11,367 matches
-
mențiuni se pot face în conformitate cu hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, în următoarele situații: * în domeniul filiației, înscrierea mențiunilor de stabilire pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie, sau deces( art.45 din Legea nr. 119/1996); * anularea sau desfacerea adopției se înscrie prin mențiune, pe actul de naștere inițial și, după caz, pe cel întocmit ca efect al adopției, pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar dacă copilul este major
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de naștere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar dacă copilul este major, numai dacă el solicită această operațiune (art.48 din lege); * încetarea căsătoriei prin decesul sau ca urmare a declarării judecătorești a morții unuia dintre soți, anularea sau desfacerea căsătoriei (art.48 din lege); * anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise în acestea, solicitată, fie de cetățeanul român, fie de un cetățean străin sau cetățean român cu domiciliul în străinătate (art. 57, pct.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interesat b) din oficiu c) la solicitarea Parchetului 5) Mențiunile se înscriu în actele de stare civilă, cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei în următoarele cazuri: a) schimbarea numelui b) pierderea sau dobândirea cetățeniei române c) încuviințarea sau desfacerea adopției 6) Au atribuții de stare civilă următoarele persoane: a) comandanții de nave sau aeronave b) șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră c) primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor 7) Atribuțiile ofițerului de stare civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de sine-stătătoare, ci una care este subordonata finalității raporturilor personale izvorâte din casatorie. Aceste considerații constituie punctul de pornire în prezentarea efectelor casatoriei, în conformitate cu legislația existenta în materie. Regimul comunității de bunuri în dobândire a soților încetează de regula dupa desfacerea casatoriei prin divorț, oricare dintre soți putând cere instanței judecătorești atât restituirea bunurilor sale proprii, cat și cota parte provenita din bunurile comune. Ca excepție, partajarea bunurilor comune ale soților poate fi ceruta de oricare dintre ei și înainte de cererea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceștia, constituie temeiul prezumției legale de paternitate. Conform prevederilor art.53 alin.1 C.fam. "copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei", iar alin.2 al aceluiași text dispune: "copilul conceput în timpul căsătoriei, însă născut după încetarea, desfacerea sau desființarea căsătoriei, are ca tată pe fostul soț al mamei, dacă nașterea sa a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie". Încălcarea obligației de fidelitate este de natură să ducă la vătămarea gravă a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fost desfăcută prin divorț, soțul divorțat are obligația de (ntreținere față de celălalt fost soț dacă acesta se află (n nevoie datorită unei incapacități de muncă, ivită (nainte de căsătorie ori (n timpul acesteia sau (n termen de un an de la desfacerea ei, iar, (n această ultim( situație, ea trebuie să fie datorată unei (mprejurări (n leg(tur( cu căsătoria. Soțul care a contribuit la (ntreținerea copilului celuilalt soț este obligat să presteze mai departe această (ndatorire, c(t timp acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din ei, dar cu contribuția ambilor, să intre sub regimul comunității de bunuri, pe data căsătoriei, asemenea convenții fiind sub condiție. Deși art.31 alin. 1 C. fam, nu le menționează, sunt bunuri proprii și cele dobândite după încetarea sau desfacerea căsătoriei. * Bunurile dobândite prin moștenire, legat sau donație, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune(art.31, lit.b C. fam.). Acest text înțelege prin "moștenire", succesiunea legală. Astfel, în ceea ce privește moștenirea aceasta este atribuită de lege
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
acord b) potrivit voinței unuia dintre soți c) conform legii Capitolul III DESFIINȚAREA CĂSĂTORIEI(NULITATEA) Cunoașterea problematici desființării căsătoriei Prevederile art. 37 C.fam. diferențiază între: > încetarea căsătoriei ca urmare a morții sau declarării judecătorești a morții unei persoane dispărute; > desfacerea căsătoriei prin divorț, în condițiile art. 38 C.fam. Aceste norme juridice corelate cu prev. art. 19-24 C.fam. evidențiază și situația desființării căsătoriei, denumită și nulitate. Încălcarea condițiilor de fond, a impedimentelor și condițiilor de formă la căsătorie este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
