3,589 matches
-
Tinerii împătimiți de jazz, confundați adesea cu „mala- gambiștii“, caută să pară cât mai neglijenți, își cumpără pantaloni care să nu acopere întreg piciorul, ci să le pună în evidență ciorapii tot mai colorați, poartă cravate ori prea mari, peste curea, ori prea mici și înguste, de preferat de altă culoare decât sacoul în carouri sau pantofii din piele, cu bot lat și cu talpă extrem de groasă, care scârțâiau. Pentru noii adolescenți, costumele scumpe, elegante și rafinate ale lui Cristian Vasile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se consideră foarte Înzestrați pentru medicină; din păcate, Înzestrarea tehnică nu este pe măsură. Cu siguranță că nici un medic român nu a cunoscut celebritatea mondială a doctoriței Ana Aslan (1897-1988), de care se leagă numele gerovitalului, un medicament „antibătrânețe“, și curele de Întinerire din clinica sa de la București. Nu am nici cea mai mică competență pentru a aprecia valoarea științifică a cercetărilor sale; cert este Însă că iluzia Întineririi i-a Îndreptat pe mulți occidentali spre România, iar regimul comunist a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al cavalerilor teutoni”, nu-i pasă, râde cel mai tare. Vasile dă curs și el invitației gazdelor și încearcă să-și tragă straiele cavalerești. E un întreg ritual îmbrăcarea lor. Ai nevoie de doi scutieri care să-ți încheie toate curelele. Pe sub armură ți se propune să îmbraci un soi de cojoc care să amortizeze apăsarea fiarelor exterioare. Vasile luptă cu estonianul Karl Martin Sinijarv - un tip robust, „copil al naturii”, chel, bărbos și foarte chefliu. Acesta însă, în ciuda constituției sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vor fi mai generoși îi oprește să comenteze zgârcenia celor care-i refuză. Mă gândesc că ar trebui plătiți măcar pentru faptul că se lasă contemplați. Afișează, așa, o neglijență studiată: fețe tinere schimonosite de barbișoane, tricouri spălăcite, blugi uzați, curele cu catarame mari, lanțuri, franjuri, cercei... Ce mai, o alternativă a vieții. Orașul vechi e bine îngrijit, majoritatea clădirilor sunt renovate și au imprimată o prospețime a culorilor, care dă senzația de artificiu, de festivitate deloc atractivă. E totuși plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
barbă bine tăiată pentru bătrânul Iosif și părul blond de escort boy pentru fiul lui adoptiv. Timpul și reveriile noastre și-au făcut apoi treaba lor de prestidigitatori. Așa cum saboții Cenușăresei s-au preschimbat în conduri de cleștar, sandalele cu curele ale apostolului s-au preschimbat în papucii brodați ai papei, pânza de sac găurită în dreptul genunchilor s-a transformat în tunică somptuoasă cusută cu fir de argint, iar jocul fastuos al culorilor liturgice alb, roșu, verde, violet, negru escamotează lâna
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
intimidant, maiestuos și rustic al personajelor din catehism: căsuțe de cărămidă arsă cu șarpanta din lemn, acoperiș plat de argilă năpădit de verdeață, băncuța înzidită în perete, apostoli în ținuta tradițională (barbă scurtă, tunică de lână până la genunchi, sandale cu curele). Fără a mă fi așteptat să întâlnesc vreo sosie a lui Simon Petru, curățindu-și năvoadele în josul drumului, și nici vreun paralitic dornic să se vindece căzând de pe un acoperiș, puteam cel puțin spera să zăresc o pânză în depărtare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu înfățișare de târgoveață onorabilă, după ce adunase uscăturile de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le. Bucățelele acestea le așeza într-un paner frumos pe care femeile de aici le poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor piramide trunchiate cu baza în sus. Cotoarele mai groase le așeza într-o grămăjoară deosebită, pe care avea s-o lege cu alte curele, ca s-o poarte într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor piramide trunchiate cu baza în sus. Cotoarele mai groase le așeza într-o grămăjoară deosebită, pe care avea s-o lege cu alte curele, ca s-o poarte într-adaos. Lucra încet și metodic cu fierăstrăiașul. Părea că face operația mai mult din distracție. Nu părea să facă lucrul, în orice caz, din sărăcie. Mai degrabă din spirit de ordine și economie. Uscăturile acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe pământ lucruri. Și lucrurili di pe pământ era greli calului”. Armele strălucitoare pe care le poartă eroul pornit să refacă faptele strămoșilor îl așază, de asemenea, sub semn solar: „Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte!/ Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!” (CeleiGorj). Metalul apotropaic este secondat de dispunerea arsenalului în cruce, simbolistica solară fiind astfel accentuată. Alături de arme, argintul și aurul, ca metale pure
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cal la bordei așeza,/ Tot pe Negrul, pintenogul,/ Al lui ta’su din tinerețe./ Bine că mi-l țesăla./ Dimineața să scula,/ Pe ochi negri se spăla,/ Armele că lencingea./ Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte! / Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!/ El bine că să gătea,/ În vânătoare că-mi pleca”. Scopul incursiunii este pretutindeni clar, în balade și colinde. Alegoria inițiatică a vânătorii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vâlcea). Deși efectul asupra fiarei este același și ea sare peste munți, săgetarea este preferată fiindcă respectă modelul arhetipal, din zorii civilizației, când viața omului era legată strâns de cea a animalului. Domolirea stihiilor ia forma unei îmblânziri simbolizate de curea. Gilbert Durand consideră legarea o „pedeapsă vremelnică”, dar și „un arhetip al propriei situații a omului în lume”, ceea ce explică întrucâtva indicațiile primite de flăcăul vânător chiar de la leu: „- Lasă-te tu de luptat,/ Și pe mine de săgetat/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iovan Iorgovan I, (6), care începe cu subiectul baladei Trei fete surori (călătoria inițiatică în căutarea de flori, ele înseși simbol marital), mezina se rătăcește în ceața ce anticipează transcenderea lumilor și va avea parte de o înghițire simbolică: „Șearpele curea,/ Fata tăbăra/ Și mi-o ajungea,/ Și mi-o apuca,/ Coada-ncolăcea,/ La brâu o strângea”. Evoluția acestui motiv a fost sintetizată de cercetătorul V. I. Propp: „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
celor douăsprezece zile ale timpului primordial actualizat primește din trupul uriașului cosmogonic toate energiile fecunde. Celelalte două etape ale înnoirii sub puterea bourului tunans vizează universul ordonat al gospodăriilor ajunse pe treapta de sus a bunăstării și dimensiunea propriu-zis umană. Cureaua din pielea cornutei se așază ca un brâu magic, dându-i omului sănătate fără fisură și forța acțiunilor, întocmai cum gestul așezării unui snop de grâu la mijloc în timpul secerișului protejează țăranul de dureri și boală. „Transfuzia” energiilor creatoare se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are copii să-l pomenească. Într-o zi venind la Fălticeni cu o căruță s-a dat jos să-și facă nevoile. Și cum era beat, 2 copii răi l-au omorât și i-au luat 70 de bani din curea că atâta avea. A fost om bisericos și mare naționalist. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică lui Vasile Călugărescu din Rădășenii cei vestiți! În toamna anului 1906, s-a făcut Expoziția Jubiliară, 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prins pe acela cu amândouă mânele, și când colo cine era? Dl prof. S. Mehedinți. Și m-a întrebat că de ce l-am prins? Și i-am spus că m-am gândit că un hoț mi-a furat banii din curea. Și el a râs și a spus: "Pe lângă hoți de buzunare, în București mai sunt și oameni de treabă". Și ducându-mă într-o vară la București la Preotul Virgil Tacu, fiul cumnatului meu Costică A. Tacu din satul Boboești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pirpiriu, slab; 9 vas de lemn pentru lături; 10 loc mai adânc din albia unei ape curgătoare; 11 a ciorsăi-a tăia greu cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
