2,731 matches
-
(în limba germană: "Berliner Mauer"), un simbol al Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961 și a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier, a fost cea mai cunoscută parte a frontierelor RDG-ului. Concepută de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, și aprobată de liderul sovietic Nikita Hrușciov, zidul a
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
normalizare a relațiilor dintre cele două Germanii. Zidul avea peste 155 km lungime. În iunie 1962, a început lucrările la un al doilea gard paralel, la o distanță de până la 90 m înspre interior, casele cuprinse în această fâșie fiind demolate, iar locatarii mutați la alte adrese. A fost creat un teritoriu al nimănui între cele două bariere, cunoscut în scurtă vreme ca "fâșia morții". Fâșia era pavată cu nisip greblat cu grijă, ceea ce făcea foarte ușor de sesizat urmele pașilor
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
altă locație decât cea originală. Același muzeu a ridicat un monument, format din peste 1.000 de cruci, în memoria tuturor celor care au murit încercând să fugă din RDG. Memorialul a fost ridicat în octombrie 2004 și a fost demolat în iulie 2005. Aniversări Images and personal accounts
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
constituie ieșirea din oraș către autostrada A1 și din acest motiv suferă adesea din cauza traficului aglomerat. Cartierul Militari este un cartier vechi, fostă comună, care și-a păstrat aspectul rural până în anii '70, deoarece cuprindea preponderent case, acestea fiind treptat demolate pentru a se face loc blocurilor cu zece etaje. Primul șir de blocuri a fost dat în folosintă în anul 1966 și include, printre altele blocurile 22, 21, 20 de pe latura nordică a bulevardului Iuliu Maniu (fost Păcii). Din punct
Militari (cartier) () [Corola-website/Science/303171_a_304500]
-
În deceniile următoare clădirea a fost mărită de mai multe ori. Totuși, la începutul secolului XX centrul și-a pierdut din popularitate în favoarea "pasajelor". În perioada de după cel de al doilea război mondial, o serie de ziduri interioare au fost demolate și în prezent a redevenit unul din centrele comerciale moderne din Sankt Petersburg. Dezvoltarea urbană prin construirea de clădiri alăturate lipite unele de altele a dat naștere la o nouă formă de centre comerciale, denumite pasaje sau arcade. În principiu
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
Pavilioanele lui Ballard au fost distruse și în locul lor a fost construit un nou centru comercial, terminat în 1986 În 1850, sunt instalati 12 piloni uriași de fier pentru a susține acoperișul. Din pacate, în 1969, vechea piață a fost demolată pentru a decongestiona traficul din centrul Parisului. Noul centru subteran nu are personalitate, deși mai exista înca niște bistrouri vechi si magazine de specialități culinare care au supraviețuit timpului, oferind o mostră a lumii care a existat pe aceste locuri
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
30 martie 1873, pe vremea când Nicolae Gane era primarul Iașului. Alături de Hala mare a fost construită ulterior o alta mai mică, numită Hala de pește. Hala mare, realizată pe o structură metalică și cu acoperiș de tablă, a fost demolată în anii ’60. Hala de pește a continuat să fie folosită până în 1988, când a fost la rândul ei demolată. Centrele comerciale moderne, denumite în limba engleză Shopping Mall Denumirea vine de la un "Pall mall, un joc cu mingea, precursor
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
de refaceri și transformări. Acesta face un colidor-racord ce unea cele două clădiri și construiește un etaj parțial pe aripa veche. Din nefericire palatul este afectat puternic de evenimentele tragice din anii 1559-1560, când domnitorul Gheorghe Ghica, sub presiunea otomană, demolează fortificațiile și, parțial, palatul. Ultima perioadă de înflorire a vechii reședințe a domnitorilor munteni se derulează între anii de domnie ai marelui Constantin Brâncoveanu. Acesta renovează palatul, adăugând încăperilor picturi și stucaturi după moda epocii. Pe fațada dinspre răsărit a
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
flămânzi au umplut satele din Rusia căutând mâncare, în timp ce depozitele de alimente au fost de multe ori jefuite în căutare de conserve cu alimente. Ultimii care au traversat râul Don au făcut-o pe data de 24 noiembrie, și au demolat podul ca sovieticii să nu-i poată urmări. Armata a șasea, în mijlocul haosului, a început să construiască linii defensive, împiedicată însă de lipsa de combustibil, muniție și rații. Acesta a fost, de asemenea, însărcinată cu conectarea linii dezintegrate cauzată de
Operațiunea Uranus () [Corola-website/Science/302345_a_303674]
-
anul 1823, Mănăstirea Slatina a fost restaurată prin osârdia mitropolitului Veniamin Costachi și a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus o lungă perioadă mănăstirea ca stareț. Între anii 1823-1828 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii (s-a demolat zidul despărțitor dintre încăperea mormintelor și naos, s-a repictat biserica) și s-au pus acoperișuri noi de tablă și coloane masive de stejar arhondaricului de lângă poartă. Tot atunci, au fost dărâmate încăperile și beciurile de pe latura estică a Casei
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
arhiereul Filaret Beldiman (1781-1844) a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est, așezând o inscripție de 15 versuri, pe o tablă de aramă, care ""s-au săpat de Nazarie ieromonahul în Iași, 1834"". Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolată o clădire cu trei încăperi spațioase, care era lipită de turnul de sud-vest și de zidul sudic. În 1830 s-au turnat două clopote, tot pe cheltuiala arhiereului. După ce s-a retras din scaunul mitropolitan al Moldovei la 18 ianuarie
