3,586 matches
-
apropiere față de persoanele din jur. Reperele dominante ale diagnosticului diferențial sugerează existența a două variante sau subtipuri ale tulburării de personalitate schizoidă. Unul este foarte apropiat de structura schizotipală, în sens psihodinamic, fiind prezente fragmentarea eului, deci a identității, mecanisme defensive primitive și o deficitară capacitate de raportare și de integrare a realității obiective. Cea de-a doua variantă - cu un nivel de sensibilitate mai ridicat - corespunde tulburării de personalitate depresive și, sub aspect clinic, asociază și trăsături de serie obsesiv-compulsivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de a se murdări cu materiile fecale (Freud, 1908; Abraham, 1921Ă. Caracterul anal însoțit de certitudinea că părinții nu l-au iubit și valorizat suficient → dorințe neîmplinite de dependență → anxietate îndreptată împotriva părinților care nu este acceptabilă însă conștient → strategii defensive cu izolare și rigiditate emoțională. Sunt de menționat interferențele cu tulburarea de personalitate evitantă și dependentă, lipsite însă de hipertrofia supraeului și de comportament dominator în raporturile interpersonale. Din perspectiva comorbidității cu bolile Axei I, distimia și tulburarea obsesiv-compulsivă se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
simultan sunt mai maleabile și deci mai accesibile intervențiilor psihoterapeutice. BLATT și FORD (1994Ă descriu din perspectivă psihanalitică - cinci mari componente ale personalității: temperamentul fundamentat biologic, un set de relații obiectuale internalizate, conștiința propriei identități, o constelație specifică de mecanisme defensive și un stil cognitiv personal. Cele două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest binom aceeiași autori descriu două subgrupuri caracteriale patologice. Primul este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau pe alte raporturi de aceeași factură. Atributele de persistență și specificitate individuală a comportamentului personalităților patologice sunt legate de faptul că el reprezintă expresia unor variante relaționale repetate frecvent și fixate cognitiv în trecutul personal (WESTEN, GABBARD, 2002Ă. Mecanismele defensive individuale nu schimbă legătura dintre conținuturile ideatorii și cele afective ci influențează și raporturile dintre Eu și obiect. Ca urmare ele se regăsesc integrate capacităților relaționale ale individului (VAILLANT și colab., 1999Ă. Stilul cognitiv personal și în cazul tulburărilor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conținuturile ideatorii și cele afective ci influențează și raporturile dintre Eu și obiect. Ca urmare ele se regăsesc integrate capacităților relaționale ale individului (VAILLANT și colab., 1999Ă. Stilul cognitiv personal și în cazul tulburărilor de personalitate este strâns conectat mecanismelor defensive. Astfel rigoarea și lipsa de flexibilitate ideatorie sunt întreținute și de rolul specific de control asupra trăirilor afective (SHAPIRO, 1985Ă. Psihoterapeuții psihanaliști moderni apelează și în cazul tulburărilor de personalitate la 4-5 ședințe săptămânale cu durata de 40-50 minute în cadrul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul dintre coeziunea și vitalitatea respectiv slăbiciunea și fragmentarea acestui pol structural individual. Primele două atribute sunt favorizate de calitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
coalizează acele reprezentări care mediază la rândul lor diferențierea și raportul dintre bine și rău, dintre nesiguranță și toleranță, dintre sine și lume. KERNBERG (1984Ă distinge trei niveluri de organizare a personalității: borderline, nevrotic și psihotic. Primul uzitează de mecanisme defensive primitive și integrează cele mai simple reprezentări ale sinelui și ale celor din jur așa cum se întâmplă în cazul personalităților patologice de cluster A, B și TP dependentă dar și a celor afective, deci a majorității tulburărilor de personalitate. Având
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai larg utilizată este cea expresiv-suportivă (LUBORSKY, 1984, GABBARD, 2000Ă. Ea integrează o serie de subvariante având ca extreme pe cea expresivă în care terapeutul își conservă neutralitatea și apelează la interpretări respectiv pe cea suportivă care se adresează mecanismelor defensive ale pacientului privite ca părți integrante ale Eului. GABBARD propune un continuum terapeutic expresiv-suportiv cu următoarea succesiune de etape: interpretare → confruntare → clasificare → încurajarea elaborărilor → validare empatică → consiliere și stimulare laudativă → afirmare. Această variantă psihoterapeutică favorizează schimbarea în bine prin creșterea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tip de rol în cadrul relației cu terapeutul. Varianta corespunzătoare psihologiei Sinelui este centrată pe afirmarea empatiei care va activa potențialul individual latent, întreținută fiind de relația de transfer sine-obiect (ORNSTEIN, 1998Ă. Terapeutul nu apelează la interpretări ci empatizează cu atitudinile defensive ale pacientului sprijinându-l în încercările de menținere a coeziunii interioare. Prin vizarea repetitivă a răspunsurilor sine-obiect astfel facilitată pacientul devine capabil să se adapteze la problematica existențială și în afara relației terapeutice. Dintre terapiile derivate din modelul relației obiectuale (STRUP, 1984
