8,849 matches
-
produce înseamnă a transforma, cu ajutorul muncii umane însoțite de cea a mașinilor, materiile prime în bunuri mai elaborate. Producția implică posibilitatea schimbului, în măsura în care un individ sau un stat nu poate produce singur cele necesare propriului consum. Astfel se instaurează o diviziune a muncii, din ce în ce mai specializată. Schimbul devine mijlocul cel mai comod pentru a face diferitele resurse să comunice între ele. Schimbul este, totodată, o activitate economică și un liant social, cu precizarea că, în anumite societăți, repartiția autoritară, sau măcar dirijată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pînă la atingerea stării de echilibru. "Procesul de formare a prețurilor este un proces social. El se încheagă printr-o interacțiune a tuturor membrilor societății. Cu toții colaborează și cooperează, fiecare în rolul specific pe care și l-a ales în cadrul diviziunii muncii. Rivalizînd întru cooperare și cooperînd întru competiție, toți oamenii își aduc propria lor contribuție la producerea rezultatului, adică la structura prețurilor pieței, alocarea factorilor de producție în diversele ramuri de satisfacere a dorințelor și determinarea părții ce revine fiecărui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
randamentele de substituție provin dintr-o modificare a raportului K/M. Cînd o întreprindere atinge scara minimum eficace, ea este incitată să caute randamente de substituție crescătoare. Într-adevăr, după ce au fost exploatate toate posibilitățile legate de o mai bună diviziune a muncii în cadrul unui proces de producție dat, singurul mijloc de a ameliora, în continuare, productivitatea constă în căutarea altui proces de producție, adică a altui mod de a combina factorii de producție între ei. Randamentele de scară și cele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
criză a taylorismului și a fordismului, criză a sindicalismului, robotică, flexibilitate, nouă gestiune a resurselor umane. Fenomene multiple care arată că o organizare nouă a muncii este în curs de a se institui în întreprinderi. Taylorismul se baza pe o diviziune radicală a muncii între operațiunile de concepție și cele de execuție și pe parcelarea extremă a sarcinilor. Acest tip de organizare a permis creșterea productivității, dar a antrenat o descalificare a muncitorilor strict specializați, lucrînd în lanț. Astăzi, taylorismul este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
urmare, s-a vădit ca necesară o ajustare structurală prin creșterea flexibilității, într-un cadru macroeconomic riguros, strategie adoptată de OECD. Apoi se poate constata creșterea incertitudinilor în fața mutațiilor tehnologice din ultimile decenii, a noii revoluții tehnologice, ca și accentuarea diviziunii internaționale a muncii într-un context de rivalități crescute. De asemenea, se impun ca necesare o cooperare crescută între state și între grupuri sociale, ca și politici macroeconomice și structurale active. De-a lungul timpului, s-au succedat mai multe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
consideră o mare diversitate a surselor susceptibile de a explica ritmuri mai mari sau mai mici de creștere economică, cum ar fi: investiția în capital fizic; investiția în capital uman; investiția în capital public; învățarea prin practică (learning by doing); diviziunea muncii; cercetare-dezvoltare și inovație tehnică. Noile abordări prezintă totodată și o formalizare mai riguroasă. Din punct de vedere istoric, autori precum Colin Clark, Simon Kuznetz, Jean Denison, Paul Bairoch, Robert Barro ș.a. au contribuit într-o manieră decisivă la aprofundarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
financiare ale globului. O economie mondială capitalistă se constituie, fiecare economie națională nefiind decît o piesă în acest vast puzzle planetar. Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naționale și al relațiilor economice stabilite între ele în virtutea interdependențelor dintre țări, generate de diviziunea mondială a muncii, precum și mecanismele, normele juridice și instituțiile cu caracter național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
