13,916 matches
-
prin acest experiment și au dat mărturie despre el, afirmă că Piteștiul a fost iadul pe pământ. Fiecare metodă aplicată, de la bătăile de o cruzime înfiorătoare, până la scenele blasfemiatoare sau „statul în poziție”, ori demascările interne (spovedanii răsturnate în care deținutul povestea o serie de scabrozități referitoare la sine și la membrii propriei familii, evident neadevărate) viza nu carnea și sângele ci sufletul: „de sufletul tău am nevoie, banditule”, le spunea Țurcanu celor intrați în moara reeducării, el fiind dirijorul văzut
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Sfânta Liturghie, Spovedania), mediul carceral ne oferă exemple menite să demonstreze că o autentică viață creștină poate fi dusă în orice condiții exterioare. Cea mai răspândită formă de trăire creștină a fost rugăciunea. Rugăciunile în comun, respectând un program ofereau deținutului nou venit o schemă pe care își putea ordona viața duhovnicească. Luând parte la acest program, sesizându-i apoi pe ceilalați care își continuau rugăciunile particulare, observând ulterior la aceștia o stare de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
deținutului nou venit o schemă pe care își putea ordona viața duhovnicească. Luând parte la acest program, sesizându-i apoi pe ceilalați care își continuau rugăciunile particulare, observând ulterior la aceștia o stare de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o dovedeau ca viabilă. Părintele Dimitrie Bejan, preotul militar trecut prin lagărele siberiene și apoi prin penitenciarele României comuniste a experiat nu numai puterea
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
ne făcea egali. Dușmanul comun era ateismul.” (Ioan Ploscaru, Lanțuri și teroare, Ediția a-II-a, Revăzută și adăugită, Ed. Signata, Timișoara, sine anno, p.272). Condițiile din închisorile comuniste impuneau un regim alimentar la limita subzistenței astfel că marea majoritate a deținuților erau înfometați, cașectici, distrofici. A vorbi, într-o astfel de situație, de practicarea postului benevol, ca hotărâre proprie, izvorâtă din dorința de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din Buftea, deși grav bolnav de TBC și foarte slăbit, făcea post negru de două ori pe săptămână și oferea mâncarea altor deținuți slăbiți. Și Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul, după revenirea mea a doua oară
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
o formă de opoziție, de rezistență, demonstrând că sistemul nu este imbatabil, că prezintă fisuri și că speranța, chiar și din această perspectivă a imediatului, nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste au reușit să trăiască o viață în Iisus Hristos în toată plenitudinea ei. Demersul nostru introspectiv și retrospectiv printre oameni și fapte dintr-un timp al întunericului, când România a fost luată în stăpânire prin minciună și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
schimbul 2 se surpase o parte a galeriei de legătură dintre cele două mine, blocând astfel circulația de orice fel. Situația nu era chiar gravă din punct de vedere tehnic, dar având în vedere că la Muncăceasca Vest lucrau și deținuți, situația devenea cumva dificilă. Noi civilii am fost informați despre asta, dar și cei care aveau în pază ca obiectiv principal colonia de deținuți erau desigur îngrijorați. La locul avariei s-au mobilizat forțe suplimentare, pentru remediere și în mod
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
gravă din punct de vedere tehnic, dar având în vedere că la Muncăceasca Vest lucrau și deținuți, situația devenea cumva dificilă. Noi civilii am fost informați despre asta, dar și cei care aveau în pază ca obiectiv principal colonia de deținuți erau desigur îngrijorați. La locul avariei s-au mobilizat forțe suplimentare, pentru remediere și în mod special pentru redarea circulației. Spre fericirea tuturor nu au fost victime umane și nici pierderi materiale deosebite. Când am ajuns la gura minei Muncăceasca
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
lucrau la orizontul zero. La acea vreme mina avea cinci orizonturi de câte 30 metri fiecare, la o înclinare a filonului de 30 grade. De ce a trebuit să urcăm muntele? Fiindcă jos la intrarea în mină, orizontul Zero, erau masați deținuții care nu știau se pare de această avarie. Dacă porțile minei s-ar fi deschis se puteau întâmpla multe, chiar evadarea unor deținuți. Avaria s-a remediat în cursul schimbului trei, și activitatea minei a fost reluată. Referință Bibliografică: 1961
