113,833 matches
-
multor științe) să fie de dorit. C. Argyris consideră că "organizația este interacțiunea dintre oameni în vederea atingerii unor obiective", iar pentru C. Handy "organizația poate să fie în același timp o colecție de indivizi și un sistem politic." Mihaela Vlăsceanu definea organizația ca un sistem structurat de interacțiuni a oamenilor în scopul realizării unor obiective comune.8 Prin urmare, orice organizație are patru componente fundamentale: scopul de a fi; oamenii; gradul de structurare; tehnologia. Acestea sunt în continuă interacțiune, astfel încât orice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
presupune asocierea spontană sau dirijată, voluntară, a unui număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri bine definite, determinate sau nu, în vederea realizării unui scop, a unui țel, a unui obiectiv.” După cum am arătat există multe modalități de a defini și descrie organizația. Unii autori au încercat să sintetizeze aceste multiple unghiuri de analiză ale organizației într-un număr mai mic de paradigme și au privit-o ca structură, grup, politică, agent, cultură, sistem.10 Abordările sociologice și teoriile birocrației
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
partide; sport (Comitetul Internațional Olimpic).. În general, aceste organizații nu sunt considerate de state drept entități transnaționale; ele nu există decât ca organizații interne.” II.3. Comitetul Internațional Olimpic Forțele transnaționale, cu o influență din ce în ce mai mare în politica mondială, sunt definite drept „un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează autonom, dacă nu chiar independent de guvernele naționale.” Definiția clasică a unei organizații internaționale este aceea că aceasta „reprezintă o asociație de state, constituită printr-
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ia parte sau de aceea nu scapă de a purta cu ei povara acestor probleme. Sportul ajută să învingă lenea și plictiseala și să construiască relații de prietenie, toleranță și înțelegere: valori universale care se regăsesc în miezul olimpismului, concept definit în Carta Olimpică. „Scopul olimpismului este de a considera sportul peste tot ca serviciu al dezvoltării armonioase a omului, îndreptat spre încurajarea stabilității unei societăți pacifiste, concentrată spre ocrotirea demnității umane” (Carta Olimpică, Principii fundamentale, paragraful 3). Comisiile CIO și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
19. Comisia Sport și Drept 20. Sportul pentru Toți 21. Drepturile de televizare și Noile Media Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 52 Capitolul III III.1. Considerații teoretice și practice privind politica și sportul Înainte de a defini componentele puterii în relațiile internaționale se impun câteva precizări privind conceptele de politică și putere politică. Considerată a reprezenta o activitate, o practică prin care se urmărește realizarea unor scopuri dinainte stabilite (de la obținerea puterii până la conducere și menținere a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
menținerea puterii în cadrul unor organizații.17 „Uneori politica este înțeleasă, în primul rând, ca o competiție și o luptă pentru putere, alteori, mai concret, ca activitate în diferite domenii ale vieții sociale.” 18 Însă de cele mai multe ori, pentru a se defini politica se pornește de la raportul acesteia cu statul, dar într-o manieră uzuală vorbim despre o politică locală, o politică a partidelor politice sau una a unor organizații internaționale fie 17 Carpinschi, A.; Bocancea, C. - Știința politicului, tratat, vol. I
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și piață de desfacere pe teritoriul statului respectiv, pe de altă parte. Alături de aceste componente, sportul și-a găsit locul pe scena relațiilor internaționale, odată cu globalizarea fenomenului olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai uzitată. „În sens larg, relațiile internaționale definesc legături, raporturi între națiuni ca realități nemijlocite, care intră în contact între ele, pe de o parte prin mijloace politice nestatale, precum și profesionale (economice, sindicale, de tineret și femei, culturale, științifice, sportive - spunem noi etc.), iar pe de altă parte
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
75 Capacitatea economică 155 75 30 Capacitatea militară 200 200 45 Total parțial 455 375 150 Scopul strategic și voința de a conduce 1,0 0,8 1,0 Total 455 300 150 În esență, relațiile de putere pot fi definite după expresia „puterea statului A asupra statului B este capacitatea lui A de a obține ca B să facă ceva ce n-ar fi făcut fără intervenția lui A” (Robert Dahl).36 Această concepție, la momentul actual este 35 Papp
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