într-o regiune în care mîna de lucru este mai ieftină. În cea de-a patra fază, devine mai puțin costisitor să imporți produsul respectiv, decît să continui să-l fabrici. Conform teoriei marxiste referitoare la imperialism și schimbul inegal, diviziunea internațională a muncii este indispensabilă capitalismului pentru ca acesta să se poată reproduce pe scară lărgită. Exportul capitalurilor în țările cu economii periferice succede exportului mărfurilor: este faza imperialismului, pe care Lenin o considera drept stadiul suprem, ultim al capitalismului. Extinderea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care și munca este mult mai bine plătită. Trebuie să amintim aici și contribuția celui mai cunoscut economist român, Mihail Manoilescu, care a fundamentat o adevărată teorie a complexului economic național, sugerînd orientarea sa pe o direcție bine definită în diviziunea internațională a muncii. Lucrarea sa cea mai importantă este Teoria protecționismului și schimbul internațional, apărută în 1929 la Paris și tradusă ulterior în mai multe limbi. Autorul consideră că "influența economică străină a rămas la noi tot timpul dominantă și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ele, predominante anterior sub tutela CAER, s-au redus dramatic după 1990, aceste țări făcînd acum eforturi importante de a-și regăsi piețele reciproc pierdute pe temeiurile noi ale economiei de piață liberă. 19.1.3.3. Comerțul internațional și diviziunea muncii Comerțul internațional reflectă de cca. 20 de ani o nouă diviziune internațională a muncii. Tradițional, țările cu economie de piață dezvoltată erau specializate în producția de bunuri industriale, iar cele în curs de dezvoltare, în producția de bunuri primare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aceste țări făcînd acum eforturi importante de a-și regăsi piețele reciproc pierdute pe temeiurile noi ale economiei de piață liberă. 19.1.3.3. Comerțul internațional și diviziunea muncii Comerțul internațional reflectă de cca. 20 de ani o nouă diviziune internațională a muncii. Tradițional, țările cu economie de piață dezvoltată erau specializate în producția de bunuri industriale, iar cele în curs de dezvoltare, în producția de bunuri primare, mai puțin prelucrate. Această diviziune tradițională a muncii pe plan internațional a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de cca. 20 de ani o nouă diviziune internațională a muncii. Tradițional, țările cu economie de piață dezvoltată erau specializate în producția de bunuri industriale, iar cele în curs de dezvoltare, în producția de bunuri primare, mai puțin prelucrate. Această diviziune tradițională a muncii pe plan internațional a suferit două mutații importante. Mai întîi, cele două șocuri petroliere (din 1973 și 1979) au consacrat emergența țărilor exportatoare de petrol (OPEC), iar în continuare, țările Asiei de Sud-Est, așa numiții "tigri" asiatici
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
începută de Apple). 19.2.3. Efectele internaționalizării producției Efectele internaționalizării producției pot fi: a) efecte asupra legilor pieții. O treime din comerțul internațional fiind un schimb intern al firmelor internaționale (comerț "captiv"), el scapă legilor pieții. b) efecte asupra diviziunii internaționale a muncii. Se asistă la valuri de delocalizări ce au bulversat diviziunea internațională tradițională a muncii, precum și ierarhia dintre țările internaționalizate. Noile țări industrializate au avansat pe poziții fruntașe în anumite industrii tradiționale (textile, siderurgie, construcții navale etc.), iar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fi: a) efecte asupra legilor pieții. O treime din comerțul internațional fiind un schimb intern al firmelor internaționale (comerț "captiv"), el scapă legilor pieții. b) efecte asupra diviziunii internaționale a muncii. Se asistă la valuri de delocalizări ce au bulversat diviziunea internațională tradițională a muncii, precum și ierarhia dintre țările internaționalizate. Noile țări industrializate au avansat pe poziții fruntașe în anumite industrii tradiționale (textile, siderurgie, construcții navale etc.), iar Japonia a devenit o putere economică. c) efecte asupra politicilor economice. Au existat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai pregnantă a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ce constă doctrina liberului schimb în comerțul internațional? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * În ce constă doctrina protecționismului? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * Care sînt avantajele protecționismului? * Care sînt formele protecționismului? * Cum evoluează comerțul internațional în raport cu producția mondială? Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor strategice? * Care sînt efectele internaționalizării producției? * În ce constă, în esență, mondializarea economiei capitaliste
