3,354 matches
-
Capitalei (1940-1942); pensionat în 1943. Arestat la 11.06.1945 și întemnițat la închisoarea Comandamentului Militar al Capitalei, a fost judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 08.08.1945 la 25 ani temniță grea pentru "crimă de război-vinovat de deportarea evreilor", respectiv "acte de violență cu ocazia anchetelor făcute". A trecut prin închisorile Dumbrăveni, Aiud, Făgăraș, Jilava și Galați, fiind eliberat la 16.06.1957. Rearestat la scurt timp, a fost condamnat la 04.04.1957 la 25 ani detenție
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
07.1942. 1106 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 207-208. 1107 Se referă la telegrama Nr. 394 din 03.07.1942, adresată de Guvernământul Provinciei Bucovinei Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu privire la deportarea evreilor din Cernăuți și Dorohoi la 29.06.1942. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 211. 1108 Vezi documentele nr. 269, 275. 1109 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 91.072 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
volumul 21, f. 164, 167. 1174 Prin notele Nr. 462/C.B.B.T. din 30.03.1942, respectiv 30.04.1942, Cabinetul pentru Administratrea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri comunica Guvernământului Provinciei Basarabia hotărârea mareșalului Ion Antonescu cu privire la deportarea în Transnistria a 425 evrei aflați în Basarabia. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 175-176. 1175 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1176 Vezi documentul nr. 234. 1177 Vezi documentul nr. 257. 1178 Documentul a fost înregistrat de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
doctor în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917). Procuror și judecător delegat la Curtea Marțială a Comandamentului Militar al Capitalei (10.05.1941-15.01.1942); membru al Comisiei de Anchetă instituită în vederea cercetării neregulilor comise în cursul deportării evreilor (01.11.1941-20.01.1942); director de Cabinet al Subsecretarului de Stat al Poliției din Ministerul Afacerilor Interne (15.01-31.10.1942); directorul Direcției Ordine Publică din Ministerul Afacerilor Interne (01.11.1942-29.03.1945); trecut în cadrul disponibil la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nevoit să părăsească în secret România, stabilindu-se la Paris unde va rămâne până la sfârșitul vieții. 1305 Într-adevăr, în cursul lunii septembrie 1942 Wilhelm Filderman a întocmit și înaintat autorităților române mai multe memorii în care a protestat împotriva deportărilor preconizate de regimul antonescian. Vezi în acest sens, Ancel, DCFRJH, volumul IV, documentul nr. 114, p. 241; documentul nr. 115, pp. 242-249; documentul nr. 124, p. 257; documentul nr. 125, p. 258; documentul nr.132, pp. 266-269 1306 Nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost identificată printre documentele cercetate. 1384 Vezi documentul nr. 335. 1385 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1386 Nu a putut fi identificat. 1387 Documentul nu este datat. Fila de însoțire a documentului menționează doar "Dosar referitor la deportarea evreilor în Transnistria. Perioada 1942", ceea ce ne îndreptățește să credem că documentul a fost elaborat în anul 1942. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 593. 1388 Ilie Stănculescu (1889-?), avocat român. 1389 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
citată, Septimiu Chelcea răspunde afirmativ la întrebarea dacă se poate construi o piramidă a fricilor sociale, și chiar elaborează o asemenea piramidă cu următoarea ierarhie 263: pierderea vieții în suferință (pentru motive politice); pierderea libertății (pentru motive politice); pierderea domiciliului (deportări, dislocări, domiciliu forțat, evacuare, retrocedări, afaceri imobiliare); pierderea averilor (confiscarea moșiilor, naționalizare, colectivizarea, furtul, falimentul, devalorizarea, speculațiile); pierderea locului de muncă (epurare, comprimare, trimitere în șomaj, restructurare, criză); pierderea privilegiilor sau a confortului (înlăturarea din funcțiile de conducere, retrogradarea, transferul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o lungă tradiție de conviețuire cu comunitățile evreiești. Un număr mare de personalități evreiești, cu o contribuție majoră la viața politică, economică, socială și culturală, au venit din aceste regiuni, unele dintre destinele lor fiind tragic afectate de pogromurile și deportările din acele vremuri. Experiența tragică a Holocaustului ne obligă să continuăm eforturile din ultimii ani și să ne asumăm responsabilitatea derivată din evenimentele trecutului. Educația în acest domeniu și cercetarea Holocaustului vor preveni recurența unor astfel de tragedii, confirmând spiritul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
au aflat în situațiile prevăzute la art. 1, cu excepția celor care se încadrează în situația prevăzută la lit.d), au dreptul la o indemnizație lunară de 2.000 lei pentru fiecare an de detenție, internare abuzivă în spitalele psihiatrice, strămutare, deportare sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu pensionate. (2) Persoanele care s-au aflat în situația prevăzută la art. 1 lit. d) au dreptul la o indemnizație lunară de 1.700 lei pentru fiecare an de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă
