3,344 matches
-
condiționează aceste dificultăți, gradul de conștientizare a acestora. Enumerarea direcțiilor în care trebuie să opereze diagnosticul complex, este asociată de faptul că există o foarte mare diversitate a naturii umane în cadrul structurii dizarmonice a personalității influențată de factori convergenți și divergenți din viața de fiecare zi. De aici reiese că diagnosticul complex operează în domeniul foarte vast al diferențelor și asemănărilor dintre oameni și că acest instrument al psihologiei aplicate este intersectat cu activitatea medicului neurolog, psihiatru, pediatru, cu a sociologului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a fi, iar educatorul are sarcina de a conduce fantezia lui către aspectele pozitive; se urmărește crearea unui cadru în care el să poată dezvolta riguros gândirea sa (convergent = unul sau mai mulți stimuli ce produc aceeași reacție și invers, divergent = în sensul producerii de idei destul de libere, elaborând o pluralitate de ipoteze și admițând ca valabile mai multe soluții). 5. Ipoteza propusă: punerea în evidență a potențialului de imaginație și dacă bogăția și flexibilitatea imaginației influențează dezvoltarea intelectuală și poate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stam fie în sala de așteptare, fie pe peron.” (O. Paler, Viața..., 92) COORDONAREA ADVERSATIVĂTC "COORDONAREA ADVERSATIV|" Coordonarea adversativă se desfășoară între termeni care se asociază în constituirea planului semantic al enunțului sau al unor funcții sintactice în pofida caracterului lor divergent, în mod obiectiv sau în mod subiectiv: „O, șoptește-mi - zice dânsul - tu ochii plini d-eros Dulci cuvinte ne-nțelese, însă pline de-nțeles,” (M. Eminescu, I, 82), „Nu se luptă cu nimeni dar se simte învins.” (L. Blaga
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii introduc în enunț mai ales componente semantice divergente: „Nu înțelegem clar ce spune, dar sentimentul neted este că spune totuși ceva adânc...” (G. Călinescu, U.P., 61), „Ea arăta stingherită dar nu intimidată.” (M. Preda, M. Sg., I, 182) Uneori coordonarea adversativă se exprimă prin conjuncția și: „Era
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trepte concentrice (munți sub forma unei coroane, dealuri și podișuri în centrul și la exteriorul munților, câmpii în vest și sud) a impus: caracterul relativ convergent în interior spre trei râuri mari, Someș, Mureș, Olt (care străpung coroana Carpaților), și divergent la exterior; AMINTIȚI-Vă principalele elemente ale hidrografiei unui teritoriu. 50 GEOGRAFIE FIZICĂ I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1.Temperaturile medii de 8-10° C se întâlnesc în zonele situate la: a) 300 - 800
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
diverse dizabilități. Creativitatea este considerată în mod implicit, nu fără argumente, apanajul doar al dotării supramedii. Ce se înțelege, totuși, prin dotarea supramedie? Privind definirea supradotării, nici până în prezent nu există o unanimitate de păreri, mai mult, unele sunt, chiar, divergente. Cu toate acestea, se constată, treptat, conturarea unei orientări pluraliste în definirea supradotării, incluzând, deci, în noțiune, în afara capacităților intelectuale, mai multe categorii de aptitudini superior dezvoltate. Barierele indiferenței față de cultivarea valorilor au fost rupte, inițial, de o preocupare culturală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
suplimentări de detaliu. De asemenea, autoarea mărturisește (17, p. 70): . într-o viziune pe care o consideră schematizată, autoarea stabilește trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sociali au o pondere deosebită în creativitate, acționând în strânsă interdependență cu ceilalți factori, , iar trei ani mai târziu, același autor (7) accentua asupra faptului că o condiție necesară, dar nu și suficientă, a creativității, o constituie capacitatea de gândire divergentă și de sinteză, în creativitate implicându-se, însă, și o bună dezvoltare a gândirii convergente și de analiză. După Andrei Cosmovici (11) sunt tot trei categorii de factori ai creativității, dar într-o altă structurare: 1) Factori intelectuali: imaginația, fluiditatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
poate permite exacerbarea creativității populare, ca formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare este detaliată de Ioan Nicola în Tratat de pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a școlii de azi. Pentru concretizarea acestei recunoașteri se impune ca, mai întâi, educatorii să conștientizeze trăsăturile comportamentului creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
născut în anul 2002, mai are o soră de 3 ani și jumătate, de asemenea născută cu probleme de sănătate și, împreună cu părinții, locuiește într-o casă modestă. Este diagnosticat cu „Sindrom Ehlers Danlos tip 7, nanism, atrofie oculară, strabism divergent, ptoză palpebrală bilaterală, defect septal atrial ostium secundum” și are vagi cunoștințe despre boala care îl apasă; cu toate acestea, trăiește la maxim fiecare clipă, chiar dacă, uneori, nu-i sunt îndeplinite toate așteptările. Este un copil iubitor, sensibil, respectuos cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ce a-i discuta cu el? • Ce a-i fi făcut tu în locul...? Povestirile elevilor reprezintă o altă modalitate de stimulare a potențialului creativ. Întocmirea povestirilor pe bază de tablou mai întâi colectiv, apoi individual, contribuie la educarea mobilității și divergentei gândirii, la varietatea exprimării. Sub formă de joc am trecut la modificarea tabloului sau a povestirii cu indicațiile: Ce i s-ar putea adăuga? Atunci ce sar întâmplă? „Finaluri de povestiri”. Se începe o poveste ( imaginata sau preluată din literaturăă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de difracție. Fenomenul de difracție se produce simultan cu cel de interferență, punându-se în evidență cu un anumit grad de dificultate datorită lungimilor de undă foarte mici. Difracția luminii poate avea loc pentru toată gama radiațiilor electromagnetice în fascicul divergent sau paralel, având loc pe obstacole sau fante de diferite forme cu condiția ca dimensiunile acestora să fie comparabile cu lungimea de undă a luminii respective. variația intensității luminoase pe un ecran fixat în spatele unui paravan MN: Se observă că
