4,493 matches
-
apariția întovărășit de Diane Sedleigh. A fost prima ocazie când George s-a arătat în public cu amanta sa. A circulat zvonul c-ar fi fost văzută și Stella McCaffrey, deghizată, dar nu era adevărat. După înmormântare și după spectacolul decent, apreciat ca foarte înduioșător, al lacrimilor Antheei vărsate la groapă, îndoliații participanți s-au împrăștiat, unii ducându-se la Institut, alții prin cârciumi unde aveau să comenteze faptele bune ale răposatului și testamentul acestuia, ale cărui prevederi fuseseră difuzate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
le-ai avut, sau pe care le construiești acum. Din greșeli sau dureri, trebuie doar să înveți cum să le eviți pe viitor. Nimic mai mult. Rucsacul ce-l porți pe umeri trebuie să conțină minimum necesar pentru o viață decentă, nimic mai mult. Tot ce este în plus, reprezintă o povară și-ți îngreunează mersul spre scop, care este întâlnirea ta cu Dumnezeu, cu tine însuți, cu oamenii și cu natura. Poate că acasă, în activitățile tale de fiecare zi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
erau admise ca spectatoare. Societatea introduce o normă a naturii (reglarea plăcerii sportive și a moralei în societatea naturală) și una a culturii (importanța creșterii copiilor). Se presupune că zeul, invizibil, primește un dar vizibil, desfătarea din actul sportiv, comportare decentă în cadrul competiției, competiția era și este un scop important în ceremonialul sportiv: -fie în familie, -fie în putere politică, -fie în mitologie. Ceea ce înțelegem noi prin sport în Europa antică, se referă la pământul mării situate la mijloc, Mediterana. Partea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
moralei în societatea naturală) și una a culturii (importanța creșterii copiilor). Existența conștiinței religioase a relației cu iraționalul, cu zeii, este un act social. Imaginea reală presupune că zeul, invizibil, primește un dar vizibil, desfătarea din actul sportiv apare socotită decentă în cadrul competiției, întrucât lupta era și este un scop important: -fie în familie, -fie în putere, -fie în mitologie. Mitologia selecției partenerului depinde de procedee magice, de luptă. Magia sportivă este acceptată doar utilitar, iar ceea ce apare transformat economic, prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
grijă. Factorul agreabilitate nu a fost identificat ca important în studiile asupra impactului stresului (Penley & Tomaka, 2002), dar el caracterizează persoane ce valorizează relația cu ceilalți, având o viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). Astfel de credințe pot fi puternic afectate de expunerea la traume provocate uneori de alți oameni. Toate fațetele acestui factor corelează pozitiv cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Cadrele medicale altruiste și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în primul studiu cu nivelul STS, deși nu este de obicei asociat cu stresul general, este agreabilitatea. Factorul agreabilitate caracterizează persoane ce valorizeaza relația cu ceilalți, având o viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). În studiul anterior, toate fațetele acestui factor corelau pozitiv cu scale STS. Altruismul, compasiunea, modestia, onestitatea, cooperarea, încrederea în bunătatea ființei umane sunt caracteristici care nu predispun la alte forme de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
subliniez, așa cum am menționat și cu alte prilejuri, caracteristicile scrierilor abordate, considerând că o poezie valoroasă este cea în stare să se impună și să râmână în conștiința cititorilor, dincolo de orice clasificări, prin întrepătrundere lirismului cu ideea, într-o exprimare decentă, capabilă să creeze starea de catharsis, care cred că reprezintă, orice s-ar spune, indicatorul real al artei. Paul Aretzu: Cartea cu anluminură Pusă, prin titlu, sub semnul bibliofiliei, placheta de versuri Cartea cu anluminură - Editura Pământul, Pitești, 2010 -, semnată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
clipele oarbe. Partea a doua a volumului, și alte poezii, începe cu o Dedicație, în care poeta își formulează, deosebit de convingător, cu aceleași instrumente ale limpezimii - fiindcă limbajul creațiilor Ștefaniei Oproescu este, în deplin acord cu viziunea ei asupra lumii, decent, elegant -, crezul artistic, miza creației sale: Uite, scriu ca să fac și eu ceva / pe lumea asta. Ceva din care să-mi plătesc / factura la frică, la somn, la trezire / la durerile de măsele, la orele de lene / la un căpătâi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
