5,794 matches
-
prin urmărirea minunțioasă a detaliului, descoperă în forma unei frunze, în mlădierea unui vrej, nervul liniei decorative, care prin stilizare se transformă într-un caracteristic element de ornamentație, și a cărui valoare artistică reușește s-o potențeze printr-un instinct decorativ în stare de a face un tablou din simpla alăturare cumpănită și confruntare, a golului hârtiei (ce devine astfel motiv), c-un pămătuf de frunze, sau cu vrejul unei plante neexistente"184. III.3. Arta bizantină și simbolismul În studiul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske analizează importanța pe care a avut-o descoperirea culturii preclasice grecești și a artei miceniene pentru secesionismul vienez și în special pentru Gustav Klimt. Există cel puțin proiectul unui revival bizantin în arta decorativă românească influențată de Art Nouveau, proiect ilustrat cum am văzut, la nivel teoretic de critici precum L. Bachelin, Tzigara Samurcaș, Sextil Pușcariu, dar și de artiști precum Apcar Baltazar, Ștefan Popescu etc. la care se raliază ulterior și alți artiști
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi reînnoiește calitatea de simbol național
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi reînnoiește calitatea de simbol național. Artistul găsește soluția în "adaptarea motivelor decorative ale monăstirilor noastre și în special a ornamentației bogate de la Curtea de Argeș. Deși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi reînnoiește calitatea de simbol național. Artistul găsește soluția în "adaptarea motivelor decorative ale monăstirilor noastre și în special a ornamentației bogate de la Curtea de Argeș. Deși aplicată la suprafețe mai mici și executate în alt material, ornamentele își mențin valoarea lor. Iar câmpul de arabescuri ce acoperă capacul contrastează în mod fericit cu suprafața
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantine. Acest fapt, în opinia lui Ion Frunzetti, ține de utilizarea unui alt tip de sintaxă a sculpturii. "În cazul recursului lui Paciurea la un tip de sintaxă nouă a sculpturii, care să poată utiliza morfologia, transpusă tridimensional, a bidimensionalității decorative bizantine, operează aceeași lege a implicării conștiente a sensului direct în semn"204. După Ion Frunzetti, tiparul Art Nouveau filtrat de iconografia bizantină imprimat însă sculpturii nu este rezultatul unei opțiuni estetice ca urmare a unei reale afinități pentru Jugendstil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care topește orice relief în hieratismul sever al liniei, scoțând orice obiect sau personaj în afara timpului, a istoriei, într-o dimensiune transcedentală, liturgică. Pictura bizantină este antimimetică, nu urmărește identificări de ordin spațial sau fizic. Art Nouveau-ul sesizează tocmai efectul decorativ al liniei și spiritualizarea ei în pictura bizantină. Paciurea alege să urmărească virtuozitatea acestei linii, reducând rolul unei dimensiuni prin efectul de contiguitate. Ion Frunzetti insistă asupra faptului că această soluție ingenioasă nu constituie rezultatul unui program estetic, iar faptul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale lui Kimon Loghi evocă feerii bizantine. Pictura lui Loghi, Portret de fată, (ulei pe pânză, 0,659 x 0,535 cm, semnat în partea dreaptă sus cu ocru: Kimon/Loghi, nedatat, pe verso cu tuș negru: 4396), ne înfățișează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nebulos. Modelul l-a reținut pe pictor pentru că revine asupra lui în Orientala -, fapt semnificativ, portretul era achiziționat de Regina Maria -, fără a modifica ceva în expresia chipului, ci, în vederea orientalizării personajului, adăugând pieptarului de culoare bleumarin închis un desen decorativ cu arabescuri. Privirea ei nu se îndreptată spre spectator, ci este reținută într-o interioritate stranie, care-i conferă o anume fixitate. Are ceva statuar, care contribuie la impresia de nemișcare, de reținere și retractilitate. Nu mai avem nimic tranzitiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească Așa cum o probează numele societății