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7069"" (1561). Între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, peretele despărțitor care separa încăperea mormintelor de naos a fost demolat pentru lărgirea naosului. După distrugerea camerei mormintelor, osemintele ctitorilor s-au strămutat în mormântul domniței Teofana. Lângă peretele sudic, se afla mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu, deasupra căruia era o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""(Acest mormânt este al
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
de pe latura de est. Turnul are coloane neoclasice angajate, pe ambele fațade și era inițial mult mai înalt, având două etaje. La etajul său se află paraclisul de iarnă cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon. Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. Această clădire a fost utilizată ca spital. Turnul de sud-est este cunoscut
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Gh. cât și Ioan N. Sosoaca dovedesc cunoștințe complete, elevii fiind buni.”( din “Școală din Pietrari la 170 de ani”) În 1926 se construia Școală din Pietrari de Sus cu 2 săli de clasa și o cancelarie; construcția a fost demolată în 1974. Între anii 1930-1940, respectiv în deceniul al IV-lea al sec al XX-lea, învățământul era organizat pe trimestre iar școală purta numele de “Școală Primară de 7 ani”; deceniul al V-lea din sec. al XX-lea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
chiar în incinta acesteia, biserica Doamnei Maria devine, încă de la început, metoh al bisericii domnești "Buna Vestire". La câteva decenii de la ctitorire, în 1595, în urma invaziei armatelor otomane ale lui Sinan Pașa, Bucureștiul este devastat iar Biserica Doamnei Maria este demolată până la temelii. Amintirea tragicului eveniment, dar și a bisericii demolate, este păstrată pe tot parcursul secolului al XVII-lea, în multe din actele emise de cancelaria lui Matei Basarab. De altfel patrimoniul acesteia, "[...]locul bisericii doamnei Maria și cu tot
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana din București () [Corola-website/Science/302068_a_303397]
-
telefoane, curent). Mulți au lucrat ore în șir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate. Cutremurul a afectat și monumente de arhitectură. Regimul a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Astfel, Biserica Enei aflată în stânga blocului „Dunărea”, în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu și vis-à-vis de hotelul Intercontinental și Teatrul National, a fost pur și simplu
Cutremurul din 1977 (România) () [Corola-website/Science/302064_a_303393]
-
avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în zilele noastre, rămânând doar urmele fundației, iar unul din brațele crucii s-a rupt. Gardul metalic ce a înconjurat apoi crucea
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
jenant(ă) pentru capacitatea managerială actuală la Iași”. În 1890 a fost construit sub primariatul lui Vasile Pogor un nou bufet în parc, clădire de lemn în stil austriac. Aceasta a supraviețuit sub aceeași destinație până în 1989, când a fost demolată și înlocuită de edificiul modernist al Muzeului „Mihai Eminescu”. Spre sfârșitul secolului, parcul era îngrijit frecvent, băncile vopsite regulat, iar florile protejate iarna în sere. Aleile erau ample, permițând intrările inclusiv cu trăsura. Au fost, de asemenea, construite alei întortocheate
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
cinstea revoluționarului bolșevic în Piața Lubianka din Moscova, în fața sediului central al KGB. În mod simbolic, Memorialul victimelor din Gulag, o piatră simplă din Solovki, a fost ridicat lângă statuia lui Felix cel de fier. Statuia lui Dzerjinski a fost demolată în august 1991. Monumentul lui Dzerjinski din centrul Varșoviei din "Piața Dzerjinski" (în limba poloneză Plac Dzierżyńskiego), era urâtă de populația capitalei fiind considerat un simbol al opresiunii Uniunii Sovietice și a fost demolată în 1989. Piața și-a recăpătat
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
fier. Statuia lui Dzerjinski a fost demolată în august 1991. Monumentul lui Dzerjinski din centrul Varșoviei din "Piața Dzerjinski" (în limba poloneză Plac Dzierżyńskiego), era urâtă de populația capitalei fiind considerat un simbol al opresiunii Uniunii Sovietice și a fost demolată în 1989. Piața și-a recăpătat numele din perioada interbelică, "Plac Bankowy". O glumă poloneză de pe la sfârșitul epocii comuniste spunea că ""Dzerjinski a meritat un monument pentru că a fost polonezul care a ucis cel mai mare număr de comuniști"".
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
să incendieze orașele din Beoția care nu li se predaseră, Plateea și Thespia înainte de a continua marșul către cetatea Atenei, care fusese deja evacuată. În acest timp, aliații (în marea majoritate peloponeziaci) se pregăteau să se apere în Istmul Corint, demolând singurul drum care trecea pe acolo și construind un zid de-a latul acestuia. La fel ca la Termopile, pentru succesul acestei strategii era nevoie ca flota aliată să organizeze o blocadă care să oprească înaintarea navelor persane prin golful
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
dintre ele fiind datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale: Administrația orașului se mută din aceasta clădire în anul 1876, într-o clădire nouă situată la intersecția străzilor Republicii și Mihail Sadoveanu. La începutul secolului XX, Casa Sfatului urma să fie demolată și înlocuită cu o clădire administrativă modernă. Acest lucru a fost evitat doar datorită unei puternice campanii de presă pentru menținerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturală a Casei Sfatului a avut loc în anii 1909-1910, când acoperișul baroc a
Casa Sfatului din Brașov () [Corola-website/Science/302727_a_304056]
-
și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din aprilie 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor.
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]