după ce fusese compromis prin exces de stereotipie în presa comunistă. Acum, în prag de europenizare și mondializare, autorul resuscită coardele patriotismului. Emigrația fortuită a românilor, dintr-o țară golită și de comând, cu conducători incapabili să restabilească resursele unui trai decent, nu scapă atenției autorului, el însuși plecat mulți ani din țară și profund cunoscător al realităților de peste ocean: „Decât să bați în lung și-n lat pământul / Și să-ți găsești printre străini mormântul...” (Chemare). Sentimentul național practicat de Gh.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
ajuns într-un punct unde sinceritatea era străină de modestie. Strigam: iată cât sânt de vulnerabil, admirați-mă pentru îndrăzneala de a o recunoaște! Or, suferința, dacă nu găsim în ea un minimum de forță, ne cere să fim măcar decenți, să n-o exhibăm. Dar acum lucrurile se schimbaseră. Dacă reușeam să mă simt vinovat însemna că nu eram încă în pericol. De aceea nu mă feream să mă judec. Stam pe nisip și eram bucuros pentru fiecare vină pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de fumul de țigară, fascinat de cinismul și sarcasmele sale) stătea pe aceeași stradă, Sf. Constantin, cu Cella Serghi și Felix Aderca, după cum mă doare comparația pe care inevitabil o faci între locuințele interbelicilor, dacă nu luxoase, în orice caz decente, onorabile, atrăgătoare (vezi Sadoveanu, Călinescu, Alice Botez, Ion Barbu, Jean Bart, Ion Biberi, Cartojan, Camil Petrescu, N.D. Cocea, Pompiliu Constantinescu, Al. Rosetti, Paul Zarifopol) - ca să nu mai spun de Ion Ghica, Ion Luca și Mateiu Caragiale, Titu Maiorescu, Tudor Mușatescu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
după revelația amară a inconștienței de mai sus, o altă formă, antinomică, de (dulce) inconștiență, venită dinspre lumea aleșilor binecuvântați cu harul dăruirii, cu iubire de artă, etnologie, arhitectură și antropologie, plus talent cât cuprinde. Și cu o profundă, sfios decentă, dar nu mai puțin ardentă trăire a ortodoxiei în spațiul satului românesc. Este vorba despre Luiza Zamora, istoric de artă, și Șerban Bonciocat, designer specializat în fotografie de arhi tectură, autorii frumosului album Lemn. Biserici din Nordul Olteniei, apărut sub
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
marcat negativ, din unghiul de vedere al tinerilor de azi, care nu înțeleg de ce nu ți-ai asumat și tu, intelectual cinstit, slujitor al (uto piei) ma ximalismului etic, dacă nu neapărat o halcă babană, „ca toată lumea“, măcar o partitură decentă în marele concert! Repet: mă umilește ucigător neputința de-a le de monstra adolescenților, pe drept revendicativi astăzi, rațiunile care ne-au ținut pe noi, cincantenarii și sexagenarii de acum, departe de mirajul politicii, suspicioși față de ofertele ofi ciale, reticenți
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vorbind despre asta, minunându-se. Casa cu... încălzire centrală Așa cum arăta atunci când am văzut-o eu, acea locuință reproducea cu exactitate starea de existență a omului din epoca Evului Mediu îndepărtat. O încăpere simplă, dotată cu strictul necesar unui trai... decent, cum spunem noi astăzi despre viața omului necăjit. Acoperișul era făcut dintr-o plantă destul de înaltă, dar mult mai subțire decât stuful nostru. Mai elastică și cel puțin la fel de rezistentă. Cum era încălzită, la vreme de iarnă? Ei bine, avea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
urma urmei, știu atâția care, în ciuda aparențelor, nu sunt nici mai statornici, nici mai sinceri. Am cunoscut un bărbat care și-a dat douăzeci de ani din viață unei zăpăcite, sacrificându-i totul, prieteniile, munca lui, până și o existență decentă, și care a recunoscut într-o seară că n-o iubise niciodată. Se plictisea, asta era totul, se plictisea, ca majoritatea oamenilor. De aceea își făurise cu bună știință o viață plină de complicații și drame. Fiecare vrea neapărat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
sân celebru. Sânul, mai mult decât talentul și decât vocea subțiratecă, o făcuse stea de variate. Antreprenorii o plăteau scump. Zadarnic defilau pe scenă câte trei, șase sau douăsprezece femei aproape goale. Când apărea Zaza, cu rochia ei perlată, aproape decentă ca o rochie de bal, dar decoltată jos, lăsând sânii afară, publicul avea un singur ochi concentrat acolo, ochiul lacom al rușinii, și nimeni nu știa cupletul cântat, nici nu băga de seamă că Zaza nu e frumoasă și că
