27,663 matches
-
cerințelor unui cinematograf popular, dar care să facă deliciul și al unei elite cinefile. Cel mai mare succes de box-office din Elveția. Un film excelent și pentru marile ecrane din România. Altfel spus, sperăm să nu mai așteptăm încă două decenii pentru a vedea, aici, în România, filme elvețiene.
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
Boeru s-ar dovedi valabilă, ce importanță are? În fapt, el a pornit, cu ceilalți coechipieri, l-a arestat pe Madgearu care, apoi, a fost asasinat. Cu sau fără Boeru, dramatismul faptelor rămîne același. E însă simptomatic că, după două decenii de la groaznicele asasinate, Traian Boeru umbla după certificate de onorabilitate, sperînd să fie scos din cauză, deși vinovăția sa de coparticipare (cel puțin la arestarea lui Madgearu) este chiar de el recunoscută. Dar să revenim la asasinarea lui Iorga. Autorul
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
calcularea kilometrajului parcurs de acel Ford de către autorul acelei cărți n-ar corespunde realității. De aici, de la Ploiești, mașina a izbutit să ajungă pe un drum de țară, trecînd pe la un canton (cu cantonierul respectiv dl Zincă poartă, peste trei decenii, o utilă conversație) silind ridicarea barierii și, pe șosea, în dreptul comunei Strejnicu, l-au asasinat pe marele savant. Dl Haralamb Zincă dovedește (prin analiza, în anii optzeci, a hainelor în care a fost asasinat savantul și a altor fapte) că
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
nominaliza pe Lucian Blaga pentru Premiul Nobel la propunerea a doua eminente personalități contemporane, profesoara universitară Roșa Del Conte din Italia, care studiase profund lirica lui Blaga și profesorul Bazil Munteanu din Franța, România se află sufocata în ceață obsedantului deceniu în care au pierit majoritatea elitelor și valorilor neamului nostru. Când aceștia nu erau lichidați în închisori sau în lagărele cu regim de exterminare, erau ostracizați și marginalizați cu interdicție de a semna lucrări tipărite, baându-li-se astfel calea spre public
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Alex. Ștefănescu Un român la Hollywood Manuela Cernat, care și-a făcut de multă vreme un nume în critica de film, dar și în publicistica politică, combătând în fraze clare și decise comunismul rezidual din România ultimului deceniu, a publicat recent o captivantă biografie a lui Jean Negulescu. Autoarea și-a ales bine personajul, un artist multilateral și atras de aventură de-a lungul întregii lui vieți (1900-1993), un român care, după o perioadă de boemă la Paris
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
un regim comunist, își păstrează cu un efort eroic ținuta demnă. La musique avant toute chose Maria Roșca, publicistă specializată în muzicologie și etnomuzicologie, cunoscută ascultătorilor emisiunilor muzicale difuzate de postul național de radio, s-a documentat timp de peste două decenii pentru a realiza o monumentală cronologie a vieții Mariei Tănase. Lucrarea a apărut de curând, în două volume care însumează peste 800 de pagini, și se remarcă prin imensa documentație folosită, ca și prin devotamentul autoarei față de personajul său, pe
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
-și facă din această ghicire a dorințelor publicului o preocupare obsesivă. Cine a ținut seama prea mult de aceste dorințe a avut de pierdut în plan literar. Experiența unui Marin Preda este deajuns de concludentă în această privință. În ultimul deceniu al vieții și-a dorit tot mai mult un mare succes de public pe care altfel nu l-ar fi putut obține decât mergând în direcția așteptărilor acestuia. Marele singuratic, Delirul și chiar Cel mai iubit dintre pământeni sunt astfel
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
mai bine, i se așezau jur-împrejur o mulțime de candelabre pe mai multe mese. Balzac citea neîntrerupt mai departe mergînd de la un fascicol de lumină la altul și continuîndu-și mimica." Consider azi acest "loc excepțional al lui Balzac" vizitat cu decenii în urmă suprema cucerire a Galaxiei de care este pe veci legat numele tipografului Herman Johannes Gensfleisch GUTENBERG, inventatorul literelor mobile, în anul 1440, editînd "în condiții tehnice remarcabile" și Biblia între 1450-1455... Merită să insistăm asupra acestui nume de
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
nu intre în contradicție cu sine însuși. Adică să nu încerce să devină un partid care mizează pe moralitate sau pe un liberalism de care va avea nevoie după alegeri. Cu ani în urmă, PDSR se pregătea să guverneze România decenii la rînd. Acum, probabil că acest partid începe să-și pună serios problema supraviețuirii după alegeri, încît, cu siguranță, oricît de mare îi va fi scorul personal de azi, va căuta să mai asocieze pe cineva la guvernare.
