3,391 matches
-
s)ima în paralel cu construcțiile analitice, sufix care însă nu este funcțional și în franceză 44. Toate limbile romanice occidentale au continuat însă din latină realizarea prin supletivism a comparativului și a superlativului la unele adjective și adverbe. Pronumele demonstrative latinești ille și ipse, care se află la originea multora dintre speciile aricolului romanic, sînt și la baza pronumelor personale de persoana a treia din idiomurile neolatine, reprezentînd evoluția uzurilor independente, de pronume propriu-zis. Acest fenomen a fost posibil (și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în latină, pronumele personale erau prin excelență substituți ai vorbitorilor și aveau forme numai pentru persoanele întîi și a doua (ego, tu, nos, vos), încît, pentru persoana a treia, nu exista o formă specială, utilizîndu-se substantivul ca atare sau pronumele demonstrative (is, hic, ille etc.). Ceea ce este remarcabil în cazul pronumelui personal romanic, fie că provine din cel personal latinesc (la persoanele întîi și a doua), fie că provine din cel demonstrativ (la persoa-na a treia) este conservatorismul accentuat, manifestat prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o formă specială, utilizîndu-se substantivul ca atare sau pronumele demonstrative (is, hic, ille etc.). Ceea ce este remarcabil în cazul pronumelui personal romanic, fie că provine din cel personal latinesc (la persoanele întîi și a doua), fie că provine din cel demonstrativ (la persoa-na a treia) este conservatorismul accentuat, manifestat prin păstrarea mai multor forme cazuale, iar, la cazurile oblice, a unor forme accentuate și neaccentuate, deși evoluția fonetică a dus la structuri diferite din punct de vedere fonetic (de exemplu, lat.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forma pronominală se poate folosi cu valoare adjectivală, dar urmînd substantivului determinat: es libro mío "este cartea mea", ceea ce franceza exprimă printr-o determinare suplimentară cu ajutorul pronumelui personal precedat de prepoziția à: c΄est mon livre à moi. Deoarece pronumele demonstrativ ille a fost folosit în latina tîrzie ca pronume personal de persoana a treia și ca articol hotărît, sensul lui inițial a devenit mai puțin relevant și, pentru a fi evidențiat, a fost întărit cu ajutorul adverbului eccu(m) "iată". Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
hotărît, sensul lui inițial a devenit mai puțin relevant și, pentru a fi evidențiat, a fost întărit cu ajutorul adverbului eccu(m) "iată". Ca atare, s-a creat compusul eccu ille (ecc΄ille) din care au luat naștere pronumele și adjectivele demonstrative de depărtare în limbile romanice: rom. acel(a), it. quello [΄kwuel-lo], fr. celui [sölü΄i], sp. aquel [a΄k(l], pg. aquele [a΄k(l(]. Deși iste a rămas cu valoare demonstrativă clară, s-a recurs și în cazul lui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din care au luat naștere pronumele și adjectivele demonstrative de depărtare în limbile romanice: rom. acel(a), it. quello [΄kwuel-lo], fr. celui [sölü΄i], sp. aquel [a΄k(l], pg. aquele [a΄k(l(]. Deși iste a rămas cu valoare demonstrativă clară, s-a recurs și în cazul lui la întărirea cu eccum (rezultînd ecc΄iste), astfel încît cele mai multe limbi romanice au pronume de apropiere din această sursă: rom. acest(a), it. questo [΄kwuesto], fr. ce(t) [sö, set], sp. aqueste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
set], sp. aqueste [a΄k(ste]. Unele limbi romanice au păstrat și urmași ai lui iste, precum prov. est, sp., pg. este, rom. ăst(a), ist(a), est(a); în limba română există și urmași ai lui ille cu valoare demonstrativă, însă cu întrebuințare familiară: ăl(a), a(ia). Demonstrativul latin ipse s-a transmis limbilor iberice: pg. esse "acest(a)", sp. ese. Spaniola și portugheza au particularitatea de a realiza trei grade de raportare cu ajutorul pronumelor demonstrative: apropierea de persoana
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au păstrat și urmași ai lui iste, precum prov. est, sp., pg. este, rom. ăst(a), ist(a), est(a); în limba română există și urmași ai lui ille cu valoare demonstrativă, însă cu întrebuințare familiară: ăl(a), a(ia). Demonstrativul latin ipse s-a transmis limbilor iberice: pg. esse "acest(a)", sp. ese. Spaniola și portugheza au particularitatea de a realiza trei grade de raportare cu ajutorul pronumelor demonstrative: apropierea de persoana întîi, sp., pg. este, apropierea de persoana a doua
