10,118 matches
-
miniștri britanici (1974, pp. 366-369). În ciuda diferențelor culturale sau de alt gen, structuri similare produc efecte similare. III Am definit structurile politice interne, mai întâi, dup) principiul conform c)ruia ele sunt organizate sau ordonate, în al doilea rând, dup) diferențierea unit)ților și specificația funcțiilor lor, iar în al treilea rând dup) distribuția capabilit)ților între unit)ți. S) vedem cum se aplic) cei trei termeni ai definiției în cazul politicii internaționale. 1. Principii ordonatoare Chestiunile structurale sunt chestiuni privind
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
definiția structurii internaționale. 2. Caracterul unit)ților Cel de-al doilea termen din definiția structurii politice interne specific) funcțiile efectuate de unit)ți diferențiate. Ierarhia atrage dup) sine existența relațiilor de suprași de subordonare dintre p)rțile sistemului, ceea ce implic) diferențierea lor. În definirea structurii politice interne, cel de-al doilea termen, ca și cel dintâi și cel de-al treilea, este necesar, datorit) faptului c) fiecare termen trimite c)tre o posibil) surs) a variației structurale. Statele care reprezint) unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
îndeplinind funcții specific). Politică internațional) este o expresie a unit)ților similare, care-și imit) reciproc activit)țile. 3. Distribuția capabilit)ților P)rțile unui sistem ierarhic sunt legate unele de altele, în modalit)ți care sunt determinate atât de diferențierea funcțional), cât și de m)rimea capabilit)ților lor. Unit)țile unui sistem anarhic sunt nediferențiate din punct de vedere funcțional. Unit)țile dintr-o astfel de ordine sunt, prin urmare, deosebite în primul rând în funcție de capabilit)țile lor mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în funcție de capabilitate ar descrie un domeniu ce ar ține în întregime de politic) și de putere, și din care ar lipsi orice interacțiune a unit)ților îndrumat) printr-un sistem de administrare, sau condiționat) de autoritate. În cazul ierarhiilor, completă diferențiere a p)rților și deplină specificație a funcțiilor acestora ar da naștere unui domeniu care ar ține întru totul de autoritate și de administrare, neavând nici o interacțiune a p)rților care s) fie afectat) de politic) și putere. Deși nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de reglementare, fie unele dintre p)rți se dovedesc a fi specialiste, în administrarea afacerilor din cadrul sistemului în ansamblu. Grație unui manager eficient al afacerilor colective, specializarea conținu) rapid. Pentru a obtine și mai mult în aceast) privinț), este necesar) diferențierea suplimentar) a p)rților. Pe m)sur) ce interdependenta se transform) în integrare, diviziunea muncii devine, în egal) m)sur), politic) și economic). Unit)țile anterior asem)n)toare devin distincte din punct de vedere funcțional, pe m)sur) ce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Moldovei pus-au nevoință / De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, / Pravoslavnica lege ferind necorcită, / Și-n ceri Hristos le cruță viața fericită“. Tema elitelor în spațiul românesc comportă unele dificultăți de abordare, întrucât nu se poate vorbi de o diferențiere clară a acestora. Vorbim de o elită politică la nivelul aparatului de stat, întruchipat de domn și de sfetnicii săi, dar, în multe situații, această categorie cuprinde și componenți ai celei intelectuale, în cadrul căreia aflăm mai mult o cărturărime reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a reglări biologice” este profund influențată de „forțele invizibile” ale spectrelor electromagnetice. El explică faptul că anumite modele de „radiații electromagnetice reglează ADN-ul, RNA-ul și sintezele proteice, modifică forma și funcția proteinei și controlează reglarea genetică, diviziunea celulară, diferențierea celulelor, morfogeneza (procesul prin care celulele se organizează În țesuturi și organe), secreția hormonală, dezvoltarea și funcționarea nervoasă”, procesele fundamentale care contribuie „la extinderea vieții”. Însă, se plînge el, „deși aceste studii de cercetare au fost publicate În unele din
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ori „Înalt modernă”. Am două motive pentru care aș recomanda această neutralitate de principiu: În primul rând, pentru că discuția despre oricare nou concept care Își revendică identitate postmodernă rămâne, indiferent de bunăvoința participanților la dezbatere, În zona destul de sterilă a diferențierii modern/postmodern, a deja obositoarei dispute Între paradigme și episteme, o dispută fără sfârșit sau cu sfârșit convențional, pentru că totul depinde până la urmă de decupajul bibliografic cu care operezi, ce tabără Îți alegi, argumentele distribuindu-se destul de egal și În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nici un caz (și subliniez asta) unul care se opune textului sau unei autorități critice mai mult decât face deja acest lucru orice act textual ca discurs, prin forța noii Înțelegeri a textului În postmodernism. Mă refer la o structură de diferențiere față de un text care Îți premerge, față de un concept care Îți premerge. E o structură de diferențiere pe care o are orice text și orice act de semnificație și de critică În paradigma postmodernă. Sintagme de genul criticului care se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
