10,827 matches
-
ca expresie a principiului bicameralismului funcțional. Aceeași regulă a întoarcerii legii este prevăzută de art. 75 alin. (5) din Constituție și pentru situația în care a doua Cameră, cea decizională, adoptă o prevedere ce intră, prin obiectul său, în competența decizională a primei Camere sesizate. Evident că, în această situație, Camera decizională adoptă o prevedere nouă față de forma legii primite în urma adoptării acesteia de către prima Cameră sesizată. În acest caz, a doua Cameră nu are competență decizională proprie
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
este prevăzută de art. 75 alin. (5) din Constituție și pentru situația în care a doua Cameră, cea decizională, adoptă o prevedere ce intră, prin obiectul său, în competența decizională a primei Camere sesizate. Evident că, în această situație, Camera decizională adoptă o prevedere nouă față de forma legii primite în urma adoptării acesteia de către prima Cameră sesizată. În acest caz, a doua Cameră nu are competență decizională proprie cu privire specială la obiectul de reglementare al noii prevederi, ci
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
competența decizională a primei Camere sesizate. Evident că, în această situație, Camera decizională adoptă o prevedere nouă față de forma legii primite în urma adoptării acesteia de către prima Cameră sesizată. În acest caz, a doua Cameră nu are competență decizională proprie cu privire specială la obiectul de reglementare al noii prevederi, ci reprezintă forul de reflecție, astfel că este necesar ca legea să fie trimisă primei Camere, care va decide definitiv numai cu privire la intervenția legislativă (de noutate) a
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
să fie trimisă primei Camere, care va decide definitiv numai cu privire la intervenția legislativă (de noutate) a celei de-a doua Camere. Cu alte cuvinte, nu este posibil ca o prevedere să fie introdusă, în etapa adoptării în Camera decizională, exclusiv de către aceasta, dacă, strict în privința sa, această Cameră nu are competența de legiferare decizională definitivă atribuită expres de art. 75 alin. (1) din Constituție, deoarece ar însemna ca acea normă legală să fie rezultatul adoptării de către
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
a celei de-a doua Camere. Cu alte cuvinte, nu este posibil ca o prevedere să fie introdusă, în etapa adoptării în Camera decizională, exclusiv de către aceasta, dacă, strict în privința sa, această Cameră nu are competența de legiferare decizională definitivă atribuită expres de art. 75 alin. (1) din Constituție, deoarece ar însemna ca acea normă legală să fie rezultatul adoptării de către o singură Cameră parlamentară, ceea ce contravine principiului bicameralismului. Așadar, rezultă că instituția întoarcerii legii acționează ca
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
deoarece ar însemna ca acea normă legală să fie rezultatul adoptării de către o singură Cameră parlamentară, ceea ce contravine principiului bicameralismului. Așadar, rezultă că instituția întoarcerii legii acționează ca un regulator de competență, în sensul protejării Camerei cu competență decizională definitivă, stabilită conform art. 75 alin. (1) din Constituție, având o strânsă conexiune și cu principiul bicameralismului, deoarece doar în privința unei prevederi asupra căreia a doua Cameră intervine se poate pune atât problema respectării principiului bicameralismului, cât și a
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
o strânsă conexiune și cu principiul bicameralismului, deoarece doar în privința unei prevederi asupra căreia a doua Cameră intervine se poate pune atât problema respectării principiului bicameralismului, cât și a întoarcerii legii, în funcție de menținerea sau nemenținerea competenței sale decizionale definitive în raport cu obiectul de reglementare al prevederii în cauză (Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019, paragrafele 210-212, sau Decizia nr. 235 din 2
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
referă la drepturile și obligațiile personalului din învățământul preuniversitar. Prin urmare, toate aceste aspecte sunt în legătură directă cu sau sunt parte a organizării generale a învățământului, ceea ce justifică adoptarea textelor antereferite de către Senat, în calitate de Cameră decizională. Dacă s-ar fi considerat că unele dintre acestea nu fac parte din obiectul principal al legii, ar fi însemnat ca normele care conțin elemente ale organizării generale a învățământului să fi fost de natura legii organice, iar Senatul ar
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
fi considerat că unele dintre acestea nu fac parte din obiectul principal al legii, ar fi însemnat ca normele care conțin elemente ale organizării generale a învățământului să fi fost de natura legii organice, iar Senatul ar fi fost Cameră decizională; în schimb, normele care sunt în legătură directă cu organizarea generală a învățământului ar fi fost de natura legii ordinare sau organice, după caz, iar Camera Deputaților ar fi fost Cameră decizională (sau, în funcție de obiectul relațiilor sociale reglementate
