4,161 matches
-
de argint alb negru, înconjurând brățara, i se părea acum a fi de fapt o înșiruire de litere. Erau într-adevăr minuscule litere de argint, încrustate în carnea de lemn a șerpilor, pe care într-un târziu reuși să le descifreze: IN GIRUM IMUS NOCTE ET CONSUMIMUR IGNI Cu ajutorul unui dicționar, Bătrânul traduse cu destulă greutate: "în cerc noi mergem noaptea și consumați suntem de foc". Această sentență era firul pe care trebuia să te duci și să te întorci, de-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului în succesiunea de obiecte din lada care ilustrează coperta mai este un sigur pas până la închiderea narațiunii în bucla eternei reîntoarceri: transformarea eroului însuși în obiect care așteaptă un alt aventurier să-l descifreze. Andrei Oișteanu stăpânește materia bogată și lunecoasă a istoriilor sale în plasa unei inteligențe cristaline care nu lasă nimic la voia întâmplării. Ca orice om foarte inteligent, el nu se mulțumește cu inteligența sa, caută să treacă dincolo de ea într-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că întrebările erau, cel puțin pentru moment, înlăturate. Am mers pe singurul drum ce-mi sta la dispoziție: sarcasmul. - Tu cu un locotenent! Pentru asta m-am căznit să te învăț, să te fac neprețuită printre camaradele tale, să poți descifra ideile cele mai subtile?! Nu ți-ar fi milă de tine însăți? Un locotenent, care ar spune în loc de Racine, Racin! (Aluzie la o întîmplare anterioară de care râseserăm cu chef amîndoi.) - Ce are a face! Nu va exista! Are bani
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
luat din psihologia fecioarei imaculate, apare și mai ireală pentru cineva care ar cunoaște-o. Dar eu nu înțeleg decât viața aceasta. La primul spectacol al lui Tristan și Isolda vibram unul lângă altul. Apoi, o lună, la pian, am descifrat partitura celebră, încercînd să înțeleg sensul fiecărei note, în timp ce Ioana, lângă mine, asculta fără oboseală, fără nici o întrerupere. N-a fost o tânguire a eroilor lui Wagner ca să nu se suprapuie perfect emoției noastre celei mai intime. Excesul pe care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
investigațiilor, dar totuși continuam. Domnul Theodoriu (ne spunem "domnule", căci relațiile noastre, deși amicale, păstrează o distanță, ceea ce nu se potrivește cu nevoia mea de efuziune) trebuia să mă puie în curent cu Freud și cu încercările lui de a descifra mecanismul omenesc, dar fatal nu putea să-mi dea decât generalități la cazul povestit de mine sau, mai bine zis, transfigurat de mine. Reîntîlniriea mea, după trei ani de despărțire, cu Ioana, s-a întîmplat în timpul plimbărilor noastre, și atunci
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
întîmplare. Sunt secrete pe care nu le poți niciodată afla cu certitudine, și fiecare om este un sfinx (oricît ar avea mania confidențelor) atunci când te interesezi de el. Ioana mea este o ființă complexă, deci cu atât mai greu de descifrat. De ce mă tot întreb din moment ce se strânge lângă mine și mă ascultă, și mă privește, și amețește când o dezmierd?... Ioana frumoasă și deșteaptă, cea mai frumoasă și deșteaptă din toate fetele pe care le-am întîlnit vreodată. Ioana mea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu râsul frumos, care îi luminează întreaga față, mereu în tovărășia băieților, glumind cu toții, dar știind cum să păstreze distanțele, așa am știut-o pe Viky! și acum, deodată, s-o imaginez țeapănă, galbenă, plecând în călătoria fără capăt, singură, descifrând taine sau strecurîndu-se, strigoi, printre umbrele nopții. Acum, altă Viky, și la fiecare moment iarăși o schimbare, aceeași ființă multiplicîndu-se la infinit și noi încercînd inutil să explicăm toate aceste aspecte. Ce ciudate sunt capriciile soartei sau ale lui Dumnezeu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ușor la ideea că unele lucruri sunt ceea ce sunt, un vis este un vis, o pictură este o pictură. Renunță și caută imediat, dincolo de ele, un sens ascuns ce poate fi deținut întocmai. Fac acest lucru imediat ce cred că pot descifra fără rest semnele din această lume, indiferent că e vorba de vise, artă, eros sau viață cotidiană. Orice are un sens, cu privire la orice se poate delimita un sens, iată noul crez al omului imediat ce se vede stăpân peste această lume
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ușor la ideea că unele lucruri sunt ceea ce sunt, un vis este un vis, o pictură este o pictură. Renunță și caută imediat, dincolo de ele, un sens ascuns ce poate fi deținut întocmai. Fac acest lucru imediat ce cred că pot descifra fără rest semnele din această lume, indiferent că e vorba de vise, artă, eros sau viață cotidiană. Orice are un sens, cu privire la orice se poate delimita un sens, iată noul crez al omului imediat ce se vede stăpân peste această lume