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
militarilor. Bela Kun a scăpat cu fuga în Austria, într-un tren plin de furăciuni de care nu s-a putut bucura fiind închis și din închisoare evadând spre Rusia bolșevizată. La 20 August 1919, Ungaria era eliberată eroic și decent de românii care se retrag în Noiembrie pe Tisa și mai apoi pe frontiera României Mari la care Ion Antonescu a ținut până la moarte ca la inima sa, crezând nelimitat în “Justitia regnorum fundamentum”. Gheorghiță Savel rămâne stupefiat cum un
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
s-o rezolve. Acasă la ăsta: unde-i, s-o văd. Acolo. Ad-o-ncoace. A adus-o. Dă-ți taiorul de pe tine. Și l-a dat. I-a privit și admirat bustul. I-a mângâiat, neapăsându-i-i, mai mult decât decent, sânii. Mda, a rostit. S-a dus în spatele ei. I-a netezit și mângâiat talia, fesele, picioarele. Fă câțiva pași. A făcut. Mda. Pe trup, ai ceva, semne de bună purtare de prin copilărie, ori de prin alte împrejurări? Mda
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
despre ce se petrecea în București, atunci, pot povesti un singur lucru; am fost martor când niște polițiști îmbrăcați în civil, postați pe bulevard în dreptul Cercului Militar, tăiau cu foarfecele cravatele prea bălțate ale malagambiștilor*, acuzați că nu se îmbrăcau decent într-o țară aflată în război. A fost perioada cea mai sinceră din viața mea, după plecarea din Lisa. Poate, singura. În rest, chiar nevoia de a simți mereu un zid în spate m-a silit să fiu ca o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
rari atât poeții puri și extatici cât și consumiștii complet imbecilizați de bere și televi ziune. Suntem cu toții, de fapt, o combinație între cele două cazuri, și idealul uman ar putea să fie, în consecință, o viață îm plinită și decentă material străbătută din când în când de fulgu rațiile nebu nești ale marii și adevăratei fericiri. Zaraza Prin 1944, sub cele mai îndârjite bombarda men te americane, Bucureștiul petrecea la fel ca în anii nebuni rămași în urmă cu două
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de aur... De ce iubim femeile Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au fundul mare și grăsuț, pentru că au fețe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinți decenți și limbi de care nu ți-e silă. Pentru că nu miros a transpirație sau a tutun prost și nu asudă pe buza supe rioară. Pentru că le zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lângă ele. Pentru că merg pe stradă drepte, cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
sunat să te-ntreb ce s-a mai făcut cu cazul acela...” “Iertați-mă, tovarășe prim-secretar, care caz? Îmi permiteți să vă informez cu profund respect că noi nu avem cazuri ci...” ... “(a naibii muiere, le parează bine, politicos, decent, calm - n-ai ce spune - da’ bine!) repet: ce s-a mai făcut cu cazul profesorului Șerban?” “(Iar s-a dus marțafoiul ăla bătrân să se jelbuiască. Și crede că mă sperie pe mine că a fost profesorul fiului primului
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Începe să se întrebe de ce vor să știe atât de multe despre abator. N-a mai trecut pe-acolo de câteva zile și poate că se pun la cale chestii necurate. Poate că unii oameni îi vor slujba. Ies bani decenți și e o muncă bună, mai ales într-o perioadă de recesiune. Mii de indivizi s-ar omorî între ei pentru mai puțin. Îl întreabă cine a fost vicepreședinte sub prima tufă1. O nebunie. Ce urmează? Senatori în copaci? Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
opri în fața lui Karin. —Ăsta-i tipul care o să mă scoată din fundătura asta? Mâinile femeii țâșniră în aer. Părul ei înnodat se desfăcu. —Mark. Ți-am spus că azi vine doctorul Weber. Nu puteai să-ți pui o bluză decentă? —E bluza mea preferată. — Nu merge, când stai de vorbă cu un doctor. El ridică un braț rigid și-l îndreptă spre ea. Nu ești șefa mea. Nici măcar nu știu de unde vii. Din câte știu eu, poate că nenorociții ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
faci ca nouă. —Sora ta știe să repare mașini? Mark pufni. Da’ papa se cacă pe catolici? Probabil că ar putea să desfacă japonezăria aia ieftină a ei de patru cilindri până la blană și să facă din ea ceva aproape decent, dacă ar vrea. Ce fel de mașină are cealaltă femeie? — Ah! Mark se uită pieziș la Weber, refuzând să se predea. Ai remarcat. Da, a copiat detaliile aproape până la capăt. Tocmai asta mă bagă în sperieți. Îți amintești ceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]