se bazează funcționarea regimului politic democratic. Dacă la T. Parsons autoritatea reprezintă cadrul instituțional în care puterea este organizată și legitimă, la M. Duverger, „singura sursă a legitimității unei puteri constă în faptul că ea este conformă schemei de legitimitate definită de sistemul de valori și norme ale colectivității în cadrul căreia se exercită și că asupra acestei scheme există un consens în interiorul colectivității. Autoritatea, ca și legitimitatea depind de concordanța între valorile proclamate inițial și realizările ulterioare, ceea ce presupune o revizuire
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
scheme există un consens în interiorul colectivității. Autoritatea, ca și legitimitatea depind de concordanța între valorile proclamate inițial și realizările ulterioare, ceea ce presupune o revizuire permanentă a comportamentului instituției sau personalității în cauză.”49 În teoria politică, conceptul de legitimitate este definit ca și „principiu de întemeiere și justificare a unui sistem de guvernământ care presupune, pe de o parte, conștiința guvernanților că au dreptul de a guverna și, pe de altă parte o anumită recunoaștere a acestui drept de către cei guvernați
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
guvernanților că au dreptul de a guverna și, pe de altă parte o anumită recunoaștere a acestui drept de către cei guvernați.” 50 O altă definiție a legitimității este oferită de V. Măgureanu, care consideră că „reflectă modul în care societatea definește legalitatea unei guvernări 49 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 50 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 94. Comitetul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
protecția mediului; Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 101 Organizația Mondială a Sănătății (WHO) - viața activă și sănătoasă prin sport. În strânsă legătură cu noțiunea de autoritate poate fi considerat a fi un alt concept, anume prestigiul. Definit de R. Bierstedt drept cauză imediată a localizării, prestigiul separă grupurile și indivizii, determinând o stratificare în societate. „Prestigiul semnifică autoritatea câștigată și recunoscută de grup, valoarea asociată unei persoane sau unui grup, aură socială, considerație publică, reputație, stimă, vază
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Duculescu „puterea servește ca un suport al relațiilor de influență în timp ce influența însăși este de neconceput fără existența unei anumite puteri economice sau militare.”61 Conceptele de sferă și zonă de influență, fenomen vechi de altfel în viața internațională, este definit în maniere diferite: „Sferele de influență sunt un produs și o componentă indispensabilă a politicii puterii, a sistemului internațional întemeiat pe forță, ca principal criteriu al raporturilor dintre state.”62 Această caracteristică conferă sursa principală a durabilității sferelor de influență
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
considerat necesar să sublinieze că sportul nu poate depinde de stat, că acesta trebuie să ducă o politică proprie dacă vrea să-și îndeplinească misiunea.” 66 În opinia lui M. S. Vazquez sistemul de raporturi al zonelor de influență este definit astfel: „Națiunea - care reprezintă puterea polară în zona de influență - încearcă să controleze indirect, dar nu mai puțin efectiv, grupul de teritorii care constituie zona, în special acelea unde diferite națiuni organizate s-au stabilit în formă de state.” 67
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
care reprezintă puterea polară în zona de influență - încearcă să controleze indirect, dar nu mai puțin efectiv, grupul de teritorii care constituie zona, în special acelea unde diferite națiuni organizate s-au stabilit în formă de state.” 67 I.Jr. Wallace definește sfera de influență ca fiind „o regiune în care o țară mai puternică își exercită hegemonia asupra statelor mai slabe, dincolo de frontierele sale naționale, cu asentimentul altor puteri.”68 Ca modalitate de manifestare a relațiilor de putere, influența se exercită
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
nimic de băut în casă? Când ești într-o asemenea stare, cel mai bun lucru e să bei ceva înainte de culcare. Dormi dusă apoi. Mă tachina din când în când, însă era ceva în atitudinea ei care nu se putea defini. Cochetăria suavă a unei foi subțiri de hârtie care se dezintegrează. (rând liberă A sosit luna octombrie, însă n-a adus nici o modificare vizibilă în anotimpul de toamnă. În schimb, zilele umede și călduroase se succedau, exact ca în anotimpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
puternice pe care trebuie să o creeze pentru companie astfel încât să atragă cei mai buni oameni de pe piața aplicanților. Cercetarea a pus în evidență că mesajul transmis prin brand este acela că organizația este un loc de muncă minunat, brandul definind personalitatea unei companii alese de un lot mare de angajați. Compania devine astfel un employer of choice (EOC) angajator preferat. Rob Gill definește conceptul de employer of choice astfel: "Employer of choice reprezintă politicile interne care atestă faptul că angajatorii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