LEGE Nr. 53 din 7 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109235_a_110564]
-
în unitățile sanitare de stat." ... 2. După articolul 3 se introduc articolele 3^1, 3^2, 3^3, care vor avea următorul cuprins: "ART. 3^1. - (1) Soțul celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul detenției, internării abuzive în spitale psihiatrice, deportării sau prizonieratului are dreptul la o indemnizație lunară neimpozabila de 10.000 lei, daca ulterior nu s-a recăsătorit. (2) De aceleași drepturi beneficiază și soțul celui care a decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea
LEGE Nr. 53 din 7 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109235_a_110564]
-
prizonieratului are dreptul la o indemnizație lunară neimpozabila de 10.000 lei, daca ulterior nu s-a recăsătorit. (2) De aceleași drepturi beneficiază și soțul celui care a decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recăsătorit. ... (3) Această indemnizație se indexează prin hotărâre a Guvernului și se poate cumulă cu orice pensie. ... ART. 3^2. - Indemnizațiile lunare acordate în baza prezentului decret-lege nu afectează plafoanele de venituri
LEGE Nr. 53 din 7 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109235_a_110564]
-
au aflat în situațiile prevăzute la art. 1, cu excepția celor care se încadrează în situația prevăzută la lit. d), au dreptul la o indemnizație lunară de 8.800 lei pentru fiecare an de detenție, internare abuzivă în spitale psihiatrice, strămutare, deportare sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu pensionate. (2) Persoanele care s-au aflat în situația prevăzută la art. 1 lit. d) au dreptul la o indemnizație lunară de 6.600 lei pentru fiecare an de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă
LEGE Nr. 39 din 17 mai 1995 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112014_a_113343]
-
și al vetrelor strămoșești. Pentru publicistica sa, preotul }epordei a plătit cu ani grei de temniță în Siberia. Ridicat de la domiciliul său din București, în octombrie 1948, a fost judecat de un tribunal sovietic și condamnat la 25 ani de deportare în lagăre de la Polul Nord. S-a întors în 1956, reluându-și slujirea lui Dumnezeu și a Basarabiei. L-am cunoscut și eu, în anii ultimi. Impresiona prin vigoarea spiritului, prin neodihna gândului îndreptat mereu spre cei de dincolo de Prut și
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
însemna nimicirea lor. În același timp, Antonescu i-a protejat, cât a putut, pe alți evrei. Aici este marea lui dramă. În Basarabia, din nu știu ce motive - poate pentru că evreii i-au primit cu entuziasm pe sovietici - ordinul lui Antonescu, de deportare în Transnistria, a fost publicat în toate ziarele timpului și aplicat fără excepție. Și totuși, cu toate că îl socotesc direct vinovat de moartea familiei mele - am avut un frățior, o surioară de cinci ani, tată, mamă și bunici, care au fost
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
Rodica Zafiu Volumul din 1997 al Smarandei Vultur - Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea în Bărăgan (1951-1956) (Timișoara, Amarcord) -, despre care am mai scris în această rubrică (România literară, nr. 50, 1997), oferea publicului român prima veritabilă culegere de istorie orală, cuprinzînd mărturii transcrise fidel și însoțite de un solid aparat interpretativ. Anul acesta
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
12 ani de pușcărie grea în subsolurile Tiraspolului, fără a fi vinovat. Un bărbat înalt, cu obraz frumos, cu părul bine însurit de încercările prin care a trecut timp de atâția ani. Duminică, la 13 iunie, ziua primei tragedii a deportării în masă a românilor din Basarabia în timpul ocupației sovietice, Alexandru Leșco, împreună cu eroica sa soție, Tatiana, au vizitat Centrul Cultural Memoria Neamului, unde se află și Asociația foștilor deținuți politici și a veteranilor de război ai Armatei Române din Republica Moldova
Lexandru Leșco s-a întors acasă după 12 ani. In: Curierul „Ginta latină” by Vadim Pirogan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2263]
-
Volum editat de Muzeul Național de Istorie a Republicii Moldova Volumul al III-lea al colecției cuprinde catalogul victimelor totalitarismului comunist din 10 raioane basarabene. Cele 423 de pagini demonstrează proporția genocidului. Criteriile arestărilor și condamnărilor, vârsta victimelor, profesiunea, locul de deportare, data reabilitării. Prevalența deportaților sub raport social este dată de persoanele cu proprietăți sau din sectorul comercial-financiar. Sub raport politic membrii partidelor burgheze. Majoritatea membrilor Gărzii de Fier au fost executați după arestare. Apartenența etnică nu a constituit criteriu de
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
universitar. Ei bine, în aceste lucrări de largă circulație, cel puțin în cele pe care le-am putut consulta, nu sînt valorificate, uneori nici macar semnalate, datele consemnate în volumele de memorii pe care cei ce au suferit, în detenție, în deportări, le-au scris pentru a fi cunoscute urbi et orbi. Istoria orală "nu are valoare" - ni se poate replică - fiind supusă subiectivității memoriei... Dar însemnările zilnice ale regelui Carol ÎI, ale lui Argetoianu, Sănătescu, Gafencu, D.G. Danielopolu (Jurnal parizian, Ed.