face deja acest lucru orice act textual ca discurs, prin forța noii Înțelegeri a textului În postmodernism. Mă refer la o structură de diferențiere față de un text care Îți premerge, față de un concept care Îți premerge. E o structură de diferențiere pe care o are orice text și orice act de semnificație și de critică În paradigma postmodernă. Sintagme de genul criticului care se opune numai pentru că vrea să se opună vin dintr-o Înțelegere care nu privește postmodernismul din interior
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel/cea care, Întâlnindu-se mereu cu ceilalți, a primit și decantat această experiență, asumându-și o parte (apropriindu-și-o În cel mai autentic sens al cuvântului), refuzând să se recunoască În celelalte părți ale ei (disociindu-se, profilându-se, prin diferențiere, pe fondul cenușiu a tot ceea ce și a toți cei care nu ești). Că această experiență a continuei deși restructurări de sine cu și prin ceilalți nu va Înceta niciodată, toată viața ta; că nu ai unde te ascunde de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ori cutume, credința religioasă este prin practica ei comunitară o constrângere culturală majoră care a reconstruit comportamentul comunității și individului din temelii. De asemenea, merită să se observe că mai ales raportul dintre secularizare ori secularismul european iluminist a creat diferențieri majore culturale. Aici este poate locul să spun că nu mă refer doar la partea secularismului iluminist, cea mai cunoscută de altfel, dar și la cea religioasă a „luminismului” care a Însemnat o reconstrucție și o reformă a comportamentului religios
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ecouri poetice s-ar face simțite. Studiilor critice în limba engleză, The Development of the Romanian Novel și The Development of the Romanian Poetry, li s-a reproșat că sunt lipsite de „perspectivă critică și de un simț modern al diferențierii valorice”; astfel, romanul românesc ar fi apreciat doar ca ,,probă creatoare și de afirmare națională”, comentariul rămânând grevat de un tradiționalism cu dimensiune moral-didactică (Aurel Sasu). Perspectiva simplificatoare, reducționismul caracterizează percepția critică și în prezentarea istoriei poeziei românești. Excursul își
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
și din existența unei comunități largi de cetățeni chinezi în Statele Unite, printre care se pot amesteca emigranții nou-veniți15. Tipuri de surse de informații Așa cum putem clasifica ofițerii de securitate ca fiind sub acoperire oficială sau neoficială, se poate face o diferențiere între mai multe tipuri de surse de informații. Una dintre diferențele de bază este aceea dintre sursele pe care un ofițer de securitate, după ce pregătește terenul, le recrutează în mod activ în serviciul agenției de securitate și voluntari, care se
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unor călătorii ulterioare la Berna, le-a furnizat peste 1.500 de documente secrete germane. Kolbe a fost probabil unul dintre cei mai mari spioni din perioada războiului în favoarea Statelor Unite 17. În afară de o clasificare a surselor, mai putem realiza o diferențiere a motivelor pentru care acestea furnizează informații. Sursele pot fi mânate de credințe ideologice, etnice sau religioase mai puternice decât legăturile lor cu țările ai căror cetățeni sunt; este posibil ca acestea să fie deziluzionate de acțiunile sau ideologiile propriilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
oricărui strateg militar care dorește să păstreze secretul asupra anumitor detalii ale noilor sisteme de armament. Aceste informații s-ar dovedi utile și în cazul specialiștilor care elaborează strategiile de dezinformare, deoarece le-ar putea indica în ce măsură ar fi posibilă diferențierea între un obiect real și unul fals prin procedurile de supraveghere fotografică. Oricât de bună ar fi rezoluția, dintr-o fotografie nu pot fi extrase direct toate tipurile de informații. Analiștii fotografici trebuie să lucreze pe baza a ceea ce numim
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a fost criticată ulterior, considerându-se că a contribuit la eșecul serviciilor israeliene de informații, care nu au anticipat atacul egipteano-sirian din 6 octombrie 1973 (subiect analizat în secțiunea „Eșecurile serviciilor de informații și evenimentele neprăvăzute” din acest capitol)49. Diferențieri între serviciile de informații Dacă funcțiile legate de informarea curentă și de bază par a fi esențiale pentru activitatea serviciilor de informații din orice țară, în ce măsură se regăsește însă funcția estimativă în activitatea lor? Importanța acesteia diferă de la o țară