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a produs o regionalizare și o internaționalizare crescîndă a producției și a finanțelor, deci atît a economiei reale, cît și a celei monetare. În plus, importanța crescîndă a unor zone și țări avansate sau nou-industrializate a antrenat schimbări majore în diviziunea internațională a muncii, în fluxurile internaționale de capital, în cele comerciale și de investiții, concomitent cu o creștere nemaiîntîlnită a vitezei tranzacțiilor, cu comprimarea crescîndă a spațiului. Astfel, echilibrul puterii economice s-a deplasat în mod semnificativ, fiind repuse în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în materie de politică economică, pentru obținerea efectului de sinergie scontat. Aceste procese nu se desfășoară în mod uniform. În mare, se distinge între modelul european, ca mod de guvernare regional, organizat la nivele multiple, modelul nord-american, bazat pe o diviziune a muncii în cercuri concentrice în jurul SUA, și cel asiatic (Asia-Pacific), ca sistem de cooperare regională fondat pe piață, deci mai puțin reglementat, formalizat. Dezbaterea asupra acestor modele, a dialecticii mondializare-regionalizare în general, a fost și rămîne excesiv concentrată pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și sociale. Sistemul de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde: − un prim nivel, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic (secțiuni), de exemplu: „A”; − un al doilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre (diviziuni), de exemplu: „10”; − un al treilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de trei cifre (grupe), de exemplu: „011”; − un al patrulea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de patru cifre (clase), de exemplu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
a Clasificării Ocupațiilor din România; 3) Indexul alfabetic al ocupațiilor. Clasificarea Ocupațiilor este concepută pe patru niveluri de clasificare, astfel: − nivelul I - Grupe majore; − nivelul II - Subgrupe majore; − nivelul III - Grupe minore; − nivelul IV - Grupe de bază. Structura nomenclatorului cuprinde: − diviziuni (două cifre); − grupe (trei cifre); − clase (patru cifre); − ocupații (șase cifre). Structurarea clasificării ocupațiilor pe cele patru niveluri s-a făcut în raport cu modul de acțiune a cerințelor și principiilor de grupare. Grupa de bază, fiind ultimul nivel de clasificare, include
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
grupele majore 2 și 8; − Procesele tehnologice, materiile prime utilizate sau mașinile și instalațiile cu care se lucrează sunt criterii de alcătuire a subgrupelor majore, grupelor minore și grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
altele, ne permit să deslușim această trăsătură caracteristică a autoficțiunii: identitatea nu este un dat fix, ci un proces contradictoriu alcătuit din identități multiple. Acolo unde autobiografia caută retrospectiv o identitate unificată, autorul de autoficțiune își inventează eu-ri posibile, practică diviziunea sinelui. E un spațiu polifonic în care plenitudinea și înțelegerea de sine incorporează o bogată rețea de prezențe invizibile, care întind țesutul relațional la maximum, spărgînd relațiile de simetrie și de ipseitate, permițînd o trăire de o intensitate inegalabilă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel oferit de francezul Baudrillard (dar doar din perioada luată în atenție, după care discuțiile sunt mult mai nuanțate). Și după 1980 a continuat această diviziune a discursurilor referitoare la postmodernism, între conservatorii care deplâng noile condiții social-culturale și avangardiștii care le celebrează, uneori exagerându-le importanța. Ceea ce este important de menționat în acest context este diferența dintre întrebuințarea unui cuvânt și teoretizarea lui, dintre termen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard subliniază importanța fundamentelor filosofice și politice care s-au consolidat în secolele XVII și XVIII (în special filosofia lui Descartes și cea a Iluminismului), prin intermediul cărora modernitatea a devenit în special o idee. Revoluția industrială, progresul științei și tehnicii, diviziunea muncii au introdus în conștiința socială dimensiunile inovației și schimbării, dar și instabilitatea, tensiunea și criza. De altfel, "ambivalența modernității"100 a fost subliniată și de David Lyon dacă, pe de o parte, modernitatea a contribuit la apariția unei noi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dată doar de exces, intensificarea energiilor vitale și putere. De asemenea, strategia provocării, care aparține schimbului simbolic, este una dintre cheile analizei teoriei baudrillardiene, care se va întregi în opera sa mai târzie într-o adevărată viziune metafizică asupra lumii. Diviziunea istorică pe care o propune gânditorul francez între societățile simbolice și societățile productiviste, pe de o parte atestă nostalgia sa pentru organizările primitive, precapitaliste, iar pe de altă parte identifică alternativa revoluționară la valorile și practicile societății capitaliste în chiar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]