31,078 matches
-
Ciripel s-a asigurat că nu era nimeni prin apropiere. Înainte să se strecoare în hol ca să înjunghie toate pungile argintii care conțineau vreo urmă de coriandru, Baroneasa Degerătură s-a asigurat că Agentul Ciripel plecase. Fiecare dintre noi a distrus doar felurile de mâncare pe care le ura. Stăteam așezați turcește în galeria celor O mie și una de nopți, printre coloanele de ipsos sculptate în forma unor elefanți cabrați, ridicați ca să sprijine tavanul cu picioarele dinainte, și domnul Whittier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
timp îndeajuns de îndelungat, uiți cum e afară. Fără oglindă, ai uita cum arată propria ta față. Domnul Whittier nu părea să observe cum dintre noi lipsea mereu cineva. Nu, el sporovăia în timp ce unul dintre noi se strecura jos să distrugă toate pungile de Mylar care aveau printre ingrediente ardei gras. Așa s-a întâmplat. Fără să știm că fiecare avea același plan. Cu toții voiam doar să ridicăm puțin miza. Să fim siguri că echipele de salvare nu ne vor găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ai căror copii adolescenți sunt la școală. Nu lucrează, dar nici nu sunt casnice. Nu-s gospodine. Educate, desigur, dar nu din cale-afară de deștepte. Au ajutoare pentru muncile grele. Angajează specialiști. Altfel ar folosi un praf de curățat nepotrivit distrugându-și blaturile de granit și dalele de gresie. Ar pune un îngrășământ nepotrivit și plantele decorative din grădină s-ar usca. Ar alege vopseaua nepotrivită și toate eforturilor lor minuțioase, toată investiția lor ar avea de suferit. Cum copiii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Ca voi toți, am dorit doar un mod în care să-mi spun povestea... Încă sub lumina caldă a videocamerei, doamna Clark spune: — Te rog. Își ascunde fața în mâini și, printre degetele strânse, spune: O cameră video mi-a distrus căsnicia... Privind în urmă Un poem despre doamna Clark — Instruiești un nou angajat, spune doamna Clark, ca să preia vechea ta slujbă plicticoasă. Atunci când crești un copil. Doamna Clark pe scenă, cu brațele încrucișate pe piept, fiecare mână ținând cotul celeilalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mai bun manager de birou posibil. Tot ce pot face aici e să limiteze daunele. Unui copil care-a pățit-o n-ai ce să mai faci. Odată ce i-ai tras-o, nu-i mai iese din minte. Copilul e distrus pentru totdeauna. Nu, cei mai mulți ajung aici tăcuți. Cu vergeturi. Deja între două vârste. Fără să zâmbească. Ajung aici și primul pas e interviul de evaluare, luat cu ajutorul păpușii cu anatomie detaliată. Care e diferită de o păpușă cu anatomie corectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
întâmple. Ceva periculos trebuie să se întâmple. — E fantoma, spune Baroneasa Degerătură, rămânând cu marginile unsuroase ale gurii ei căscate. E centrala termică funcționând la maxim. Suflând aer fiebinte în țevi. E arzătorul cu gaz duduind. Centrala pe care a distrus-o domnul Whittier. Cineva a reparat-o. De undeva din întuneric, o pisică zbiară, o singură dată. Ceva trebuie să se întâmple. Așa că o pornim pe treptele de lemn, purtând cadavrul domnului Whittier. Asudăm cu toții. Irosind și mai multă energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lucire aparte, gura senzuală, aceeași frumusețe și eleganță unică... Se măritase cu el ca să-l posede, să se bucure de puterea și de bărbăția lui. Ștefan își încleștă mâinile de brațele fotoliului. Ce diavol intrase în mintea ei ca să-l distrugă, să-i dea viața peste cap? Răcni: Vorbește! Femeia căzu moale pe covor, cu genunchii îndoiți. Vreau să divorțez. El râse, un hohot răgușit, de pe altă lume. Să divorțezi... Ești nebună! Nu știu ce să fac altceva dar știu că asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mâinile, se petrecu ceva de neînchipuit. O amețeală tainică și un simțământ de împlinire îi copleși. Își feriră privirile, lăsând doar inimile să le bată nebunește și dansară fără oprire, îngroziți la gândul că momentul de desprindere avea să le distrugă trăirea a două jumătăți egale, sortite să se întâlnească. Radu o conduse acasă, incapabil să scoată un cuvânt. Într-o tăcere plină de nerostite înțelesuri, Luana gândi fără oprire, cu o disperare smintită: Îl invit sus. Dacă nu-l sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fără rost, să pună întrebări lipsite de sens. Ea voia neapărat să știe dacă Rebeca a murit, dacă nebunul de Laur Midea a fost îngropat și se revolta, cu sleite puteri, împotriva prezenței soțului ei, liber și capabil s-o distrugă din nou. Cei doi bărbați aflați în încăpere o priveau neputincioși, aiuriți. Cineva anunță că medicul va veni imediat. Nuța Cordel dădu buzna peste ei, cu coama de păr negru ridicată în slăvi, continuând să împroaște, din limba despicată, venin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