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
emoțională și a aptitudinilor de socializare. Terapiile pe termen lung includ una sau două ședințe săptămânale timp de 1-2 ani de zile. Ele au un caracter intensiv și integrează interpretarea și confruntarea - cu participarea grupului - a conflictelor interioare, a mecanismelor defensive și a comportamentului maladaptativ persistent al pacientului. Validarea eficienței metodei are loc tot în cadrul grupului prin obiectivarea progreselor relațional-adaptative (RUTAN și STONE, 2001Ă. O a treia variantă o reprezintă terapiile de zi care corespund unor spitalizări parțiale cu 3-5 întâlniri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comportamentul copiilor. Disfuncționalitatea rolului profesional și adeseori prolificitatea cuplului agravează și mai mult dizarmonia vieții familiale. Intervențiile psihoterapeutice sunt relativ limitate dar trebuie să cultive comunicarea și liniștea cuplului corespunzător unor câștiguri sau achiziții materiale conjuncturale și să coalizeze mecanismele defensive individuale orientându-le împotriva părintelui cu atitudini recurente antisociale. MILLON (1981Ă și HEAD (1991Ă postulează faptul că un mediu social cu expresivitate emoțională deficitară și simultan hiperprotector cultivă trăsăturile de tip dependent. Familia în ansamblu are o slabă coeziune interioară
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
partener de dialog. Cea mai importantă calitate a unei alianțe terapeutice rămâne flexibilitatea ei. Din această perspectivă GABBARD (2000Ă remarcă faptul că în psihoterapiile de sorginte psihanalitică devine necesară alternarea de către terapeut a tehnicilor introspective cu cele care stimulează mecanismele defensive și capacitățile de coping. În același sens TYRER și DAVIDSON (2000Ă subliniază dificultățile apărute în utilizarea psihoterapiilor cognitive și comportamentale la pacienții cu tulburări de personalitate în cazul cărora se impune o definire clară și precoce a particularităților alianței terapeutice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subtipuri de psihopat (1975, 1987Ă: 1. Psihopatul primar (P - impulsiv, agresiv, ostil, extrovertit, încrezător în sine, cu nivel scăzut de anxietateă; 2. Psihopatul secundar (S - ostil, impulsiv, agresiv, anxios social, retras, cu scăzută stimă de sineă; 3. Psihopatul controlat (C - defensiv, controlat, sociabil, ne-anxiosă; 4. Psihopatul inhibat (I - retras, controlat, rușinos, moderat anxios, cu stimă de sine scăzutăă (BLACKBURN, 1975, 1987Ă. Aceste grupe de indivizi cu tulburare de personalitate ce au comis grave și uneori repetate acte antisociale cuprind diverse tipuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
63 3.8.2. Strategia diferențierii 66 3.8.3. Concentrarea 75 3.8.3.1. Concentrarea verticală 76 3.8.3.2. Concentrarea orizontală 78 3.9. Strategii concurențiale specifice firmei 80 3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensive 80 3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențial 80 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial 85 3.9.2. Strategii adaptate ciclului de viață al sectorului industrial 87 3.9.3. Strategii situaționale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
76 3.8.3.2. Concentrarea orizontală 78 3.9. Strategii concurențiale specifice firmei 80 3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensive 80 3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențial 80 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial 85 3.9.2. Strategii adaptate ciclului de viață al sectorului industrial 87 3.9.3. Strategii situaționale În funcție de poziția competitivă a firmei 92 3.9.3.1. Strategii În sectoarele fragmentate 92 3.9.3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
stabilizată, poziție strategică forte: sector ce trebuie menținut cu grijă, fără investiții mari, pentru a maximiza lichiditățile; c) poziție strategică (actuală și potențială) slabă sau piață slabă: nu se fac investiții. Toate acestea comportă o alegere dificilă, care exclude investițiile „defensive” (pentru salvarea unui sector slab) și ofensivele În poziție strategică slabă. În prezent, În marile firme avansate, dincolo de auditul financiar, orice sector sau filială În dificultate face obiectul unei aprecieri strategice de acest tip, la care se adaugă auditul tehnologic