relativă a căsătoriei; o căsătoria putativă; o efectele nulității sub raportul statutului juridic al persoanei, importante în realizarea atribuțiilor de stare civilă ale persoanelor cu atribuții în acest scop. III.1. Aspecte generale Se impune distincția între încetarea, desființarea și desfacerea căsătoriei conform art.22 și 37 C.fam., care le diferențiază. Încetarea căsătoriei are loc în trei situații și anume: moartea unui soț; declararea judecătorească a morții unuia dintre soți; recăsătorirea soțului celui ce fusese declarat mort. Încetarea ei are
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
37 C.fam., care le diferențiază. Încetarea căsătoriei are loc în trei situații și anume: moartea unui soț; declararea judecătorească a morții unuia dintre soți; recăsătorirea soțului celui ce fusese declarat mort. Încetarea ei are loc de drept și prin desfacerea căsătoriei, însă în acest ultim caz ea poate avea loc numai prin hotărâre judecătorească. Totuși, unele efecte ale căsătoriei continuă să mai existe și după încetarea ei, deși desfacerea căsătoriei produce efecte numai pentru viitor. Nulitatea căsătoriei intervine ca sancțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fusese declarat mort. Încetarea ei are loc de drept și prin desfacerea căsătoriei, însă în acest ultim caz ea poate avea loc numai prin hotărâre judecătorească. Totuși, unele efecte ale căsătoriei continuă să mai existe și după încetarea ei, deși desfacerea căsătoriei produce efecte numai pentru viitor. Nulitatea căsătoriei intervine ca sancțiune a nerespectării unora dintre cerințele prevăzute de lege, cu privire la încheierea ei. Ca și divorțul, nulitatea căsătoriei pune capăt acesteia, între ele existând deosebiri structurale, de cauze și efecte; nulitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu privire la relațiile personale dintre soți Soțul de bună credință are calitatea de soț până la data desființării căsătoriei și: * obligația de sprijin moral a existat numai în privința soțului de bună credință; * schimbarea numelui soțului prin căsătorie face imposibilă purtarea lui după desfacerea acesteia, desi până la această dată, căsătoria a produs efecte în privința schimbării numelui. * soțul de bună credință beneficiază de suspendarea prescripției. b. Efecte cu privire la capacitatea de exercițiu. Soțul de bună-credință beneficiază de art. 8, alin. 3 din Decretul nr.31/1954
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
În consecință, deși căsătoria este desființată, filiația copiilor născuți și concepuți până în momentul declarării nulității ei, este reglementată identic situatiei copiilor rezultați dintr-o căsătorie valabilă. Art 53 alin. 2 C.fam. reglementeaza situatia copilului născut după desființarea căsătoriei (sau desfacerea) si care are ca tată pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie. Constatând nulitatea căsătoriei, instanța trebuie să dispună căruia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătoriei nu are nici o urmare în privința copiilor care își păstrează situația de copii din căsătorie. Interesul declarării nulității căsătoriei este în strânsă legătură cu prev. art.53 alin.2 C.fam. potrivit căruia copilul născut după declararea nulității căsătoriei (sau desfacerea ei) are ca tată pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei, iar nașterea sa a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie. h. Hotărârile judecătorești în materia nulităților căsătoriei Hotărârile judecătorești
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
24 alin.1 C.fam. face trimitere la dispozițiile, din materia divorțului numai în privința relațiilor patrimoniale dintre soți, dar nu și în privința relațiilor personale dintre aceștia. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce diferență există între încetarea, desființarea (nulitatea) și desfacerea căsătoriei prin divorț, din punctul de vedere al cauzelor care le generează? 2) În ce constă cadrul legal de reglementare al nulității căsătoriei? 3) Care sunt aspectele noi ale nulității căsătoriei introduse în Codul familiei prin dispozițiile Legii nr. 23
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fi invocate în vederea pronunțării de către instanța judecătorească a anulării căsătoriei (nulității relative)? 7) În ce constau efectele anulării căsătoriei (nulității căsătoriei) cu privire la relațiile personale dintre soți? b) Teste de autoevaluare 1) Efectul nulității căsătoriei constă în: a) încetarea ei; b) desfacerea acesteia; c) desființarea căsătoriei. 2) Nulitatea căsătoriei produce efecte pentru: a) viitor; b) trecut (retroactiv); c) prezent. 3) Nulitatea absolută a căsătoriei este constatată în Justiție pentru: a) vicii de consimțământ la încheierea căsătoriei; b) motive temeinice survenite în timpul căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