viață tatăl pe care nu l-ai avut, de care nu te-ai bucurat și ale cărui lipsuri și ieșiri din decor nu le-ai cunoscut! Nimeni nu te poate iubi mai mult decât tu însăți. Nici măcar eu... Mi-ai distrus viața, m-ai făcut să sufăr cum nici n-am visat vreodată, mi-ai închis orice portiță spre tine măritându-te, mult prea curând de la despărțirea noastră, cu primul care ți-a ieșit în cale... M-ai înșelat, Luana! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
doamna Noia, tu nu vei putea fi al meu. Ștefan Escu reuși să se miște cu mult după plecarea ei. Cu mișcări greoaie se ridică și se sprijini de perete. Apoi, cuprins de o furie oarbă, începu să urle și distruse totul în jur . Intrase în acest așezământ lipsit de conștiința gestului. Poate pentru că Luana o făcea de nenumărate ori. Învățase de la ea să se închine și să-și facă semnul crucii, în dreptul frunții, cu apă sfințită. Biserica era întunecată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
capre costelive, dând la iveală pungile de plastic rămase În cenușă. CETĂȚEAN. REPUBLICĂ. PREȘEDINTE. REVOLUȚIE. IMPERIA LIȘTI OCCIDENTALI. Eu sunt cetățean al Republicii Indonezia. Președintele Republicii Indonezia este președintele Sukarno. Președintele Sukarno a condus revoluția Împotriva imperialiștilor occidentali care au distrus... — E cald, a șoptit careva. Trebuie să mă duc acasă. Adam a Întors capul și a văzut-o pe fata cu semnul din naștere cu capul căzut pe pupitru și cu o fâșie uscată de frunză de cocotier pe care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
noastră. Din ce pricină? Pentru că eu nu voi Îngădui ca vreun picior de dușman să se mai apropie de mâniosul Taur indonezian. Nu mai e momentul să fim Îngăduitori. Revoluția noastră e Înconjurată de dușmani. Avem datoria să atacăm, să distrugem orice forță, străină sau nu, de-a noastră sau nu, care pune În primejdie securitatea și con tinuarea revoluției. — Nu-mi place cum sună asta, a zis Z mișcându se În loc. Pe frunte i se ghicea doar o vagă Încruntare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de mână. Pretutindeni erau grupuri de soldați, pe jos ori În camioane, discutând calm Între ei sau fu mând. Adam și Din au trecut pe lângă un grup de vreo șase, care păzeau o barieră de sârmă ghimpată În fața unei clădiri distruse În parte de incendiu. Unul dintre soldați, cu capul dat pe spate, râdea În hohote de gluma unui coleg. Tocmai treceau pe lângă ei, iar Adam a zărit norii roșcați reflectați de ochelarii lui de soare și a prins din zbor
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-l uitase de mult. E o onoare pentru mine să vă Întâlnesc din nou. Toți cei trei bărbați din jurul mesei s-au arătat interesați. Președintele a țintuit-o cu privirea și a schițat un surâs. — Vârsta e ceva groaznic, pentru că distruge memoria. Am avut Întotdeauna o memorie excelentă, dar nu-mi dau seama de unde vă cunosc. Mi se pare atât de neobișnuit. Vocea Îi era Încă puternică și limpede, poate că ceva mai adâncă decât Înainte; dar n-a mai avut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe unul ca Walter, un artist cu totul inofensiv? Acum trei săptămâni s-a petrecut ceva teribil În Germania. Trebuie c-ai auzit și tu. Într-o singură noapte, mii de sinagogi și de magazine de-ale evreilor au fost distruse, evreii au fost bătuți, uciși. Mulți au dispărut În noapte. Pe toate străzile era sticlă spartă. Oameni ca toți oamenii s-au ridicat Împotriva vecinilor cu care fuseseră prieteni de-o viață și fuseseră dintr-odată declarați răi și primejdioși
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