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
foarte frumoasă, se decide să urmeze secția clasică a liceului. Cu fratele ei, un pianist virtuoz, organizează concerte particulare clandestine împreună cu colegii ei evrei, prigoniți odată cu ocuparea Olandei de către trupele naziste. Diet intră fără ezitări în rezistența antinazistă. Cînd începe deportarea evreilor, ea se ocupă de aflarea unor adăposturi secrete și izbutește să salveze cinci concetățeni evrei. Participă la acțiunile de distribuire a ziarelor și manifestelor rezistenței, la diverse alte acțiuni „subversive” în cursul cărora îl cunoaște și pe viitorul ei
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
reeducarea „ lui, Întrucât aceasta nu dăduse rezultate pozitive. La Aiud a fost ținut 5 luni În izolare totală și Întuneric deplin, fiind eliberat printre ultimii deținuți politici la data de 30 august 1964, după 19 ani de hăituire, arestări și deportări succesive. Amintirile lui din infernul prin care a trecut se Încheie astfel: : „Datoria noastră, a celor scăpați din ghearele morții, alături de urmașii celor jertfiți, este de a stărui În credința reînvierii spirituale, dar mai ales morale a Neamului”. Partidul comunist
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
Articolul 2*) (1) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 lit. a), b) și c) au dreptul, incepand cu luna noiembrie 2000, la o indemnizație lunară de 300.000 lei pentru fiecare an de detenție, de deportare sau de strămutare în alte localități. ... (2) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) au dreptul, incepand cu luna noiembrie 2000, la o indemnizație lunară de 150.000 lei pentru fiecare an
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162057_a_163386]
-
cu modificările ulterioare, înfrâng prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), precum și pe cele ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu recunosc aceleași drepturi, si anume recunoașterea vechimii în munca pe perioada deportării, pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru cei care au fost victime ale altor regimuri dictatoriale, instaurate cu începere din 6 martie 1945, în afara teritoriului statului român. În acest sens apreciază că intenția legiuitorului a fost aceea de a extinde sfera
DECIZIE nr. 303 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 12 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152132_a_153461]
-
teritoriului statului român. În acest sens apreciază că intenția legiuitorului a fost aceea de a extinde sfera persoanelor îndreptățite la recunoașterea drepturilor instituite prin Decretul-lege nr. 118/1990 și la persoanele care se aflau în afara granițelor țării, ca urmare a deportării silite. Instanță de judecată consideră că excepția este nefondată. Astfel, apreciază că "nu există nici un temei pentru care Statul Român ar trebui să acorde tratament egal (drepturi, facilități, despăgubiri) persoanelor care au suferit din cauza unor măsuri represive exercitate în afara teritoriului
DECIZIE nr. 303 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 12 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152132_a_153461]
-
regimul comunist, instituit inițial în fosta U.R.S.S. și extins în țările est-europene, printre care și România (...), a fost cel care a aplicat măsuri politice de natură să producă consecințe negative, sub aspect material și moral, printre care și măsură deportării silite în Siberia", nu are relevanță în susținerea neconstituționalității textelor legale criticate. Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, unele persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, în acest fel, nu reprezintă o discriminare
DECIZIE nr. 303 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 12 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152132_a_153461]
-
Articolul 2 (1) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 lit. a), b) și c) au dreptul, incepand cu luna noiembrie 2000, la o indemnizație lunară de 300.000 lei pentru fiecare an de detenție, de deportare sau de strămutare în alte localități. ... (2) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) au dreptul, incepand cu luna noiembrie 2000, la o indemnizație lunară de 150.000 lei pentru fiecare an
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153008_a_154337]