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiectele mitologice greco-latine sub influența picturii simboliste germane. Ultimul tablou este reprodus în monografia consacrată pictorului de către Angela Vrancea. Debordând de veselie, două femei goale îl contemplă pe Silen adormit la marginea unui taluz pe care se află un vas decorativ. În fundal, o menadă dansează cu un tirs în mână. Iese în evidență pântecul proeminent al lui Silen, ca și aspectul său grotesc, totul menit să sublinieze exuberanța dionisiacă, jovialitatea etilică, impudoarea dezinhibată, bucuria vieții și, ca expresie a lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezent la această expoziție. Din cele 37 de pânze este reprodusă doar cea cu titlul, Din basmele române: Cele 12 fete de împărat. Tot la această expoziție se află expuse și tablourile Post mortem laureatus, A fost odată, un panou decorativ achiziționat de D. Burileanu, și de asemenea, Din lumea basmelor. Este clar că interesul criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare", și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expoziție se află expuse și tablourile Post mortem laureatus, A fost odată, un panou decorativ achiziționat de D. Burileanu, și de asemenea, Din lumea basmelor. Este clar că interesul criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare", și are o neobicinuit de mare putere de evocare"214. Printre expozanți se mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean Steriadi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablourile Post mortem laureatus, A fost odată, un panou decorativ achiziționat de D. Burileanu, și de asemenea, Din lumea basmelor. Este clar că interesul criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare", și are o neobicinuit de mare putere de evocare"214. Printre expozanți se mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean Steriadi, Pătrașcu, Verona, D. Aricescu, D.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii, căpcăunii, vrăjitoarele (Baba Cloanța) etc. Un prinț stă pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tinerețea nu sunt privilegii temporare, ci regula. Atmosfera de basm configurează dimensiunea estetizantă a artei simboliste a lui Kimon Loghi, ale cărui influențe prerafaelite se regăsesc, ca și la Cecilia Cuțescu-Storck în crearea unei coregrafii gestuale care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate grațioasă, care se repetă în mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prerafaelite se regăsesc, ca și la Cecilia Cuțescu-Storck în crearea unei coregrafii gestuale care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate grațioasă, care se repetă în mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în arta plastică, respectiv în pictură, într-o cheie modernă, simbolistă. În ciuda unui limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de întâmpinare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate grațioasă, care se repetă în mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în arta plastică, respectiv în pictură, într-o cheie modernă, simbolistă. În ciuda unui limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de întâmpinare de la finele secolului al XIX-lea, criticul sesizează mutația simbolistă. Basmul ca ficțiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și o grație a plutirii și un castel înconjurat asemeni unui templu de arborii asemeni unor coloane. Personajele se oglindesc în lac, oglinda lacului introduce un reflex narcisic-absorbant, frumusețea se reflectă la nesfârșit în această feerie, lumea feerică răspunde cadrului decorativ, estetizant al Secession-ului. La rândul său, Constantin Artachino abordează tema acestei feminități tulburătoare, pe care basmul și credințele populare o vehiculează, în Zâna lacului (ulei pe pânză, 38 x 46,8 cm, semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și 1907 realizează o serie de inluminuri pe tema basmului "Ileana Cosânzeana", dar și o serie de lucrări cu subiecte din povești precum acuarela Cele douăsprezece fete de împărat, expusă în 1903 la expoziția Tinerimii artistice, sau Făt-Frumos, și panouri decorative, din care cel mai cunoscut rămâne Muzica. Pictorul era expozant la Paris, despre succesul expozițiilor de acolo, printre care Expoziția pictorilor orientaliști francezi "la care printr-o excepțională măsură a fost rugat să participe"220, relatând Tzigara-Samurcaș. Criticul de artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Inluminurile cu subiecte din basmele române expuse în 1901 poartă amprenta interesului tot mai pronunțat al pictorului pentru arta bizantină. Gh. Oprescu, care a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică artele decorative ca arte minore, criticul de artă se arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică artele decorative ca arte minore, criticul de artă se arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]