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ille cu valoare demonstrativă, însă cu întrebuințare familiară: ăl(a), a(ia). Demonstrativul latin ipse s-a transmis limbilor iberice: pg. esse "acest(a)", sp. ese. Spaniola și portugheza au particularitatea de a realiza trei grade de raportare cu ajutorul pronumelor demonstrative: apropierea de persoana întîi, sp., pg. este, apropierea de persoana a doua, sp. ese, pg. esse, apropierea de persoana a treia, sp. aquel, pg. aquelle (apropierea de persoana a doua și a treia reprezentînd, de fapt, depărtarea de vorbitor). Și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de vorbitor). Și în italiană există o formă pronominală care arată apropierea de persoana a doua, cotesto (< lat. eccum + id + istum), încît se poate constata că limbile romanice realizează din această perspectivă două tipuri: unul cu opoziție binară, cu pronume demonstrative de apropiere și de depărtare (româna și franceza) și altul cu opoziție ternară (spaniola, portugheza și italiana). Situația din cel de-al doilea grup de limbi este mai apropiată de latină, unde hic, haec, hoc indica apropierea față de persoana întîi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de limbi este mai apropiată de latină, unde hic, haec, hoc indica apropierea față de persoana întîi, iste, ista, istud apropierea față de persoana a doua (interlocutor) și ille, illa, illud apropierea față de persoana a treia. Latina avea și un alt pronume demonstrativ, is, ea, id, care indica persoana adusă în discuție într-un moment apropiat celui al vorbirii (în trecut sau în viitor). O asemenea marcare temporală, care să indice apropierea față de momentul vorbirii nu a fost însă continuată la nivelul demonstrativelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
demonstrativ, is, ea, id, care indica persoana adusă în discuție într-un moment apropiat celui al vorbirii (în trecut sau în viitor). O asemenea marcare temporală, care să indice apropierea față de momentul vorbirii nu a fost însă continuată la nivelul demonstrativelor de nici o limbă romanică. La fel ca pronumele, verbul latin a conservat unele dintre trăsăturile de bază în evoluția spre limbile romanice, în ciuda modificărilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului. S-a produs, desigur, și de data
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de pronume neutru, den și det, aceleași pentru cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
proclitic în limbile nordice reflectă în modul cel mai evident înrudirea cu articolul hotărît din celelalte limbi germanice (engleza, neerlandeza, germana). Pe de altă parte, se poate observa că, în toate limbile germanice, formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unui original integrabil stilului beletristic trebuie să-i corespundă o traducere repartizată aceluiași stil în limba scop; la fel, un text original științific se transpune tot într-un text științific etc. Pe de altă parte, trebuie specificat că un text demonstrativ se va traduce tot printr-un text demonstrativ, unul descriptiv prin unul la fel, unul narativ prin unul narativ, unul liric tot prin unul liric, unul dialogat prin altul dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corespundă o traducere repartizată aceluiași stil în limba scop; la fel, un text original științific se transpune tot într-un text științific etc. Pe de altă parte, trebuie specificat că un text demonstrativ se va traduce tot printr-un text demonstrativ, unul descriptiv prin unul la fel, unul narativ prin unul narativ, unul liric tot prin unul liric, unul dialogat prin altul dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic sau unei figuri de stil din original să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză, portughez pl. = plural pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în transcrierea fonetică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de vest nu există desinențe personale, în unele există însă (precum în limba germană), dar aceasta nu înlătură obligativitatea folosirii pronumelor. 41 Articolul hotărît a apărut prima dată în arealul lingvistic indo-european în limba greacă, unde s-a creat din demonstrativul ˝acesta˝ cu sens anaforic. Unele limbi indo-europene, precum limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu, iar altele, ca unele limbi slave, continuă să nu folosească o astfel de categorie morfologică. 42 Formele de persoana întîi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
domnească în Bulgaria. Cum că Rusia nu primea pe tronul Bulgariei decât un principe din grația ei e faptul că, pe când Sobrania întrunită la Târnova discuta alegerea noului suveran, două vapoare de război rusești erau ancorate la Varna, în chip demonstrativ. Sobrania alese ca domnitor pe prințul Waldemar. Agitația începută cu atentatul din strada Vămii și devastarea Epocii devine încă și mai înverșunată, căci în noiembrie se fac alegeri generale comunale. La București, opoziția unită face o listă de fruntași din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lucru este repetat pînă la dispariția anxietății (pentru mai multe detalii, vezi Levis și Hare, 1977). O tehnică ce presupune o mai mare reducere a anxietății este modelarea prin participare (Denney et al., 1977). Terapeutul intră în contact, în scop demonstrativ, cu obiectul fobic și îl încurajează și pe pacient să facă întocmai. Exercițiile de expunere sînt aplicate gradat. În fine, la polul opus se află desensibilizarea sistematică (Wolpe, 1958; Goldfried și Davison, 1976). Pacientul este învățat să aplice relaxarea progresivă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]