, nici curajosul că este curajos (...)” (trad. L. Peculea). Cf. Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion, cap. 18, Ed. „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1996. Urmând acest avânt „ahileic” al spiritului, în dialogul De veritate, Anselm face elogiul superiorității celui care spune adevărul fiindcă nu poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Univers Enciclopedic, București, 2002. Cf. F.X. Putallaz, La connaissance soi au Moyen Age, Ed. J. Vrin, Paris, 1991. Cf. Plotin, Enneade, I, 4 (46), 10: „Căci acela care studiază nu trebuie să știe că studiază, nici curajosul că este curajos (...)” (trad. L. Peculea). Cf. Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion, cap. 18, Ed. „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1996. Urmând acest avânt „ahileic” al spiritului, în dialogul De veritate, Anselm face elogiul superiorității celui care spune adevărul fiindcă nu poate minți în raport cu posesorul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]