2,821 matches
-
în cercurile clericale din cauza spiritului sever bisericesc în care a fost conceput, el constituind "aplicarea consecventă a statutului Bisericii Ortodoxe". Ideea de la care pornește această lege vizează faptul că "școala teologică, aparținând prin legea de organizare, Bisericii, trebuie să stea dogmatic, pedagogic și administrativ sub controlul și autoritatea ecleziastică"4. Împotriva acestei idei s-au poziționat două categorii specifice de oameni: unii care considerau periculoasă tendința Bisericii de a se constitui ca un corp separat, bine definit în raport cu celelalte instituții ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește, nu se descrie, nu se autodefinește, fiindcă primește dogmatic, prin credință și har, datele cunoașterii sale. Homo christianus este conștient de faptul că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
decât teofanic și teandric 7. Pentru a putea avea acces la Adevărul Unic și atotcuprinzător (Dumnezeu), filosoful român propune gândirea dogmatic-teologală. Dogma nu reprezintă o construcție rațională, ci o formă "care îmbracă adevărul-mister revelat". În fond, pentru Țuțea, a gândi dogmatic presupune a gândi "în lumina eliberatoare a Celui de Sus". Dogma este indisociabilă Revelației, care legitimează în mod absolut și învăluie credinciosul și sacerdotul 8. Astfel, din punctul de vedere al ecleziologiei creștine susținute de Petre Țuțea, unicul mod de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al hirotonirii este impunerea mâinilor. Episcopii își impun mâinile pentru sfințirea unui alt episcop. Sinoadele ecumenice nu s-au mulțumit numai să promulge definiții dogmatice, ele fiind adesea prilej de întâlnire a tuturor episcopilor din Imperiu. Fiecare dintre Bisericile locale își avea deja propriile tradiții. Sinoadele din secolele al IV-lea și al V-lea au încercat, fără a reuși întotdeauna, să pună de acord
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost scoase din Sfânta Scriptură, provin din Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul creației ca manifestare a credinței, unde intră și ceea ce profesorul Mihail Diaconescu numește teologia dragostei, se cuvine să circumscriem întreaga discuție în jurul relației dintre cult și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau La început a fost Iubirea, București, EIBMBOR, 1993. Stăniloae, Dumitru, Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Antologie, studiu introductiv și note de Sandu Frunză, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993. Stăniloae, Dumitru (dir.), Filocalia VI, București, Editura Humanitas, 1997. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, 3 vol., București, EIBMBOR, 2003. Stăniloae, Dumitru, Națiune și creștinism, ediție, text stabilit, studiu introductiv și note de Constantin Schifirneț, București, Editura Elion, 2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumitru (dir.), Filocalia VI, București, Editura Humanitas, 1997. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, 3 vol., București, EIBMBOR, 2003. Stăniloae, Dumitru, Națiune și creștinism, ediție, text stabilit, studiu introductiv și note de Constantin Schifirneț, București, Editura Elion, 2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă Acatist, București, 1931. Sterian, Paul, Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, Editura Cultura Națională, 1932. Sterian, Paul, Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o aberație condamnată în chip lămurit de Predanie; că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
primăvăreasca Isimerie cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p. 1. 11 Mircea Vulcănescu, Între catolicism și erezie sau urmările dogmatice ale rătăcirii sinodale I, în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, nr. 1/1928. Iată definiția dogmatică propusă de Sinodul de la Calcedon (451) cu privire la cristologie: "Urmând deci pe Sfinții Părinți, mărturisim, într-un singur glas, un singur și același Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, același și desăvârșit întru dumnezeire, același și desăvârșit întru fire omenească, același Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