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
grade. De ce a trebuit să urcăm muntele? Fiindcă jos la intrarea în mină, orizontul Zero, erau masați deținuții care nu știau se pare de această avarie. Dacă porțile minei s-ar fi deschis se puteau întâmpla multe, chiar evadarea unor deținuți. Avaria s-a remediat în cursul schimbului trei, și activitatea minei a fost reluată. Referință Bibliografică: 1961 O avarie minieră la mina Almașul Mare / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 528, Anul II, 11 iunie 2012. Drepturi de
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie,/ Fii scut de întărire/ Și zid de mântuire,/ Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, maică prea curată/ Și pururea fecioară/ Marie!” Se spune că Eminescu a adus rugăciunea în închisorile comuniste, deoarece deținuții politici recitau această Rugăciune, punând accentul pe versurile: „Înalță-ne, ne mâtuie / Din valul ce ne bântuie". S-a consemnat că Eminescu a fost una dintre „personalitățile hibride, filozof-poet”. Opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filozofice ale
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
ale oceanului Pacific care te invitau parcă la un voiaj sau la aventură pe intinsul lor. Casa era semisuspendată peste malul abrupt al prăpastiei fiind așezată pe o fostă platforma de observație. Platforma o construiseră cu mulți ani în urmă deținuții din noua colonie engleză, din ordinul marinei militare a coroanei britanice, cu scopul de a se amplasa pe ea tunuri care să păzească coasta de est de vre-o invazie străină. Clădirea însă, era destul de nouă și foarte solidă. O
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > LOREDANA IONAȘ - CINSTIREA MEMORIEI FOȘTILOR DEȚINUȚI POLITICI DIN JUDEȚUL BIHOR Autor: Loredana Ionaș Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Site dedicat memoriei foștilor deținuți politici Luni, 11 martie, în Sala Mare a Primăriei Oradea, a avut loc lansarea site-ului
CINSTIREA MEMORIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN JUDEŢUL BIHOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342448_a_343777]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > LOREDANA IONAȘ - CINSTIREA MEMORIEI FOȘTILOR DEȚINUȚI POLITICI DIN JUDEȚUL BIHOR Autor: Loredana Ionaș Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Site dedicat memoriei foștilor deținuți politici Luni, 11 martie, în Sala Mare a Primăriei Oradea, a avut loc lansarea site-ului: www.memoria rezistentei.ro, o arhivă digitală a suferinței foștilor deținuți politici din județul Bihor. Cu acest prilej, a avut loc și prezentarea Asociației
CINSTIREA MEMORIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN JUDEŢUL BIHOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342448_a_343777]
-
nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Site dedicat memoriei foștilor deținuți politici Luni, 11 martie, în Sala Mare a Primăriei Oradea, a avut loc lansarea site-ului: www.memoria rezistentei.ro, o arhivă digitală a suferinței foștilor deținuți politici din județul Bihor. Cu acest prilej, a avut loc și prezentarea Asociației „Cei 40 de Mucenici”, al cărei președinte este Lucian Silaghi, vicepreședintele asociației fiind Cristina Pușcaș, drd. la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării
CINSTIREA MEMORIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN JUDEŢUL BIHOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342448_a_343777]
-
Silaghi, vicepreședintele asociației fiind Cristina Pușcaș, drd. la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea. Acces nemijlocit la o colecție valoroasă Printre cei prezenți la eveniment s-au aflat membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici - Filiala Bihor și ai Asociației Deportaților și Victimelor Oprimării Comuniste Bihor, studenți, doctoranzi, cadre didactice universitare și istorici. Site-ul www.memoria rezistentei.ro vine să faciliteze accesul nemijlocit al publicului larg la o colecție valoroasă de documente ce
CINSTIREA MEMORIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN JUDEŢUL BIHOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342448_a_343777]