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Gary 55 Prime, Geoffrey 170, 194 produsul activității de informații informațiile curente 101-102 President’s Daily Brief (PDB) 101 Senior Executive Intelligence Brief (SEIB) 101-102 „sindromul «evenimentelor curente»” 102 informațiile de bază 104-105 rapoartele informative cu evoluții de perspectivă 105-107 diferențieri între serviciile de informații 107 National Intelligence Estimates (NIE) 106 semnale și avertizări 102-104 propagandă Î „gri” 140 Î „neagră” 139-140, 149 Rtc "R" radar Î britanic vs german în al Doilea Război Mondial 64, 304 n. 71 Î înșelat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
militante” răspunsul la întrebarea „Literatura, încotro?” devine sinonim cu discutarea și aspirația spre impunerea valorilor autentice, mai ales când „un mare val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor. De asemenea, este subliniată importanța diferențierii între disidența unui scriitor și rezistența operei lui, mai ales când „disidența este manevrată ca argument valoric, tulburând grav tabloul axiologic”, iar „politizarea face ravagii și alungă, polarizând spiritele, discuțiile senine în literatură”. Concluzia este exprimată concis: „rezistența unei cărți
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
vechi sau contemporane, față de raportarea „la un principiu stabil”, deși „arbitrar” - ca la Brunetière, la Paul Souday ori la Mihail Dragomirescu -, în faza sa modernistă autorul Criticelor admite, în ce-l privește, „existența unei infiltrații dogmatice în afirmarea principiului de diferențiere și deci de înnoire a expresiei artistice, fără ca ea să fi luat însă niciodată un caracter de exclusivitate”. Vechiul scepticism, oarecum empiric, evolua acum „spre un relativism estetic pur principial, reatașat la teoria cunoașterii”. Cele mai multe cărți îmbătrânesc, mai multe încă
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
arată că „popoarele rămase înapoi nu refac evoluțiile popoarelor înaintate, ci se pun deodată în planul vieții contemporane”; factorul receptor modifică însă datele în funcție de împrejurări: de timpul când se împrumută, de locul de unde se împrumută și de condiții speciale, încât diferențierea e fenomen normal. În viziunea lovinesciană, prin sincronism se înțelege ceva analog cu germanul Zeitgeist, un spirit al timpului. Puncte de vedere și idei din Istoria civilizației... aveau să fie reluate în Istoria literaturii române contemporane. În volumul introductiv (Evoluția
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
redactat ulterior, poate fi dedusă din compendiul Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937. Relevând mutațiile estetice în poezie de la tradiționalism și neoclasicism la modernism, iar în proză de la subiectiv la obiectiv și de la rural la urban, L. vede în fenomenul de diferențiere, luat în sens creator, „adevăratul agent al progresului și [...] singurul reactiv împotriva multiplicării în serie și a continuității vegetative”. Al șaselea volum adună concluziile sub semnul ideii din titlu, Mutația valorilor estetice, introducând în demonstrație conceptul de relativism, adică de
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
vechi (Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc) sau mai noi (Sadoveanu, Agârbiceanu, Goga, Hogaș, Brătescu-Voinești, Rebreanu, Pillat ș.a.), „sufletul românesc nu se ridică numai până la o expresie artistică întâmplătoare, ci până la o artă națională, conștientă de solidaritatea ei și profund originală”. Diferențierea în funcție de un moment literar implică o adaptare la un nou stil, la alte coduri, evoluția intrând în logica nesfârșitelor căutări individuale și colective. Sustrăgându-se procesului firesc de sincronizare, sămănătorismul („un cimitir al poeziei române”) reprezintă o „epocă de decadență
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
literaturii..., relua în linii mari principii enunțate în Istoria civilizației române moderne, scriitorii fiind văzuți din perspectivă sincronă, în raport cu „dezvoltarea vieții noastre sociale și culturale [...], cu multiplele întretăieri de curente ideologice, dar și din punctul de vedere al efortului de diferențiere față de ce a fost înainte”. Privind literatura contemporană, criticul schițează portrete de reținut. Frapantă la Tudor Arghezi ar fi antinomia; personaj „faustian”, în el sălășluiesc nu numai „două suflete, ci se ciocnesc principiile contradictorii ale omului modern”. La Lucian Blaga
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
fără să sufere nici o modificare, se revarsă, ca să spunem așa, provocând emanația mai multor ființe care se găsesc într-un raport de purcedere descendentă. Progresiva lor îndepărtare de izvorul divin se configurează ca o degradare de la unitate către pluralitate și diferențiere. Degradarea are trei trepte precise: Intelectul, Sufletul universal și lumea sensibilă care atinge capătul acestui transfer acolo unde intră în contact cu materia care nu este realitate sensibilă, ci non-ființă absolută. Prin natura sa, Sufletul risipit în lume tinde să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]