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai importantă decât prețul, deși segmentul de piață respectiv nu este foarte mare. 3.9. Strategii concurențiale specifice firmeitc "3.9. Strategii concurențiale specifice firmei" 3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensivetc "3.9.1. Strategii ofensive și strategii defensive" 3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențialtc "3.9.1.1. Strategiile ofensive pentru obținerea avantajului concurențial" În timp, mărimea avantajului concurențial variază de-a lungul a trei stadii: ridicarea inițială, culegerea beneficiilor și erodarea, cu durate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai recent sosiți, graba primei mutări se poate dovedi extrem de costisitoare. Prin estimarea corectă a așteptării momentului potrivit de atac, firma poate evita aceste riscuri și se poate decide fie pentru agresivitate, fie pentru prudență. 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențialtc "3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial" Scopul utilizării strategiilor defensive constă În reducerea riscului ca firma să fie atacată, diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
costisitoare. Prin estimarea corectă a așteptării momentului potrivit de atac, firma poate evita aceste riscuri și se poate decide fie pentru agresivitate, fie pentru prudență. 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențialtc "3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial" Scopul utilizării strategiilor defensive constă În reducerea riscului ca firma să fie atacată, diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare. O strategie defensivă nu accentuează avantajele concurențiale ale firmei, dar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de atac, firma poate evita aceste riscuri și se poate decide fie pentru agresivitate, fie pentru prudență. 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențialtc "3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial" Scopul utilizării strategiilor defensive constă În reducerea riscului ca firma să fie atacată, diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare. O strategie defensivă nu accentuează avantajele concurențiale ale firmei, dar Îi consolidează poziția competitivă. Mare parte dintre opțiunile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
avantajului concurențialtc "3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial" Scopul utilizării strategiilor defensive constă În reducerea riscului ca firma să fie atacată, diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare. O strategie defensivă nu accentuează avantajele concurențiale ale firmei, dar Îi consolidează poziția competitivă. Mare parte dintre opțiunile strategice se focalizează pe blocarea posibilelor acțiuni ofensive ale challengerilor (Porter, 2001b, pp. 463-467): • lărgirea liniilor de produse pentru a domina nișele vacante sau potențiale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strânse cu concurenții; • antrenarea Într-o competiție regulată cu produsele și practicile concurenților direcți. O apărare de succes trebuie nu doar să apere poziția competitivă actuală a firmei, ci să o și adapteze permanent condițiilor schimbătoare din industria respectivă. Strategia defensivă este predominant reactivă, Însă trebuie să fie sensibilă la mutațiile rivalilor. Firma devine o țintă mobilă. Ocazional, această flexibilitate presupune contraatacul anticipat, printr-o „primă mutare” a apărătorului. Ținta mobilă atacă prima, În scopuri de apărare. Strategiile defensive implică descurajarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
respectivă. Strategia defensivă este predominant reactivă, Însă trebuie să fie sensibilă la mutațiile rivalilor. Firma devine o țintă mobilă. Ocazional, această flexibilitate presupune contraatacul anticipat, printr-o „primă mutare” a apărătorului. Ținta mobilă atacă prima, În scopuri de apărare. Strategiile defensive implică descurajarea atacurilor challengerilor fie prin ridicarea costurilor disputei, fie prin redirecționarea acesteia spre domeniile În care firma este mai bine protejată. Eventualele represalii trebuie semnalizate potențialilor atacatori: • se face publică hotărârea firmei de a conserva partea de piață actuală
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și comunicarea devine instantanee, companiile concurează oriunde În lume și Își pot valorifica pe moment competențele lor distinctive. Datorită fluctuațiilor permanente ale ratelor de schimb, expansiunea globală și localizarea optimă a departamentelor funcționale cât mai aproape de piața-cheie deservită devin strategii defensive de primă importanță. Poziția de lider transnațional nu este afectată de șocurile variațiilor voluntare. De exemplu, compania Ford a fost cel mai puternic lovită În anii ’80 de supraevaluarea dolarului și de explozia bruscă a exporturilor japoneze În SUA; salvarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
schimbare este percepută ca purtătoare de risc. Ele reproduc la infinit comportamente și sunt caracteristice firmelor cu cultură narcisistă; 2. strategiile raționaliste vizează schimbarea prin activarea exclusivă a valorilor randamentului, privilegiind sistemul economic. Ele se regăsesc În firmele cu cultură defensivă, iar funcționarea lor se bazează pe codificarea comportamentelor și dezvoltarea organizării formale; 3. strategiile personalizante vor să schimbe situația față de un anumit set de valori. Se activează valorile umane, privilegiind sistemul social; 4. strategiile decizionale vizează ameliorarea simultană a valorilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]