9,167 matches
-
este foarte important din punct de vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată sau echivalentul acestuia, de depresie larvată a fost introdus de W. Walcher, pentru care depresiile mascate sunt în primul rând depresii endogene în cursul cărora simptomatologia somatică este predominantă. Ulterior J.J. Lopez-Ibor va vorbi despre o categorie psihopatologică diferită, dar înrudită cu aceasta, reprezentată prin „echivalentele depresive” considerate tot niște depressio sine depressione, iar A
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată sau echivalentul acestuia, de depresie larvată a fost introdus de W. Walcher, pentru care depresiile mascate sunt în primul rând depresii endogene în cursul cărora simptomatologia somatică este predominantă. Ulterior J.J. Lopez-Ibor va vorbi despre o categorie psihopatologică diferită, dar înrudită cu aceasta, reprezentată prin „echivalentele depresive” considerate tot niște depressio sine depressione, iar A.F. da Fonseca va propune termenul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre o categorie psihopatologică diferită, dar înrudită cu aceasta, reprezentată prin „echivalentele depresive” considerate tot niște depressio sine depressione, iar A.F. da Fonseca va propune termenul de echivalente afective pentru a desemna același grup de tulburări. P. Kielholz descrie depresia de epuizare în care manifestările psihosomatice de tip neurovegetativ reprezintă principala simptomatologie clinică. P. Berner, H. Katschning și W. Poldinger au remarcat existența unei importante relații psihopatologice între formele atinice, ca tablou clinic și evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care manifestările psihosomatice de tip neurovegetativ reprezintă principala simptomatologie clinică. P. Berner, H. Katschning și W. Poldinger au remarcat existența unei importante relații psihopatologice între formele atinice, ca tablou clinic și evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei mascate se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei mascate se leagă cea privind grupul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei mascate se leagă cea privind grupul particular, cu același caracter atipic, al echivalențelor afective sau al echivalențelor depresive (P. Kielholz, J.J. Lopez-Ibor, A.D. Jonas). Această categorie de tulburări psihopatologice este rezervată unor manifestări clinico-psihiatrice de factură depresivă care se manifesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele depresive. Aceste aspecte au fost
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele depresive. Aceste aspecte au fost deja discutate mai sus. 3
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele depresive. Aceste aspecte au fost deja discutate mai sus. 3) Simptome neurologice care echivalează depresia S-a constat faptul că un grup particular de echivalențe depresive pot să se manifeste, din punct de vedere clinic, sub „masca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele depresive. Aceste aspecte au fost deja discutate mai sus. 3) Simptome neurologice care echivalează depresia S-a constat faptul că un grup particular de echivalențe depresive pot să se manifeste, din punct de vedere clinic, sub „masca” semnelor și a sindroamelor neurologice. Dintre acestea semnalăm pe următoarele: a) Acatisia, menționată de R. Bing, J. Delay
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Staal au descris aceleași tipuri de manifestări clinice sub denumirea de „meralgie parestezică” cu localizare lombară, în zona musculaturii abdominale și a coapselor. d) Nevritele migratorii. F. Schultze descrie o nevrită migratorie multiplă cu acroparestezii, care recunoaște drept cauză o depresie, ca și în cazul brahialgiilor și al meralgiei. Caracteristica nevritelor migratorii este labilitatea localizărilor de factură migratorie a paresteziilor. e) Tulburările psihosomatice și echivalențele depresive. În numeroase situații clinice, echivalențele depresive se asociază cu tulburări psihosomatice dintre cele mai variate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresive. În numeroase situații clinice, echivalențele depresive se asociază cu tulburări psihosomatice dintre cele mai variate, fiind adesea imposibil de etichetat cu precizie natura acestora. În toate situațiile însă, la baza lor stau tulburări psihopatologice de natură emoțional-afectivă, de tipul depresiilor, putând lua aspecte clinice de un mare polimorfism și de un tip de evoluție variată. Stările maniacale Stările maniacale sunt tulburări afective complexe, realizând o entitate clinico-psihiatrică specifică și autonomă de tipul unei psihoze, caracterizată printr-o excitație psiho-motorie simplă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moarte, cu o anumită orientare emoțional-afectivă. Punctul de vedere medico-psihologic consideră actele de suicid ca având o cauză patologică și fiind prin aceasta expresia unor tulburări psihice, cel mai frecvent asociate unor stări depresive, fie că este vorba de o depresie reactivă, fie că apare în cazul depresiilor melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere medico-psihologic consideră actele de suicid ca având o cauză patologică și fiind prin aceasta expresia unor tulburări psihice, cel mai frecvent asociate unor stări depresive, fie că este vorba de o depresie reactivă, fie că apare în cazul depresiilor melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin automutilare, apelul la intervenții chirurgicale repetate, accidentele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea unei stări de neliniște anxioasă cu agitație neexplicabilă pentru individ, - tulburări de somn, - iritabilitate, instabilitate emoțională și tendință la depresie, - cenestopatii, preocupări obsesive, - idei de culpabilitate, inutilitate, de autoacuzare, - restrângerea câmpului de interese și al comunicării, - abuzul de alcool și medicamente psihotrope, - idei de suicid. b) Etapa trecerii la actul de suicidal propriu-zis se caracterizează după K. Menninger prin următoarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situat între 30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul vârstei de 60 de ani. Pare a fi apropiată, din punct de vedere clinic, de maladia Creutzfeld-Jakob. 12) Maladia Kraepelin Boala este o demență rapidă și progresivă, cu agitație psihomotorie, depresie, tulburări de vorbire și un sindrom catatonic. Evoluția clinică variază de la câteva luni la maximum doi ani. 32. TULBURĂRILE PSIHOSOMATICE Aspecte generale Gândirea medicală tradițională consideră patologia ca fiind expresia unui anumit tip de relație dintre organismul uman și mediul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau absența oricărei motivații, va avea implicații directe, profunde și variate asupra vieții psiho-morale a persoanei. În primul rând Eul va scăpa de sub controlul conștiinței morale. El se va devaloriza, își va pierde sensul, prăbușindu-se într-o stare de depresie morală, de disperare, de inutilitate. Aceste stări se vor extinde și asupra vieții individului, a sensului acesteia, ducând la autoizolare sau chiar la forma cea mai gravă de negare a propriei sale vieți: suicidul. 6) Situațiile critice ale vieții O
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]