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
legii organice, iar Senatul ar fi fost Cameră decizională; în schimb, normele care sunt în legătură directă cu organizarea generală a învățământului ar fi fost de natura legii ordinare sau organice, după caz, iar Camera Deputaților ar fi fost Cameră decizională (sau, în funcție de obiectul relațiilor sociale reglementate de legea organică, chiar Senatul ar fi putut fi Cameră decizională). Or, chiar dacă numai prima dintre cele două categorii de norme se încadrează în sensul art. 73 alin. (3) lit. n
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
generală a învățământului ar fi fost de natura legii ordinare sau organice, după caz, iar Camera Deputaților ar fi fost Cameră decizională (sau, în funcție de obiectul relațiilor sociale reglementate de legea organică, chiar Senatul ar fi putut fi Cameră decizională). Or, chiar dacă numai prima dintre cele două categorii de norme se încadrează în sensul art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție, cea de-a doua categorie constituie accesoriul lor, astfel că angajarea competenței decizionale a Senatului în privința
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
fi putut fi Cameră decizională). Or, chiar dacă numai prima dintre cele două categorii de norme se încadrează în sensul art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție, cea de-a doua categorie constituie accesoriul lor, astfel că angajarea competenței decizionale a Senatului în privința acestora se realizează nu pentru că sunt norme ce țin de domeniul legii organice în sensul art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție, ci pentru că accesoriul sub aspectul procedurii de adoptare urmează principalul - accesorium
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
bunurilor aflate în proprietatea privată a unităților de învățământ preuniversitar de stat, a stabilit ca acestea să fie inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ, iar atunci când se schimbă destinația acestora din urmă, competența decizională să aparțină autorităților administrației publice. Or, prin lege se poate stabili un astfel de regim juridic special bunurilor care formează baza materială a unităților de învățământ preuniversitar de stat, mai ales că autoritățile administrației publice evaluează modul în care schimbarea
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
canalul de achiziție preferat. ... ... 5.3. Orientări pentru distribuitori Sincronizarea și relația evaluării pieței-țintă a distribuitorului cu alte procese de guvernanță a produselor 34. Identificarea pieței-țintă a distribuitorului (adică identificarea pieței-țintă „efective“ pentru produsul respectiv) trebuie realizată ca parte a procesului decizional general referitor la gama de servicii și produse pe care distribuitorul urmează să le distribuie. Prin urmare, identificarea pieței-țintă efective trebuie să aibă loc într-un stadiu incipient, pe o bază ex ante (adică înainte de a intra în activitatea
GHID din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275047]
-
strategiilor de distribuție cu clienții vizați trebuie abordate și formalizate în politica firmei în ceea ce privește serviciile, activitățile, produsele și operațiunile oferite sau furnizate.^21 ^21 În conformitate cu art. 9 alin. (3) lit. (b) din MiFID II. ... 36. Procesul decizional referitor la universul de servicii și produse în combinație cu procesul de identificare a pieței-țintă ar trebui să influențeze direct modul în care este condusă activitatea zilnică a firmei, deoarece alegerile organului de conducere sunt implementate în întreg lanțul decizional
GHID din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275047]
-
decizional referitor la universul de servicii și produse în combinație cu procesul de identificare a pieței-țintă ar trebui să influențeze direct modul în care este condusă activitatea zilnică a firmei, deoarece alegerile organului de conducere sunt implementate în întreg lanțul decizional și în ierarhia firmei. Acele procese vor avea împreună un impact direct asupra compatibilității produselor și serviciilor oferite și vor influența toate celelalte procese relevante legate de serviciile furnizate, în special definiția obiectivelor bugetare și politicile de remunerare a personalului
GHID din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275047]
-
SNPAP Capitolul I Comisii de coordonare, conducere și de control Secţiunea I Consiliul de conducere al SNPAP Articolul 70 (1) Consiliul de conducere este forul consultativ al directorului SNPAP constituit cu scopul de asigura transparența, controlul, expertiza și legalitatea procesului decizional, cu rol de analiză, dezbatere, avizare și verificare a activităților, proiectelor, obiectivelor, strategiilor, planurilor operaționale și a deciziilor necesare funcționării, modernizării și dezvoltării instituției. (2) Deciziile și dispozițiile stabilite de către directorul SNPAP în cadrul consiliului de conducere sunt obligatorii