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
aceeași dorință de apropiere de zei dacă analizăm semnificația sărbătorilor religioase. Cel ce se cufundă în Timpul sacru de origine devine "contemporan cu zeii", deci trăiește în preajma lor, chiar dacă această prezență este tainică, în sensul că nu este întotdeauna vizibilă. Intenționalitatea descifrată în experiența Spațiului și a Timpului sacru dezvăluie dorința de întoarcere la o stare primordială, când zeii și Strămoșii mitici erau prezenți, fiind pe cale de a crea Lumea, ori de a o orândui, ori de a le arăta oamenilor temeiurile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de gesturi și de comportamente. Se poate spune chiar, până la un anumit punct, că omul religios, mai ales cel din societățile "primitive", este prin excelență un om paralizat de mitul eternei reîntoarceri. Un psiholog din zilele noastre ar încerca să descifreze într-un asemenea comportament spaima în fața noului, refuzul de a asuma responsabilitatea unei existențe autentice și istorice, nostalgia unei stări "paradiziace", tocmai pentru că era embrionară și nu se desprinsese cu totul de Natură. Subiectul este mult prea complex pentru a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
această dimensiune cosmică și în același timp sacră a unirii conjugale este greu de perceput. Nu trebuie însă să uităm că, pentru omul religios al societăților arhaice, Lumea este încărcată de mesaje, care par uneori de neînțeles, însă pot fi descifrate cu ajutorul miturilor. După cum vom vedea, experiența umană în totalitatea sa poate fi omologată Vieții cosmice, prin urmare sanctificată, deoarece Cosmosul este creația supremă a zeilor. Orgia rituală închinată recoltelor are și ea un model divin: hierogamia Zeului fecundator cu Pămîntul-Mamă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se știe cel puțin că ele există. Pentru omul religios, moartea nu înseamnă deci sfârșitul vieții, ci este doar o altă modalitate a existenței omenești. Toate aceste lucruri sânt de altfel cuprinse în ritmurile cosmice, și ne rămâne doar să descifrăm ceea ce "spune" Cosmosul prin numeroasele sale moduri de a fi ca să putem pătrunde taina Vieții. Cosmosul este fără îndoială un organism viu, care se reînnoiește periodic, iar taina apariției Vieții este legată de reînnoirea ritmică a Cosmosului. Așa se explică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
său de a fi nu cuprinde modul de a fi al Cosmosului, în toată complexitatea sa. La nivelul experienței profane, viața vegetală nu cuprinde decât un șir de "nașteri" și de "morți". Doar viziunea religioasă asupra Vieții ne ajută să "descifrăm" în ritmurile vegetației alte semnificații, în primul rând ideile de regenerare, de tinerețe veșnică, de sănătate și de nemurire; ideea religioasă a realității absolute este exprimată simbolic printre atâtea alte imagini, sub forma unui "fruct miraculos" care îi poate face
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de a se naște. Înțelegem de ce aceeași schemă inițiatică - suferințe, moarte și înviere (renaștere) - se regăsește în toate misterele, atât în riturile de pubertate, cât și în cele de intrare într-o societate secretă, și de ce același scenariu poate fi descifrat în tulburătoarele experiențe intime care precedă vocația mistică (la primitivi, "bolile inițiatice" ale viitorilor șamani). Omul societăților primitive s-a străduit să învingă moartea, transformînd-o în rit de trecere. Altfel spus, la primitivi moartea înseamnă părăsirea a ceva ce nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
areligios. Omul modern areligios își asumă o nouă stare existențială, recunoscîndu-se doar ca subiect și agent al Istoriei și refuzând orice chemare la transcendență. Cu alte cuvinte, nu acceptă nici un model de umanitate în afară de condiția umană, așa cum poate fi ea descifrată în diversele situații istorice. Omul se făurește pe sine, și nu ajunge să se făurească întru totul decât în măsura în care se desacralizează și desacralizează lumea. Sacrul este prin excelență o piedică în calea libertății sale. Omul nu va deveni el însuși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
1853 doar treizeci și patru de ani). A domnit chemând pe rând la guvernare pe șefii liberalismului: Palmela, Saldahna, Terceira, Costa Cabral. Dar insurecțiile și rebeliunile se țin lanț. Sunt mișcări revoluționare ale căror cauze și motive nu sunt întotdeauna ușor de descifrat. "Revoluția din septembrie", bunăoară, avea ca scop înlocuirea Cartei Constituționale din 1826 cu Constituția din 1828. "Benemzada" a dus la putere pe Vicontele Sa de Bandeira. Altă revoltă. "Revoluția Mareșalilor", a avut același scop și același rezultat. "Revoluția Mariei da