13 Ibidem, p. 228. 14 Ibidem, p. 229. 15 Ibidem, p. 230. 1 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de eliberare a omului din captivitatea cosmică, comunitară și personală. Sacerdotul nu explică, fiind învăluit de ele ca și credinciosul". 8 Ibidem, pp. 95-96: "În tradiția și istoria Bisericii creștine, oricărui sacerdot care a vehiculat Adevărul secundum fidem, prezentarea lui dogmatică i-a fost revelată ca unui ales. Când vorbim de dogmatism, acest mod al spiritului creștin nu poate fi despărțit de revelație. Pentru a accepta dogmatismul, ca formă de vehiculare a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Verdelui este iarba, "... din toate mai frumoasă" (Mod), "iarbă de abur înzăuat" (Suflet petrecut)". În monografia sa, Introducere în opera lui Ion Barbu (1935) (prima dedicată poetului), Tudor Vianu va observa afinitățile dintre poetul Nebănuitelor trepte și cel al Oului dogmatic: "Poet metafizician în toate ipostazele sale, deși de fiecare dată cu mijloace deosebite, Ion Barbu poate fi comparat cu o altă figură a literaturii noastre contemporane, cu Lucian Blaga. Cîntăreți deopotrivă ai vieții în spirit, cîte deosebiri totuși între ei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al abstracțiunii divine a încurajat, poate chiar a declanșat, un mod de gîndire bazat pe abstracțiune. Inevitabil, a implicat și alte categorii la fel de importante. Astfel, individul, persoana, a constituit ocazional un factor lucrativ în alte culturi, însă numai puternica afirmare dogmatică a sufletului individual, a dramei mîntuirii și luptelor sale, înfăptuită de gîndirea iudeo- creștină, a putut pune bazele unei depline acceptări, din partea societății, a individualismului, libertății și egalității. Or, ca să mai adăugăm un exemplu fundamental, înlocuirea timpului circular, recurent, cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de origine englez (―zoning‖), este plasat cu mult În urma 114 practicii, pe care Sfințescu o aruncă până la orașele antichității. Zonificarea, un fel de specializare funcțională a cartierelor, deși apare ca fenomen natural În evoluția orașelor, a fost impusă În mod dogmatic prima dată la 1884 În Altona de către primarul Franz Adickens (Sfințescu 1931: 176). Acest element de gândire urbanistică este un mijloc de perfecționare a orașelor, ce apare cu precădere În literatura și practica germană. Și În Statele Unite zonificarea a fost
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
capacitatea de a adapta învățăturile patristice la mentalitatea contemporană și prin dimensiunea culturii sale, Dumitru Stăniloae a fost clasificat drept cel mai mare teolog al secolului al XX-lea. În ciuda relativității oricărei afirmații radicale, doar lectura monumentalei sale opere Teologia Dogmatică, poate confirma aserțiunea. O clasificare a operelor teologului în discuție îl confirmă preponderent, ca pe un dogmatist consacrat. În fapt, după cum mărturisea chiar părintele, interesul său a fost ca să descopere imaginea exactă si reală a lui Iisus Hristos gândirii contemporane
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
chiar părintele, interesul său a fost ca să descopere imaginea exactă si reală a lui Iisus Hristos gândirii contemporane, altfel decât o făceau predicile insipide ale timpului (care s-a prelungit în cazul multor cuvântări cu limbaj de lemn pietist) sau dogmatice, contaminate de scolastica apuseană. Cele trei volume ale Teologiei Dogmatice Ortodoxe (București, 1978) atestă un teolog cu o profunzime de analiză excepțională reactualizând, cum se amintea și mai sus, gândirea patristică și argumentând-o cu exemple din teologi si filosofi
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
si reală a lui Iisus Hristos gândirii contemporane, altfel decât o făceau predicile insipide ale timpului (care s-a prelungit în cazul multor cuvântări cu limbaj de lemn pietist) sau dogmatice, contaminate de scolastica apuseană. Cele trei volume ale Teologiei Dogmatice Ortodoxe (București, 1978) atestă un teolog cu o profunzime de analiză excepțională reactualizând, cum se amintea și mai sus, gândirea patristică și argumentând-o cu exemple din teologi si filosofi contemporani. Rămânând fidel tradițiilor ortodoxe, Dumitru Stăniloae caută să descopere
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
particularul, nu să se ocupe de generalități vagi, oricât ar fi ele de... sonore". T. S. Eliot, în eseurile fin care îl ridică în slăvi pe Dante și îl atacă pe Molton, ține parcă în mod special să pună mai dogmatic accentul pe Bildlichkeit. Imaginația lui Dante, spune el, "este o imaginație vizuală". El folosește alegoria și, "pentru un bun poet, alegoria înseamnă "imagini vizuale clare", în schimb, din nefericire, imaginația lui Milton este o "imaginație auditivă". Imaginile vizuale din L
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fiecare loc: este imposibil să se stabilească reguli generale. Teoria lui Cazamian, potrivit căreia alternarea perioadelor a devenit din ce în ce mai rapidă până ce în prezent oscilația s-a stabilizat, este, desigur, greșită, de asemenea sunt greșite încercările de a stabili în mod dogmatic care artă sau care națiune le-a precedat pe celelalte în introducerea unui nou stil. Evident, nu trebuie să așteptăm prea mult de la simplele etichete ale unor perioade: un cuvânt nu poate avea o duzină de sensuri secundare. Dar concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]