evidență că mesajul transmis prin brand este acela că organizația este un loc de muncă minunat, brandul definind personalitatea unei companii alese de un lot mare de angajați. Compania devine astfel un employer of choice (EOC) angajator preferat. Rob Gill definește conceptul de employer of choice astfel: "Employer of choice reprezintă politicile interne care atestă faptul că angajatorii sunt responsabili ca și companie de operațiunile și efectele acestora asupra tuturor partenerilor, incluzând clienții, acționarii, statul și activul principal, angajații"7. eBrands
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o companie credibilă, sigură, un partener social responsabil. Așadar, o companie cu o strategie de branding de angajator poate accede la beneficii care se traduc în competitivitate și chiar dezvoltare durabilă. Evident că, în timp, brandul de angajator a fost definit din multe perspective. Dar, în fond, el se referă la a surprinde substanța unei companii în așa fel încât angajații actuali și viitori să se bucure și să beneficieze de apartenența la aceasta. Christine Johnson înțelege prin brandul de angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mărcii reprezintă valoarea adăugată a produsului respectiv, îl sprijină pe vânzător să-și segmenteze piața etc. Din punct de vedere legal, marca înregistrată asigură pro-tecția legală pentru caracteristicile-unicat ale produsului, pro-tejându-l de copiere. Marca este un concept complex, dificil de definit univoc. De aceea, vom evoca aici cele mai utilizate și operaționale definiții ale mărcii. Marca este considerată, în esență, un semn diferențiator, tangibil al unei companii, pe care aceasta îl utilizează în virtutea individualizării și identificării produselor și serviciilor sale în raport cu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Însă "brandurile și brandingul sunt cele mai semnificative daruri pe care cormerțul le-a făcut vreodată culturii populare. Brandingul și-a depășit atât de mult originile comerciale, încât impactul lui este practic incomensurabil în termeni sociali și culturali"15. Kotler definește brandurile ca fiind "idei, percepții, așteptări și convingeri care se află în mintea consumatorilor, potențialilor consumatori sau oricărui individ care poate afecta compania"16. Ele sunt "promisiunea unui vânzător de a le furniza cumpărătorilor, în mod constant, un anumit set
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nu mai este vorba doar de propria lor imagine, ci și de a noastră. În zilele noastre, brandingul ține, în principal, de implicare și asociere, de demonstrarea exterioară și vizibilă a afilierii private și personale. Brandingul ne permite să ne definim pe noi înșine cu ajutorul unei prescurtări imediat inteligibile pentru lumea din jurul nostru. Diesel, Adidas și hotelurile W înseamnă un stil de viață; Hermès, Ralph Lauren și Ritz sunt un altul. Poți să le combini și să le asortezi pentru a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
deodată. Brandurile au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru a seduce clienții pentru a vinde produse prin crearea și proiectarea clară, în mod repetat, a unor idei colorate, dar simple. Mecanismul brandingului a fost proiectat și definit de tehnicile moderne de comunicare. Dar ideea brandingului a obținut un succes mult dincolo chiar și de cele mai ambițioase visuri ale creatorilor ei. "Brandingul [...] s-a răspândit în educație, sport, modă, turism, artă, teatru, literatură, politică regională și națională
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizațional al salariaților. Brandul de angajator concept interdisciplinar Conceptul de employer branding este extrem de complex. Analiza de până acum ne-a arătat că pentru a ajunge la el trebuie să ne plasăm la confluența mai multor domenii disciplinare. Nu poți defini brandul de angajator fără a te plasa în orizontul brandingului, al comunicării, al relațiilor publice, al marketingului și al managementului de resurse umane. În aceste condiții, o abordare cât mai onestă a domeniului său de definiție, a constrângerilor teoretice, metodologice
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companiei îi poate determina sau nu pe stakeholders să se simtă atașați de ea, mai ales că cel mai important brand în viețile majorității oamenilor nu este un serviciu sau un produs, ci employer brandul lor39. Miles și Mangold au definit brandul de angajator ca fiind un proces de internalizare de către angajați a ideii de imagine de brand, proces prin care sunt totodată motivați să promoveze această imagine stakeholders-ilor (Figura 1)40. Figura 1. Brandul de angajator process de internalizare Experiența
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]