Startul campaniei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16725_a_18050]
-
democrați" decât Năstase, Roman ori Meleșcanu o vor spune doar săpăturile arheologice ale viitorimii. Realitatea cruntă de azi demonstrează că sunt o apă și-un pământ. Adică, același noroi respingător. Regimul Constantinescu le-a scos din cap românilor, pe multe decenii de-aici înainte, că poate exista o viață politică morală sau că valorile democrației occidentale sunt superioare băltirii penibile și resentimentare de pe malurile Dâmboviței. Așa după cum a evoluat în ultimii trei-patru ani, societatea românească e un balamuc pestilențial, în care
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
medalii, China, mare putere, succesul cîtorva țări mici (printre care și România) etc. Nu despre acestea mi-am propus să scriu în editorialul unei publicații literare, ci despre spiritul olimpic din punct de vedere cultural și despre degradarea lui în deceniile din urmă. Olimpiadele moderne au stat de la început sub semnul competiției loiale și al victoriei celui mai bun: indiferent de țara de unde provine, de culoarea pielii, de religie, de rasă. Este spiritul introdus de Pierre de Coubertin în 1896. Eticul
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
fost acelea din 1980 și 1984, cînd participarea a doar jumătate din statele lumii (de fiecare dată, altă jumătate) a compromis olimpiadele de la Moscova și respectiv Los Angeles. însuși olimpismul s-a văzut amenințat cu acele nefericite prilejuri. De două decenii, mai ales în condițiile prăbușirii lagărului comunist, un alt criteriu a devenit esențial în organizarea și funcționarea olimpiadelor: acela comercial. După etic și politic, iată, comercialul domină sportul. Acest lucru s-a întîmplat o dată cu alegerea lui J.A. Samaranch în
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
de ani. Putem să înțelegem că ziaristul care se ocupă de cărți la Curentul și-a făcut școala pe vremea comunismului, cînd perioada regalității era "sărită" din manualul de istorie a României, dar ar fi avut timp berechet în ultimul deceniu să se pună la "curent". Sau, măcar să fi citit cartea despre care scrie - ediție bine făcută, cu discursurile și documentele datate, și din care, dacă ar fi vrut, ar fi avut ce învăța. Din suplimentul Bucureștiul cultural al revistei 22
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
era, destul de frecvent, achitată la Curtea de Juri. În presă, rubrica dedicată crimei și delictelor purta denumirea de "fapte diverse", cu o treaptă numai deasupra celei intitulată "Fel de fel". Cât privește viața de zi cu zi din cele patru decenii de comunism, cititorul va răsfoi zadarnic presa timpului spre a se edifica asupra impactului social al violenței și crimei. Cu excepția cazului Râmaru, mediatizat în cele din urmă, nici pomeneală de atacuri la persoană, violuri, omoruri, într-o societate ce se
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Viorica Bucur Importată din Franța (unde a luat ființă în urmă cu un deceniu) și numărând, deja, la București doi ani de existență, La fête du cinéma français" a devenit, începând cu această toamnă, itinerantă, sărbătoarea colindând, după capitală, și prin alte centre culturale - francofone, francofile și, bineînțeles, cinefile - ale țării: Timișoara, Brașov, Cluj
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
critic de film și mare admirator al cinematografului american, devenit, apoi, un regizor ce știe să analizeze cu finețe raporturile dintre personaje, dar și un cineast angajat, practicând un cinema al "intervenției sociale", de un schematism demonstrativ), - până la cineaști ai deceniului nouă - Pierre Salvadori (debut în 1993, cu Cible emouvante ) și Cédric Klapisch (debut în 1992 cu Rien du Tout ), - adepți ai unui cinema intimist, axat pe o problematică, adeseori, cu conotații autobiografice, mai liber ca structură narativă și cu o
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Nu este pentru prima dată când se inițiază la noi o serie reprezentativă a operelor lui Freud. Pe la începutul deceniului Editura Științifică pornise pe un asemenea drum - cu oarecare succes, dovadă cele patru volume apărute până în '96. Tenacitatea întreprinzătorilor nu s-a ridicat însă, pe cât se vede, la înălțimea entuziasmului lor. De vreo doi ani Editura Teora promite și ea
