2,257 matches
-
plecat să vâneze, pentru că mâncarea este cam puțină. S-au întors cu mâinile goale, dar spre seara Urbano a împușcat o curcă... 27.01 1967... Drumul către Nacahuasu relativ bun, dar dezastruos pentru încălțăminte, pentru că mulți tovarăși sunt ca și desculți... 4.03 ...starea de spirit a oamenilor este scăzută și starea fizică se deteriorează zi cu zi și eu am un început de edem la picioare... 30.04 ...este probabil ca americanii vor interveni puternic aici, au trimis elicoptere și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
polonez oropsit. După rugăciunea la care am asistat și noi, soldații s-au așezat toți la masa cea lungă, maicile circulau împrejur, îi serveau și le vorbeau cu dragoste. Bieții oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
curierul diplomatic elvețian. Am scris îndată lui Ionel, Dinu și Tați. Le spuneam starea prizonierilor români, pentru care trebuia reclamat la Crucea Roșie de la Geneva. Ne scrisese și mama că-i întâlnea în București, duși la muncă de germani dezbrăcați, desculți și cu pălării de livrea pe cap. O adevărată batjocură. Pleca și Landowski în concediu, și-am dat o scrisoare către d-ra Erlach, în Elveția, ca să scrie la Iași. Dar nu a primit-o. De la București am aflat că d-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
peste garduri sunt probe atletice. * Cine moare primul nu mai participă la înmormântarea celorlalți. * Premiantul nu este neapărat primul la învățătură. * Văzută pe dos, lumea în care trăim ni se pare normală. * Numai cine merge pe jos rupe încălțările. * Mersul desculț pune în valoare spinii. * Mersul cu mașina e o ședere mecanică. * Numai marile personalități se cred oameni obișnuiți. * Pierde-Vară este un Târâie-Brâu care Taie-Frunză la câini. * Clopoțelul anunță începutul pauzelor, dar și sfârșitul lor. * Cataloagele nu sunt depozite de note
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
îi îndeamnă. * Omul știe multe, dar cunoaște puține. * Prin telefon se fac cele mai... sincere declarații. * Pe micul ecran poți debita orice: nu se sparge. * Calcă pe urmele părinților: merge în șir indian. * Țărănimea este talpa cu care țara merge desculță. * Împărțirea în clase sociale este o instigare nemascată la ură. * Eu sunt eu în măsura în care alții mă recunosc. * Întotdeauna stăpânul are convingerea că el cunoaște mai bine care sunt nevoile supușilor. * Demnitatea în umilință nu e același lucru cu umilința în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
În 1927 apare al patrulea volum de poezii, Poeme cu îngeri la Editura Cartea vremii. În 1928 apar Proverbe culese de V. Voiculescu și Gh. D. Mugur - București. Cunoscându-l, un scriitor, Zaharia Stancu, autorul de mai târziu al romanului Desculț, scria în „Luceafărul” din 1947 lăsând o mărturie despre calitățile și modul de viață a celui la care ne referim: , enumerare la capătul căreia nu se oprea și se întreba, ca și noi astăzi: Apariția volumului Poeme cu îngeri în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
din parale; dacă-i așa dă-mi încaltea doi sorcoveți, să-ți zic și eu un bogdaproste. Îi dădui și al doilea sorocovăț. Bogdaproste! Să trăiești mulți ani! Tocmai am dat la dres o păreche de căputături 40, că rămăsesem desculț. Dacă m-ai milui încă cu un sorocovăț, numai bine le-aș putea scoate de la ciubotari 41. I-am dat și al treilea, fără să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de operare (modus operandi)?6 după ce președintele Trujillo, ,,binefăcătorul" Republicii Dominicane (1930-61), a preluat singura fabrică de încălțăminte a țării, nu a mai fost un secret pentru nimeni ce decret avea să urmeze, interzicându-se oricui în capitală să meargă desculț. [...] Tot astfel, președintele Zayas al Cubei (1921-5) nu a făcut un secret din atitudinea sa față de Loteria Națională: ,,se știa că nevasta lui întotdeauna câștiga premiul întâi, iar fiica lui al doilea ambele fără rușine". (Whitehead 1983: 148) Dar problema