REGULAMENT din 8 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273960]
-
similare, ține de competența legiuitorului, iar nu a Înaltei Curți de Casație și Justiție, al cărei scop fundamental este acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, printr-o jurisprudență obligatorie, în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială; rolul decizional conferit instanței supreme urmărește înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării și aplicării normelor ce sunt emise de legiuitor, fără a se putea substitui acestuia. ... 116. Tot astfel, cercetarea conformității legii cu dispozițiile Constituției României, inclusiv cu cele care consacră
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
10 ani, propusă de inițiatorii propunerii legislative, a fost amendată și modificată în cadrul dezbaterilor de la Senat, prevăzându-se un termen de 7 ani. Aceeași durată a fost menținută cu ocazia dezbaterilor în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. ... 65. Referitor la incidența dispozițiilor art. 555 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care reglementează cu privire la conținutul dreptului de proprietate privată, Președintele Camerei Deputaților observă că exercitarea atributelor dreptului de proprietate se realizează conform prevederilor
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
acestea nu sunt întemeiate și deci nu pot fi reținute. Se apreciază că aceste critici vizează mai degrabă interpretarea și aplicarea normelor, nicidecum constituționalitatea acestora, iar pentru a îndepărta îndoielile în privința interpretării normelor legale trebuie avută în vedere funcția decizională acordată instanțelor judecătorești. ... 71. În ceea ce privește invocarea de către autorii sesizării a „unui paralelism legislativ“, având în vedere relația dintre prevederile contestate și dispozițiile din Codul civil privind contractul de locațiune, nemodificate prin legea dedusă controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
cauză, propunerea legislativă a fost inițiată de 20 de deputați și senatori și a fost adoptată de Senat la data de 26 iunie 2022, iar la 13 iunie 2023 legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. La 19 iunie 2023 legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii și a fost trimisă la promulgare în data de 24 iunie 2023. Sesizarea în Dosarul nr. 1.549A/2023
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. ... 15. În ceea ce privește încălcarea art. 16 din Constituție, prin Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713
DECIZIA nr. 334 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276525]
-
alocare a resurselor condiționare minimă în relație cu rezultatele/performanța, lipsa unor mecanisme de evaluare și control, procesul de colectare a datelor privind sportul de performanță raportări inexacte sau eronate, indicatori diferiți utilizați de instituțiile care raportează, utilizarea datelor în procesul decizional datorită validității discutabile a acestora, multitudinea de actori instituționali și de actori cointeresați cu atribuții, respectiv interese în sportul de performanță, generează un grad redus de eficacitate în utilizarea resurselor - asistăm la o diversitate ridicată de structuri. Capacitatea de coordonare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
alocare a resurselor condiționare minimă în relație cu rezultatele/performanța, lipsa unor mecanisme de evaluare și control, procesul de colectare a datelor privind sportul de performanță raportări inexacte sau eronate, indicatori diferiți utilizați de instituțiile care raportează, utilizarea datelor în procesul decizional datorită validității discutabile a acestora, multitudinea de actori instituționali și de actori cointeresați cu atribuții respectiv interese în sportul de performanță, generează un grad redus de eficacitatea în utilizarea resurselor - asistăm la o diversitate ridicată de structuri. Este necesară o
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
compartimentelor interesate. (5) Conducerile compartimentelor vor lua măsurile corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire în bune condiții și la termen a activităților date în sarcina acestora. Titlul IV Personalul cu funcții de conducere din Centrala MAE Capitolul I Conducerea și mecanismul decizional Articolul 18 Compartimentele ierarhic superioare organizează, coordonează, controlează și monitorizează, potrivit sarcinilor, competențelor și responsabilităților din domeniul de activitate, întreaga activitate a compartimentelor aflate în subordine, inclusiv modul de aplicare a prevederilor legale de către acestea. Articolul 19 (1) În
ORDIN nr. 1.580 din 1 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275300]