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
pe 27 august se împlinesc 61 de ani de la ultima însemnare a lui Freud, și tot atâția de la dispariția sa - pe 23 septembrie). În urma sa a rămas o operă fără de care vremurile noastre nu mai pot fi - încă de multe decenii - înțelese. Influența freudismului asupra mentalității contemporane se dovedește și azi uriașă și incredibil de proteică, iar multe dintre valorile societăților occidentale pe care ne străduim atât de mult să ni le însușim sunt, direct sau indirect, motivate psihanalitic. Ar fi
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
marxismul însuși. Presupoziția cu pricina este că marxismul își trage vitalitatea lui spectrală din putreziciunea capitalismului. Comparația explicită cu Hamlet ("E ceva putred în Danemarca") nu ne lasă nici o îndoială în această privință. Derrida pariază, cu sfîntă inocență, în ultimul deceniu al secolului XX, pe documentația lui Marx însuși la Capitalul care s-a dovedit însă a fi nu doar depășită la vremea ei, dar tendențioasă și falsă, căci se baza pe statistici referitoare la Anglia capitalistă a secolului XVIII, nicidecum
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii române. Dacă cercetarea nu s-a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de grație dată libertății presei, prin interzicerea masivă de publicații și instaurarea drastică a cenzurii, este opera regimurilor autoritare, dictatoriale, totalitare din România. Mai întâi regalist, apoi fascist, apoi comunist, începând din deceniul patru, până la 22 decembrie 1989." Deși introduce ulterior unele nuanțări, exegetul lasă totuși să se înțeleagă că se poate vorbi de o epocă omogenă din istoria cenzurii, și anume aceea care începe în deceniul patru și ia sfârșit la 22
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
apoi fascist, apoi comunist, începând din deceniul patru, până la 22 decembrie 1989." Deși introduce ulterior unele nuanțări, exegetul lasă totuși să se înțeleagă că se poate vorbi de o epocă omogenă din istoria cenzurii, și anume aceea care începe în deceniul patru și ia sfârșit la 22 decembrie 1989! Alienarea culturii românești în realitate, odată cu instaurarea comunismului în România, în anii de după cel de-al doilea război mondial, cenzura devine cu totul și cu totul altceva decât a fost vreodată în
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
de la începutul anilor '40. Tînărul abia trecut de 30 de ani își punea cîteva din întrebările care aveau să-l urmărească toată viața. Chiar dacă răspunsurile vor fi altele în Rostirea filosofică românească sau în Sentimentul românesc al ființei, scrise cu decenii bune mai tîrziu, se pot întrevedea de pe acum anumite constante ale gîndirii filosofului și chiar ale stilisticii sale atît de personale. Una dintre ele este absența de "vocație filosofică" a "cugetului românesc". "Poate pentru că nu avem o problematică a devenirii
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
fără nici o concurență. Pe buzele lui se vedea permanent un rânjet arogant, menit să-i arate interlocutorului că vede prin el și nu dă pe el nici două parale. Această aroganță și acest dispreț față de ceilalți, care de-a lungul deceniilor a căpătat o formă absolut grotescă, le-a reportat - posibil fără să-și dea seama - de la "oamenii lui de curte" chiar și asupra unor parteneri care ocupau cel puțin același rang ca și el." Portretul psihologic al lui Ceaușescu, mecanismele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
spațiu nuanțelor, fiind un substitut de gest și mimică total neechivoc: un fel de a face cu ochiul spre cititor, sau chiar de a-l trage de mînecă. Cele cîteva exemple de mai jos sînt adunate pe tot parcursul ultimului deceniu și au apărut în publicații de tipuri și orientări diferite: "...altă marfă, alte prețuri! Măi să fie!" (Strada, 10, 1990, 6); "Măi să fie! Sediul central F.S.N. din nou jefuit" (Adevărul, 195, 1992, 1); "toate concurentele au răspuns: donații și
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]