c) orice persoană interesată sau numai de soțul inocent, după caz. 7) Acțiunea civilă în pronunțarea anulării căsătoriei se poate introduce la Tribunalul competent: a) oricând; b) în termen de șase luni; c) în termen de un an. Capitolul IV DESFACEREA CĂSĂTORIEI PRIN DIVORȚ 79 Importanța cunoașterii problemei divorțului Divorțul reprezintă un mijoc legal pentru desfacerea căsătorieicare produce efecte în viitor. Art. 37 alin. 2 C. fam. art 44 C. fam., precum și art. 607 și urm. C. proc. civ. Constituie cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pronunțarea anulării căsătoriei se poate introduce la Tribunalul competent: a) oricând; b) în termen de șase luni; c) în termen de un an. Capitolul IV DESFACEREA CĂSĂTORIEI PRIN DIVORȚ 79 Importanța cunoașterii problemei divorțului Divorțul reprezintă un mijoc legal pentru desfacerea căsătorieicare produce efecte în viitor. Art. 37 alin. 2 C. fam. art 44 C. fam., precum și art. 607 și urm. C. proc. civ. Constituie cadrul legal pentru reglementarea actuală a divorțului și a efectelor sale. Statutul legal al persoanei este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Art.37 C.fam. menține diferențierea între încetarea căsătoriei, care intervine în cazul decesului unuia dintre soți, și în situația declarării judecătorești a morții unuia dintre soți, prin recăsătorirea soțului celui ce fusese declarat mort, iar pe de alta parte desfacerea căsătoriei care se produce prin divorț. Modificările aduse de art. VIII din Legea nr.59/1992 se referă numai la dispozițiile alin.2 al art.37 C.fam., privitoare la divorț, menținându-se alin.1 care reglementează încetarea căsătoriei. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
C.fam., privitoare la divorț, menținându-se alin.1 care reglementează încetarea căsătoriei. Această normă distinge între cele două situații juridice: încetarea căsătoriei în cazurile naturale și obiective prin care aceasta ia sfârșit prin moartea sau declararea judecătorească morții și desfacerea căsătoriei prin divorț, ca efect al manifestării de voință a unuia sau a ambilor soți. b) Moartea unuia dintre soți. Căsătoria, încheiată pe timpul vieții, încetează de drept prin moartea unuia dintre soți. fizic constatati, de la data prevăzută în certificatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este încheiată prin frauda (art.5 C.fam., interzice căsătoria unei persoane căsătorite),încât noua căsătorie este lovită de nulitate absolută. Divorțul reglementat de art.37 alin.2 C.fam., coroborat cu prev.art.38 C.fam., are ca rezultat desfacerea căsătoriei, ca urmare a manifestării de voință a soțului sau a ambilor soți. El are loc la cererea unuia sau a ambilor soți, pentru motive temeinice, în cazul în care continuarea căsătoriei nu mai este cu putință, ori, conform noilor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a ambilor soți. El are loc la cererea unuia sau a ambilor soți, pentru motive temeinice, în cazul în care continuarea căsătoriei nu mai este cu putință, ori, conform noilor reglementări introduse în legislația divorțului prin Legea nr.59/1993, desfacerea căsătoriei poate avea loc prin acordul soților, dacă sunt îndeplinite, conf.art.38 alin 2 C.fam. următoarele condiții cumulative: * până la data cererii de divorț a trecut cel puțin 1 an de la încheierea căsătoriei; * nu există copii minori rezultați din căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numai de către soțul sănătos, ci și de către cel bolnav(art.38,alin.3,C.fam.). Motivele de divorț nu sunt limitativ enumerate, ca în sistemul C.civ. (astăzi abrogat), dar legea actuală (C.fam) dă numai criteriul general al necesității desfacerii căsătoriei, datorită unor motive temeinice care fac imposibilă continuarea ei. Instanța are sarcina de a împiedica desfacerea căsătoriei în mod ușuratic. Divorțul se pronunță prin hotărâre judecătorească, din culpa soțului pârât sau din vina ambilor soți, iar în cazul divorțului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
divorț nu sunt limitativ enumerate, ca în sistemul C.civ. (astăzi abrogat), dar legea actuală (C.fam) dă numai criteriul general al necesității desfacerii căsătoriei, datorită unor motive temeinice care fac imposibilă continuarea ei. Instanța are sarcina de a împiedica desfacerea căsătoriei în mod ușuratic. Divorțul se pronunță prin hotărâre judecătorească, din culpa soțului pârât sau din vina ambilor soți, iar în cazul divorțului prin acord precum și în situațiile în care divorțul este cerut pentru motiv de boală survenită înainte sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în cazul divorțului prin acord precum și în situațiile în care divorțul este cerut pentru motiv de boală survenită înainte sau în timpul căsătoriei (alienație mintală ori debilitate mintală cronică sau pentru o altă maladie gravă și incurabilă), instanța urmează să constate desfacerea căsătoriei fără a mai pronunța divorțul din vina soțului pârât. În acest sens, disp.art.617 alin.2 C.proc.civ.80, prevăd că instanța nu va motiva hotărârea dacă ambele părți o solicită. Au fost înlăturate termenele de conciliere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]