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
devine nulă. Prin acest experiment, destul de vizibil pentru elevi, în laboratorul de fizică, fiind convingător, explicațiile și-au atins scopul. b) difracția pe o fantă dreptunghiulară în lumină paralelă (Fraunhofer): S - este izvorul de lumină monocrmatic punctiform formând un fascicul divergent. L1 - lentilă convergentă, transformând fasciculul din divergent într-un fascicul paralel, ce traversează fanta MN și se difractă. Lumina monocromatică difractată este focalizată cu ajutorul lentilei L2 pe ecranul E2 pentru observație, distingându-se o succesiune de benzi (franje) luminoase alternate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pentru elevi, în laboratorul de fizică, fiind convingător, explicațiile și-au atins scopul. b) difracția pe o fantă dreptunghiulară în lumină paralelă (Fraunhofer): S - este izvorul de lumină monocrmatic punctiform formând un fascicul divergent. L1 - lentilă convergentă, transformând fasciculul din divergent într-un fascicul paralel, ce traversează fanta MN și se difractă. Lumina monocromatică difractată este focalizată cu ajutorul lentilei L2 pe ecranul E2 pentru observație, distingându-se o succesiune de benzi (franje) luminoase alternate cu benzi întunecoase, dispuse paralel cu fanta
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lumină definită ca direcția de-a lungul căreia se propagă lumina. Într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă. 4.1. Diferite definiții fascicul de lumină: grup de raze de lumină tipuri de fascicule de lumină: divergent, convergent și paralel Fascicul divergent: razele pleacă din vârful conului, convergent se îndreaptă spre vârful conului și paralel sau cilindric dacă sunt paralele. puncte conjugate: I și I’ se numesc puncte conjugate, iar razele lor se numesc de asemenea, conjugate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a lungul căreia se propagă lumina. Într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă. 4.1. Diferite definiții fascicul de lumină: grup de raze de lumină tipuri de fascicule de lumină: divergent, convergent și paralel Fascicul divergent: razele pleacă din vârful conului, convergent se îndreaptă spre vârful conului și paralel sau cilindric dacă sunt paralele. puncte conjugate: I și I’ se numesc puncte conjugate, iar razele lor se numesc de asemenea, conjugate. formarea imaginilor reale și virtuale
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
formula: pentru cazul când lentil se află în aer sau vid. formarea imaginilor în lentil: a) lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos față de lentile. b) lentile divergente: Lentilele divergente dau numai imagini virtuale și dreapte ale obiectelor luminoase. convergența lentilei: inversul distanței focale: C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cazul când lentil se află în aer sau vid. formarea imaginilor în lentil: a) lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos față de lentile. b) lentile divergente: Lentilele divergente dau numai imagini virtuale și dreapte ale obiectelor luminoase. convergența lentilei: inversul distanței focale: C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lentile. b) lentile divergente: Lentilele divergente dau numai imagini virtuale și dreapte ale obiectelor luminoase. convergența lentilei: inversul distanței focale: C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor de lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele focale ale lentilelor. x1 - distanța de la obiectul luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mai aproape de axa optică principală, iar a lui B’’ este cauzată de radiațiile mai îndepărtate de axă. Mărimea segmentlui B’’B’ constituie o măsură a aberației de sfericitate. Corectarea aberațiilor de sfericitate se poate face la lentilele convergente cu ajutorul lentilelor divergente, deoarece aceste lentile au aberații de sens invers, ce duc la anularea aberațiilor sferice. aberația cromatică: imperfecțiuni ce apare la oglinzi, lentile datorită fenomenului de dispersie a luminii naturale. Fasciculul incident de lumină naturală paralel va da o infinitate de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
margini de radiațiilor violete. Dacă se așază ecranul în focarul FV, marginile imaginii vor fi colorate în roșu. În cadrul aberației cromatice, întâlnim două tipuri de aberații: transversală și aberație cromatică longitudinală Pentru înlăturarea aberațiilor cromatice se folosesc lentile convergente și divergente lipite, întrucât focarele roșu și violet la lentilele divergente sunt invers așezate decât la cele convergente. 4.7. Instrumente optice. Un instrument optic este format dintr-un ansamblu de lentile, oglinzi și diafragme și cu ajutorul cărora se pot obține și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
focarul FV, marginile imaginii vor fi colorate în roșu. În cadrul aberației cromatice, întâlnim două tipuri de aberații: transversală și aberație cromatică longitudinală Pentru înlăturarea aberațiilor cromatice se folosesc lentile convergente și divergente lipite, întrucât focarele roșu și violet la lentilele divergente sunt invers așezate decât la cele convergente. 4.7. Instrumente optice. Un instrument optic este format dintr-un ansamblu de lentile, oglinzi și diafragme și cu ajutorul cărora se pot obține și studia imegini ale obiectelor luminoase. Instrumentele optice pot fi
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
remotum și, la ochiul normal, este infinit. Când convergența este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe mare, între obiectiv și ocular se așează o lentilă convergentă, numită lentilă vehicul sau înlocuind ocularul cu o lentilă divergentă, așa cum a făcut-o inițial Galileo - Galilei. luneta Galileo - Galilei: Părți componente: un tub prevăzut la cele două capete cu câte un sistem de lentile astfel: Obiectivul alcătuit de un sistem de lentile O1 O2 convergent, iar cel ocular de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]