născuse. La agapa respectivă, gazda mi-a mărturisit că DAF-ul fusese autoturismul soției sale și că ea a decis să adauge contra sumei deja încasate de la partea sovietică un set de patru cauciucuri de iarnă și un set de curele de transmisie (DAF-ul era variomatic, cu transmisie pe curele). Nemții nu cunoșteau legislația română, care îmi cerea să plătesc vama în țară în valuta țării producătoare a mașinii, adică în guldeni olandezi. După șapte ani de folosință, după aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
-ul fusese autoturismul soției sale și că ea a decis să adauge contra sumei deja încasate de la partea sovietică un set de patru cauciucuri de iarnă și un set de curele de transmisie (DAF-ul era variomatic, cu transmisie pe curele). Nemții nu cunoșteau legislația română, care îmi cerea să plătesc vama în țară în valuta țării producătoare a mașinii, adică în guldeni olandezi. După șapte ani de folosință, după aproape 100.000 de kilometri parcurși, am fost obligat, pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
-mă astfel la adăpost de răzbunarea acestuia. În așteptarea audienței solicitată la mitropolit, care nu m-a primit, am vizitat pe soția primului-ministru, instalată acolo în așteptarea refugiaților, și am fost primit de Vasiliu, în uniformă și înhamat cu toate curelele unui ofițer de pe front, pe care însă nu l-a văzut niciodată. Am mai fost la sora soacrei mele, Smărăndița Catargi, și la fratele ei, Veniamin Boldur Kostaky, bătrân sfătos, care tare m-a îndemnat să mă refugiez la el
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se juca adesea cu noi trebuie să subliniez și limitele acestei iubiri părintești. Abaterile de la normă erau sancționate pe loc. Aveam vreo patru, cinci anișori. Nu-mi amintesc cu ce am greșit. Îl văd Însă pe Tata Îndreptându se spre curea. Era pusă Într-un cui anume, pe care Îl știam toți ai casei, dar și Moș Nicolaie, Moș Crăciun și alți moși din popor. Văzând orientarea Tatii, am fugit la Mama. N-a voit să mă apere. Am dat fuga
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și Moș Nicolaie, Moș Crăciun și alți moși din popor. Văzând orientarea Tatii, am fugit la Mama. N-a voit să mă apere. Am dat fuga la Bunica. M-a respins și ea, fiind astfel nevoit să-mi primesc, plângând, cureaua cuvenită. Este unul din nenumăratele exemple de unitate și voință familială În care am fost crescut și care m-a format. Nu numai pe mine, ci pe toți frații. Dacă unul dintre noi era pedepsit, toți Începeam să plângem. Urmarea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
din frumusețile acesteia. Cu trecerea timpului a trebuit să apelăm și la Auto-Service. Piesele uzate trebuiau Înlocuite și În magazinele de specialitate se găseau tot mai greu. În aprilie 1972, Înaintea plecării Într-o delegație În București s-a rupt cureaua de la ventilator. Știam că În București se găseau și am lăsat-o pe Marița defectă parcată În fața blocului. Milly nu i-a mai urmărit prezența. La Înapoierea din București și eu m-am dus direct la Facultate. În jurul orei 1000
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
scump și cu multe lacrimi plăteam seara, la control, când caietul era verificat de către mama vitregă. Nu se mulțumea cu porția ce mi-o da, și-i spunea și lui tata, seara, când se Întorcea de la câmp. O Încasam cu cureaua, fără milă. Dar au trecut. Aveam ca Învățătoare pe doamna preoteasă Maria Avasiloaie. Soțul ei era preot chiar În sat la noi. Niște oameni minunați. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească În pace! Învățătoarea era atât de bună
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
restul Ambasadelor având bugetele în dolari), că o să am reședința cu piscină, palmieri, portocali și bananieri... Nu am fost nicicând un arghirofil, ceea ce aveam îmi ajungea pentru un trai liniștit, (așa gândeam pe atunci, neanticipând masurile celui cu "pușca și cureaua lată") cunoscusem slavă Domnului lumea, bana-ne găseam acum și în piață, așa că... Discutând cu "Toni" am ajuns la concluzia că o vizită de un an la Fidel ar putea fi totuși interesantă sub aspect "documentar", la acest argument adăugân-du-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]