decizii majore, să i se pară că totul este posibil, că nimic nu-i mai șade în cale. Ah, dacă n-ar fi intervenit, invariabil după fiecare hotărâre de seamă, stările de angoasă, confuzionale, acele psihoze periodice care veneau să distrugă ceea ce conștiința sa construise cu migală, într-o ordine constantă, aparent imbatabilă, milimetru cu milimetru de zone ale creierului său câștigate pentru sine, ca într-o zi oarecare, într-un loc anodin, o stație de autobuz, să zicem, să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trăiesc sau nu în zilele noastre, printre noi? Nu v-am auzit rostind niciodată un nume. Este o listă ultrasecretă? Pentru că eu nu am reușit să depistez nici măcar unul, de îndată ce am crezut că făcusem marea descoperire ați sărit să-mi distrugeți iluziile, la fel s-a întâmplat și altora, pe care i-am întâlnit aici în casa voastră, cu toții am încercat același lucru, să descoperim, numele, creatorul total, fără nici un rezultat. Alexe se foi pe scaun enervat. Îți scutură mucul țigării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trebuie să dai cuiva ceva ce ți se cuvenea doar ție. Dar când vine scadența, lichidarea, atunci nu prea mai ai de ales. Carmina, înțelege, între noi doi nu s-a lichidat nimic. Un simplu act la judecătorie nu poate distruge o legătură de ani! O privea foarte de aproape. Lumina săracă a veiozei făcea ca pupila să-i devină mare, ochii lui de culoarea mierii păreau acum nemaipomenit de adânci. Recunosc, nu înțeleg unde vrei să ajungi, spuse ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și nu se mai întoarce. Începu să vorbească despre cazul care-l adusese pe Dimitrie acolo, la tribunal. Mortul nu mai putea fi ajutat cu nimic, era ea de părere, celălalt, agresorul, mda, în fine, când te gândești că se distrug deodată două familii. Măcar dacă ar exista niște circumstanțe atenuante, ceva. El, Dimitrie, ce părere avea despre omul acela? Merita să se lupte cât de cât pentru el? Dimitrie nu se prea gândise la asta. Venise acolo ca martor imparțial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și s-a conversat de una singură, în timp ce Carmina, copleșită de nervi, de neputință, asculta cu pleoapele plecate. O altă zi pierdută. Pe urmă o migrenă, pe urmă, însuși Ovidiu, mai sigur pe el ca oricând, venit anume să-i distrugă ei planurile, mai nesigure ca niște castele de nisip. I-a perceput pulsul în timp ce dormea prăbușit lângă dânsa. Mai apoi l-a auzit cum coboară scările sărind treptele din două în două, cum înainta pe aleea de ciment, cum trântea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sex opus întâlnite accidental sunt dispuse să cadă pe spate și să-și desfăca genunchii datorită propriului lor temperament sau datorită atracției irezistibile pe care-o exercita el însuși“, citi Eleanor înainte de a lăsa ziarul din mână. Șam o să fie distrus când o să vadă chestia asta. — Ei bine, s-ar putea spune că și-a căutat-o cu lumânarea, spuse Adrian. — Nu te-arăți prea înțelegător cu prietenul tău cel mai bun. — Am zis prietenul meu „cel mai vechi“. — În cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
de bună calitate și am sfârșit în pat. Când s-a întors Șam - după ce s-a vindecat taică-său -, am simțit nevoia să-i spunem adevărul. S-a înfuriat. Ne-a acuzat pe amândoi de trădare, de faptul că am distrus legătură minunată, unica, dintre noi trei. Împreună cu Ellie, am încercat să-l lămuresc că n-a fost o acțiune premeditată, că pur și simplu ne-am lăsat duși de val, dar nu l-am îmbunat nici un pic. Până când... Adrian se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nu-nseamnă că țin morțiș să-l și publicați. — Morțiș? o îngâna Fanny pe un ton sarcastic. Va rog frumos. — Știți care mi-e meseria. Cele două femei se priviră țintă preț de o clipă. Apoi Eleanor zise: — Da, știu, distrugeți viețile oamenilor. Îi tămâiați până cad pe spate, vă insinuați în căminele lor și-i momiți să-și dea drumul la gură, iar apoi le trădați încrederea, le faceți praf respectul de sine și le nimiciți liniștea sufletească. Asta vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
mai vizitez galerii de artă și să nu mai ies la cumpărături ori de câte ori aveam chef. Toate astea le-am facut de dragul tău! Ca să-ți asigur liniștea sufletească. Să nu înnebunești. Și care mi-e răsplată pentru tot ce-am făcut? Distrugi totul dintr-un foc doar ca să-ți satisfaci vanitatea. Și când reacționez, tu... tu... Se așeza pe scaunul cel mai la îndemână și începu să plângă în hohote. Ușa dinspre vestibul se deschise, lăsând să se vadă figură îngrijorată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]