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
topit a plonjat pe tibia piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci amintirea acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat fac o juxtapunere a ceea ce-mi spunea și cerea bunica : Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în cartier. La momentul așezării păpușii din lut pe suprafața apei, noi copiii prezenți la ceremonie, invocam paparudele: „Paparudă, rudă, Vino de ne udă, Cu găleată nouă, Dă Doamne să plouă.” În folclorul nostru regional, paparudele sunt de fapt fete desculțe, cu părul despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu cizme și bocanci de tot felul? - Îmi răspundea: — Păi am auzit că, dacă ne prind nemții, mai Întâi de toate ne scot cizmele din picioare. Am să le dau sacul tot și cred că n-o să mă lase chiar desculț. L-au lăsat! și a plecat de pe această lume cu capul găurit, cum Îi răspundea medicul, și desculț, cum Îl urmărise gândul fricos. Colonelul cu eghileți comanda În prima parte a campaniei ceata noastră de rezerviști, toți culeși la Întâmplare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întâi de toate ne scot cizmele din picioare. Am să le dau sacul tot și cred că n-o să mă lase chiar desculț. L-au lăsat! și a plecat de pe această lume cu capul găurit, cum Îi răspundea medicul, și desculț, cum Îl urmărise gândul fricos. Colonelul cu eghileți comanda În prima parte a campaniei ceata noastră de rezerviști, toți culeși la Întâmplare printre disponibilitățile ultime, printre ciurucurile foilor matricole ale biroului de mobilizare de la regiment, și toți improprii frontu lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum vameșii au comentat în rusește : “Mai bine îl împușcau și se termina odată cu el“. S-a atașat de măicuța Natalia Ilașcu, când a descoperit sărăcia de neimaginat in care se zbătea aceasta. A găsit-o pe mama lui Ilie desculță, umblând pe zăpadă, pentru că nu avea ce să încalțe; erau zile când nu pusese nimic în gură pentru că nu avea in casă nici o coajă de pâine; se încălzea, din cauza lipsei lemnelor de foc, cu nuielele pe care le rupea din
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și Maica Domnului! Numai Ei, numai Ei ne dau puteri. Până în 2000 are să se aleagă ceva. (către noi) Ei, dacă nu vreți să vă uniți, să se unească Moldova și cu România, ce să vă fac?... Am să mă duc desculță. Iacă, mă vedeți, sunt desculță și am să mă duc așa în parlament și să-i întreb: faceți ceva, ori nu? ori ieșiți toți afară! Așa am să le spun. Sunteți niște împiedicați, și nu are cine tăia piedica. Da
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
numai Ei ne dau puteri. Până în 2000 are să se aleagă ceva. (către noi) Ei, dacă nu vreți să vă uniți, să se unească Moldova și cu România, ce să vă fac?... Am să mă duc desculță. Iacă, mă vedeți, sunt desculță și am să mă duc așa în parlament și să-i întreb: faceți ceva, ori nu? ori ieșiți toți afară! Așa am să le spun. Sunteți niște împiedicați, și nu are cine tăia piedica. Da, da, suntem niște împiedicați! Iată
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
soția, Nicolae Dabija, Ioana Irimia, Laurenția Poenaru, Vasile Fluturel, Ninela Caramfil, Nina Revuleț, Maria Mocanu, Anișoara Ciubotaru, Dumitru Diaconu. Un grup numeros. Trăia și ștefan Ilașcu, tatăl patriotului. A rămas antologică acea fotografie în care măicuța Natalia Ilașcu, cu picioarele desculțe, îl ia de mână pe Prințul Paul de România, care stătea pe scaun lângă cuptoraș, simbol al unei bune gospodării. Tot aici pe scaun, lângă prinț, era și tatăl patriotului, ștefan Ilașcu. O dată cu acel tablou a vrut să i se
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
bruscă a sensului vieții, febrilitatea nervoasă, frisonul psihic stârnite de întrebarea: cât valorează viața mea? Această întrebare tăbăra imperativ asupra lucrurilor de rând, se întrezărea fugar din clipele cât se poate de „normale“. Nu sufeream de foame, nici nu umblam desculță, iar seara mă culcam în așternutul proaspăt, foșnind de cât de bine fusese călcat. Bunica îmi cânta rugăciunea: „Bevor ich mich zur Ruh begeb/ Zu dir oh Gott mein Herz ich heb“ șMai înainte de a ațipi/ Spre tine, Doamne, inima
