8,648 matches
-
părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât am vizitat satul: veche, foarte veche această așezare, îmi zise bătrânul: locuită în străvechimi de daci, apoi de tătari urmați de turci, pentru că erau foarte aproape de hotarul bulgăresc de acum, iar Bulgaria era plină de turci, mai puțin tătari la vremea aceea pentru că se așezaseră destul de mulți în zona Constanței și a aeșzărilor apropiate. Satul nostru
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
îngenunchează, nu se căciulește, cum spune Marele rapsod național Tudor Gheorghe: „căci dacă m-oi căciuli la ce dracu oi mai trăi”, ci slujește Neamului și lui Hristos ca un creștin desăvârșit, ca un Român drept și răbdător, ca un Dac nemuritor și biruitor, precum și un iscusit mânuitor de condei și de har: „Românismul integral”, Ed. Școala Albei, 1998; „Confesiune”, aceeași editură, 2000; „Tradiție română”, Fundația Paem, 2004, C.I. (Fabian Seiche, op. cit. p. 278) După ce și-a sărbătorit centenarul la Mediaș
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DIN AN ÎN AN Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Anii curg de parcă-s ceasuri Din pocal de timp grăbit Și le ia dintr-o suflare, Tinerețea ce-a murit. Din an în an ni-i amintim Pe-
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
se opresc în pragul casei, Să-ngâne un colind creștin Dar parcă raiul se coboară Când al lui glas îl deslușesc Și pentru-a câta oară, iarăși? În ochi, blând lacrimi le-nfloresc. Referință Bibliografică: DIN AN ÎN AN / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
îl deslușesc Și pentru-a câta oară, iarăși? În ochi, blând lacrimi le-nfloresc. Referință Bibliografică: DIN AN ÎN AN / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > FĂRĂ NICI O ALUZIE.... Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului SARĂ BUNI ! (pi... moldovinești! ) - Da' și dracu șeala, nu putem și noi Și mâncăm mai ghini ? Și daci îi noapti ?! - Hai, fati, la mini, adi usturoi Și frijim cârnațu' și cu oui... coapti ! Di urziși și ghebi m-am cam săturat. (Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat, Aș mânca... di toati, ca-n
FĂRĂ NICI O ALUZIE.... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371047_a_372376]
-
și graiul ce-l vorbesc, românește mă învie Hai român din toată zarea de ți-e inima română Cum e pîinea și cu sarea, să iubim limba străbună Din vechime ne-a fost dat să simțim tot românește Obicei din Daci lăsat, pe pămîntul ce ne crește Să cinstim limba română cu gramatica în parte Și s-o dăm din mînă-n mînă celor care nu știu carte 10 06 2014 Referință Bibliografică: Sunt român și românește... / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut reședința și castrul la „Amboglana (Comboglana)” timp de două secole. De reținut că Steagul
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
sălășluește copilul din noi. Intotdeauna venirea pe lume a unui copil a fost un prilej de mare bucurie, iar pentru nașterea Fiului lui Dumnezeu trăim cea mai mare bucurie reamintind-o în fiecare an la 25 decembrie. Dacă strămoșii noștri, dacii, plângeau la venirea pe lume a unui copil, cred că erau îndemnați doar de un gând asupra greutăților prin care trece omul de-a lungul vieții, dar în sine, ei se bucurau ca și oamenii zilelor noastre, căci natura umană
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
zile, deși nu te știe și treci pe lângă ei cu un adaus din stropul bucuriei de viață. E bine că fiecare țară își imprimă specificul ei. Nu-mi pot imagina pe străzile orașului Toronto o ceată de flăcăi în costumația dacilor chiuind, recitând urări și pleznind din bice pe lângă carul cu boii care trag un plug cu bradul împodobit. Imaginea asta rămâne doar pentru acolo unde noi îl numim "acasă". Se apropie Crăciunul și Anul Nou și îl aștept pe Moș
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS. Itsoria nu recunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. „Noi suntem aici”, în timp ce toți vecinii noștri au venit mai târziu în țările pe care le
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
cititorului argumente suplimentare de necombătut, care au la bază lucrările unor istorici ai antichității, dar și referiri la unele izvoare aparținând Evul Mediu timpuriu, care întăresc convingerea continuității neîntrerupte pe actualul teritoriu și nu numai, a poporului român descendent al dacilor hiperboreeni. Formarea Daciei este pusă de Vasile Lovinescu în legătură cu „acele migrațiuni de la Nord spre Sud ale popoarelor hiperboreene, atestate de multe mituri și mulți autori antici. O astfel de etapă a migrației a fost cea dacică. În cetatea naturală a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta cu mândrie numele România încă din secolul IV d.Hr.) și vicistiudinile istoriei au sfărâmat-o definitiv... Toată lumea e de acord că dacii se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos și, cu toate acetea, am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de-a stăpâni țara pe care a locuit-o moșii și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
a câtorva mii de manuscrise antice într-o încăpere secretă zidită din mînăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. Astfel de descoperiri pot aprea oricând, inclusiv pe teritoriul vechii Dacii, care să completeze actualele scrieri depre istoria, cultura, religia și civilizația dacilor hiperboreeni. Revenind la modul în care sunt prezentați strămoșii noștri în scrierile antichității, se cuvine să amintim aici descrierea formulată de „părintele istoriei” HERODOT, care ținea să sublinieze că geto-dacii au fost un popor de elită al antichității admirat pentru
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
un popor de elită al antichității admirat pentru dârzenia și vitejia lor în luptă, abilitatea în negocierile diplomatice și dispretul lor în fața morții. Religia dacă, a fost întotdeuna un prilej de admirație pentru scriitorii lumii greco-romane, iar credința statornică a dacilor în nemurirea sufletului, a permis să adopte creștinismul de timpuriu, fiind cel mai vechi popor creștin din sud-estul european, toți ceilalți vecini ai noștri fiind creștinați la o jumătate de mileniu în urma noastră. Un alt fapt care exprimă continuitatea poporului
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din latina și greaca veche. Culegerea de texte acoperă o perioadă întinsă de timp începând cu secolul VI î.Hr. până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
imperiului, incursiuni ori incitând la revolta popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte din teritoriu liber, ce s-a constituit în ținutul „Dacilor liberi”. Dacia cucerită de împăratul NERVA TRAIAN a fost transformată în provincie romană împărțită în mai multe colonii romane, din Transilvania, Moldova, Valahia, Serbia și o parte a Panoniei care reprezentau de fapt teritoriile ce se încorporau în regatul lui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
parte a fluviului DANUBIUS care merge de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară până la PONTUS, de-a lungul căruia trăiesc geții, ei o numesc ISTROS. Dacii au aceeași limbă ca și geții. Aceștia sunt mai bine cunoscuți de heleni, deoarece se mută des de o parte și de alta a ISTROSULUI
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]