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
s-a ascuns la o fermă, singuratic, fără să mai pună vreodată mâna pe condei și ocupîndu-se exclusiv cu agricultura, vreme de zece ani, până la moarte. Este impresionantă și vorbitoare această totală întoarcere la pământ a lui Herculano. Am putea descifra în ea nu numai dezgustul omului cinstit față de viața publică detestabilă dar mai ales melancolica deșteptare din paradisul artificial al teoriilor sale politice. Poate că Herculano a înțeles că istoria Portugaliei, ca orișice istorie a unei națiuni vii și creatoare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
viața lui cu prima lui trotinetă, Dragoș scoate din buzunarul de la pantaloni, șifonată, o hârtie. - Nu știu de ce mi-a dat Andra bilețelul ăsta, azi la grădiniță? - îmi zice mie (tati), ca între prieteni. Mi-l întinde și i-l descifrez destul de ușor, chiar dacă la vârsta lor ei nu știu încă să scrie!... Pe bilet erau desenați, suficient de clar, o fetiță ținând de mână un băiețel, amândoi pășind printre nori, și deasupra capetelor lor, o mulțime de inimioare... - Ei, Drăgoșelu
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
dar nici nu va avea nimic de pierdut pătrunzând în acest “lirism adolescentin”. Tot în această plachetă de versuri descoperim o “prelucrare” a folclorului sau mai bine zis o “traducere” într-o viziune personală a folclorului perceput în copilărie. Putem descifra la Ica Grasu acea incifrare a mesajului până la folclorizare în sensul pozitiv, redând dimensiunile fenomenelor, stărilor sau sensul stric al mesajului către un cititor avizat dar și către un cititor mai puțin avizat. Distinsa poetă, poate oricând concura cu textierii
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
lui cu scoarțe negre în care n-am înțeles niciodată ce naiba nota... Am reușit o dată, cu multe tertipuri, să i-l sustrag și-am încercat să-l citesc într-o noapte la lumina intermitentă a farului. N-am reușit să descifrez nici o frază. Are un scris imposibil. De multe ori lizibile sunt numai prima și ultima literă a vreunui cuvânt, legate între ele cu o linie ondulată ca un șarpe..." "Trebuie să recunosc că nu era cel mai rău dintre gardieni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de argint alb negru, înconjurând brățara, i se părea acum a fi de fapt o înșiruire de litere. Erau într-adevăr minuscule litere de argint, încrustate în carnea de lemn a șerpilor, pe care într-un târziu reuși să le descifreze: IN GIRUM IMUS NOCTE ET CONSUMIMUR IGNI Cu ajutorul unui dicționar, Bătrânul traduse cu destulă greutate: "în cerc noi mergem noaptea și consumați suntem de foc". Această sentență era firul pe care trebuia să te duci și să te întorci, de-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului în succesiunea de obiecte din lada care ilustrează coperta mai este un sigur pas până la închiderea narațiunii în bucla eternei reîntoarceri: transformarea eroului însuși în obiect care așteaptă un alt aventurier să-l descifreze. Andrei Oișteanu stăpânește materia bogată și lunecoasă a istoriilor sale în plasa unei inteligențe cristaline care nu lasă nimic la voia întâmplării. Ca orice om foarte inteligent, el nu se mulțumește cu inteligența sa, caută să treacă dincolo de ea într-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
am venit aici Într-un anumit scop. Am o misiune grea. Port după mine În această geantă - și Extraterestrul arătă cu degetul spre geanta sa diplomat - toate instrucțiunile codificate În formule matematice atât de complicate, Încât nimeni nu le poate descifra. Studiind de la distanță de ani lumină planeta voastră acoperită de nori și păduri, am ajuns la concluzia că viața pe pământ a luat un curs greșit. Și ceea ce complică aici lucrurile este relația falsă stabilită Între cele două sexe. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu scovergi proaspete pe care o așeză În mijlocul mesei, Îndemnându-i. „Serviți, cât timp sunt calde...” Cu toată graba, pe Tony Pavone Îl mânca limba. Luă câteva decorații, le studie pe ambele fețe iar pe una din ele reuși să descifreze „Stalingrad”. Incredibil...! Armata a 4-a germană comandată de feldmareșalul Paulus Friedrich (1890-1957) În timp ce erau Înfrântă - pur și simplu zdrobită - ridicolii comandanți sperau să câștige batălia Împărțind decorații...!! Păstră pentru sine constatarea, continuând discuția. „Dece oare Fuhrerul a acționat În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]