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
călcând tot prin miriștea dușmănoasă, agresivă și inconștientă, împiedicându-ne frecvent de rugii de mure care se întindeau pe toată suprafața miriștii, asemenea unor liane din jungla inospitalieră, dar crescute pe orizontală. Praful drumului, înfierbântat la maximum, ne ardea tălpile desculțe, pișcate de miriștea nemiloasă de pe tarlalele de grâu recent secerate. În fața ușii holului, cuplați doi câte doi, coboram "combustibilul" din spatele nostru, depunându-l pe pământ cu deosebită precauție spre a nu se sfărâma. Of, Doamne! Eram terminați. "Lăsați copiii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
frică, ar fi abandonat cât colo Ardealul ăsta cu ghinioane, dispărând ca iepurii în cele mai ascunse cotloane! Brrr! Te cutremurai de intensitatea unor sentimente atât de atingătoare, de percutante. Îți venea să te ridici de pe scaun și să pornești desculț și degrabă, ca o vijelie în iureșul sfintei bătălii patriotice. "Treceți batalioane române Carpații La arme cu frunze și flori V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest avânt electrizant s-au ridicat în picioare hotărâți să meargă la luptă chiar așa cum or putea: desculți și cu mâinile goale. "Hanibal ante portes!" (Hanibal este la porțile Romei) Patria e în pericol! Era tevatură mare. Dar ceilalți, cei mai numeroși, în ciuda eforturilor disperate, nu reușeau să-și ridice târtanele slăninoase de pe scaune, cauza fiind efectul paralizant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
luptă defensivă, pentru a înfrunta cu mai multă "bărbăție" dușmanul care s-ar fi putut ivi în orice clipă din masa compactă de beznă. În camera cu valențe multiple era atât de frig, încât îți îngheța răsuflarea. Cu capul descoperit, desculți, având pe noi doar cămășile de noapte, ne apuca o dârdâială și un clănțănit de dinți, care nu luau sfârșit decât târziu, după o vreme îndelungată, în patul în care patru frați și-au odihnit trupurile noapte de noapte timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
materiale, pentru noi și pentru părinții noștri. Mulți dintre cei care proveneam de la țară, veneam la școală în costume naționale specifice elevilor și studenților din Bucovina. Cei de prin satele apropiate făceau naveta acasă, pește câmpuri, cu încălțăminte șubredă sau desculți. Alții stăteam la internat, mereu somați de către directorul internatului, să ne plătim taxele, cu care eram veșnic în restanta. Câte ștrengarii copilărești nu am făcut în acea perioadă... uneori escaladam în grupuri mici de prieteni, zidurile sălilor de cinematograf, pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
de serios, pe când eu abia mă abțineam să nu râd. Stranie formă de devoțiune amoroasă, la urma urmei... Ea îl așteaptă cu drag în Franța, la Strasbourg, vara este mai suportabilă acolo. O creatură în zdrențe, de circa 17-18 ani, desculț, cu o desagă înfășurată peste piept și șale ca unic acoperământ, își face apariția venind dinspre Universitate. Nimic neobișnuit pentru o zi caniculară, în centrul Micului Paris. Spre deosebire de ceilalți, el poartă pe umărul drept o cruce grea, de fier forjat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
organică împotriva României, pe preotul Gheorghe Calciu. Astăzi, când situația economică a României s-a îmbunătățit și când nimeni nu mai crede că lumea moare de foame acolo, chiar dacă nu se găsește la măcelării carne totdeauna, sau că oamenii umblă desculți și dezbrăcați, când în fapt ei sunt mai eleganți decât în multe metropole occidentale, neonaziștii români, ca să nu-și uite obiceiurile lor de a înjura pe toată lumea, l au inventat pe preotul Calciu.“ (Dreptatea, decembrie 1980) MILICESCU Emilia, istoric literar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]